11,986 matches
-
nitrificării amoniului și a │ │solubilizării nitraților. Administrarea fracționată a îngrășămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte, evitând riscul de fitotoxicitate și de creștere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetație cu elementul nutritiv respectiv și o valorificare mai bună a elementelor nutritive. Font 8* O cerință a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările ��� │privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășăminte chimice sau organice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
îngrășăminte minerale și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului ei, în condiții favorabile de mediu, trebuie să aibă la dispoziție, pe toată perioada de vegetație, o serie de nutrienți minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor și molibden), în cantități și proporții adecvate; ● Mecanismele implicării și participării nutrienților în procesele fiziologice din plante sunt aceleași, indiferent de proveniența acestora (din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico- științifice care să permită un răspuns
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
din dejecțiile animalelor. Datorită particularităților lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. *Font 8* Datorită specificității comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient │ │și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
astfel riscul de │ │contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin: ● sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetație perenă (pășuni, fânețe, pajiști, păduri etc.); ● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum, etc.) în rotația culturilor agricole; ● înlocuirea și eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puțin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conținut de substanță uscată de max. 15% și sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii. Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
pe o perioadă de timp de 2-3 ani și în plus, ameliorând proprietățile fizico-chimice ale solului. După modul obținerii lor, îngrășămintele verzi pot fi: îngrășăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrășămintelor solide; ● extinderea sortimentelor de îngrășăminte lichide la îngrășăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură; ● realizarea cu ușurință a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcție de cultura și faza de vegetație, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta și carențele existente în microelemente; ● catalizează reacțiile din sol accelerând transformările chimice și microbiene la nivel radicular favorizând creșterea exportului din nutrienți din rezerva asimilabilă a solului; ● mobilizează azotul, fosforul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
fertilizare utilizând sistemele de aspersare și nu pot substitui aplicarea îngrășămintelor radiculare. Dezvoltarea rapidă a metodelor și tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrășămintele extraradiculare și a celor lichide s-a datorat atât posibilității de aplicare controlată a acestora în funcție de fazele de vegetație, cultură, agrofond și carențe nutriționale cât și creșterii eficienței indicatorilor privind costurile de fertilizare - rezultate economice. *Font 8* Fertilizanții cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluții/amestecuri de │ │compuși chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
primul rând ecologice. │ └─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
și va oferi o suprafață ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu ușurință a gunoiului de grajd. Lichidele drenate din grămadă, dacă există, trebuie colectate pe cât posibil și reintroduse în grămadă. Unde este posibil se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse din zona de depozitare. În jurul spațiului de depozitare se pot planta tufișuri și arbuști în scop decorativ, dar și pentru a produce umbră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Aceste structuri sunt ordonate și mai plăcute vederii decât grămezile neacoperite. Aspectul vizual poate fi îmbunătățit prin plantarea de tufișuri și arbuști în lungul pereților exteriori. Ca și pentru alte tipuri, se recomandă plantarea unei benzi de iarbă sau altă vegetație deasă în jurul structurii pentru captarea lichidelor spălate de ploaie. - Minicontainere În cazul unor cantități mici de gunoi de grajd și reziduuri menajere ce trebuie depozitate și compostate, se pot folosi containere mici, cu 4 pereți, construite din scânduri sau garduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha; N(b) este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitații și prin scurgeri de suprafață, în marea lor majoritate plantațiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetației active, în perioada de consum maxim al azotului. 7.6.2. Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanților Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanților se vor alege cu mare │ │atenție, în funcție de felul și starea fertilizanților, de metoda pentru │ │dozare și aplicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
care nu s-a consumat la sfârșitul lucrului. Aplicarea îngrășămintelor chimice se poate face ca fertilizare de bază, sub arătură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul. Aplicarea îngrășămintelor chimice în perioada de vegetație a plantelor trebuie înlocuită, pe cât posibil, cu administrarea prin încorporare directă în sol a îngrășămintelor organice naturale lichide sau semilichide. În toate cazurile se folosește ca îngrășământ de bază unul mai greu solubil în apă (superfosfat, sare potasică, cenușă). Îngrășămintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrășământ este deosebit de indicat, cu condiția ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu. Este bine să se țină seama, la stabilirea momentului încorporării și de recomandările privind stadiul optim de vegetație al culturii utilizată ca îngrășământ verde. De exemplu, la lupin și mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate. La măzăriche, sulfină, muștar, rapiță, hrișcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
azot. 7.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață Pierderile de nitrați din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitații mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetație. În condițiile specifice țării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantități mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) și din mineralizarea materiei organice din sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
îngrășăminte organice care se aplică nu poate depăși această valoare. Momentul aplicării lor depinde de compoziția floristică a pajiștii. În general, se recomandă aplicarea gunoiului primăvara, dar în cazul în care pajiștea este caracterizată de graminee precoce (care pornesc în vegetație la temperaturi sub 5°C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea îngrășămintelor toamna, deoarece momentul optim din primăvară se află în timpul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în anul 2 și 3 de la aplicare. Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrășământ organic, atât prin compoziția chimică complexă, cât și datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producției și mai ales asupra compoziției vegetației pajiștilor. Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajiști, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor și cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia. Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
și potasiu, adausuri minerale complementare etc; ● măsurarea și controlul rezultatelor, care permit stabilirea unor abateri față de obiectivele stabilite și rectificarea acestora. 8. Aspecte specifice privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitrați către corpurile de apă a) Acoperirea solului cu vegetație în perioada toamnă-iarnă ... Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale". Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosință arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
stratul superficial al solului. După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune și în condiții de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată. În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetație (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca miriște, porumbiște sau acoperit cu mulci vegetal. Porumbiștea nu oferă suficientă protecție împotriva eroziunii și din acest motiv, nu numai porumbul, dar și alte prășitoare sunt de evitat. b) Culturi de acoperire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raționalizarea timpului disponibil pentru│ │creșterea plantelor. Culturile de acoperire (secara, mustar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanțelor minerale prin absorbția lor în intervale de timp cu vegetație lentă (perioade de interdicție în aplicarea îngrășămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
să reflecte condițiile │2. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. Se păstrează elementele de peisaj, incluzând arborii izolați și terasele │ │nivelul │elementelor de peisaj, │existente pe terenul agricol. Fermierii trebuie să prevină instalarea vegetației nedorite pe terenul agricol, │ │întreținere │și terasele existente pe │inclusiv pe terenul agricol necultivat. │ │ │terenul agricol, luând │3. Pajiștile permanente se întrețin prin asigurarea unui nivel minim de pășunat │ │ │măsuri adecvate pentru a │de 0,3 UVM/ha și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cunoscute și utilizate sunt soluțiile de azotat de amoniu și uree. Îngrășământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conținut de 32% N, conține toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric și amidic) și se aplică în fertigare, în timpul vegetației prin aspersiune o data cu apa de irigație. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanță activă) se poate fracționa în 2-5 etape, în funcție și de faza de vegetație. Alte variante utilizate sunt A 160 (0-46-0), A 200
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]