119,080 matches
-
indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii. În cazul celor două schițe pentru Vara, fundalul acvatic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hieratism al liniei similar efectului urmărit în pictura lui El Greco. Astfel, corpul Madonei este prelungit intenționat, volumul este pe punctul de a suporta o transubstanțiere care dizolvă una dintre dimensiuni, împingând întregul ansamblu spre bidimensionalitatea iconografiei bizantine. Acest fapt, în opinia lui Ion Frunzetti, ține de utilizarea unui alt tip de sintaxă a sculpturii. "În cazul recursului lui Paciurea la un tip de sintaxă nouă a sculpturii, care să poată utiliza morfologia, transpusă tridimensional, a bidimensionalității decorative bizantine, operează aceeași lege
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în relație a sintezei operate de el între sculptura tridimensională și fresca bizantină, cu pictorialitatea sau graficitatea sculpturii în sânul mișcării contemporane cu acest eveniment, denumită "Art Nouveau". Unul dintre argumentele sincronizării lui Paciurea cu "Modern-Style"-ul, ar fi, după opinii ce au răsunat la noi după cele două războaie, nevoia de a extrage sculptura din circuitul ei social, dorința de a-i acorda deplina autonomie, înțeleasă în sensul ideologiei burgheze ca "des-tematizare". Experiența lui Paciurea nu demonstrează însă aceste tendințe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
drept poet romantic, "ultimul mare romantic european", opera sa relevă valențe multiple, integrând și o dimensiune decadento-simbolistă într-o ramă romantică, din care nu lipsesc accente clasiciste mai puțin evidențiate. Declinul fiziologic al poetului și finalul său tragic- mizerabilist impresiona opinia publică la sfârșitul secolului în așa măsură că o epigramă nefericită a adversarului său întru poezie, simbolistul Alexandru Macedonski, îi aducea acestuia o dizgrație aproape unanimă. Semnele aproprierii poetului ca figură simbolică se găsesc peste tot la sfârșitul secolului, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și în poemul invocat dimensiunea cosmică, empireul canonului occidental unde sunt recuperate figurile exemplare ale creatorilor "daimonici". Anecdotica convențională a unui erotism stilizat contrastează cu investirea maximă a gestului creator în profilurile de medalie suspendate deasupra conjuncturalului uman. În opinia lui Petre Popescu-Gogan care realizează o trecere în revistă a reprezentărilor având ca subiect personalitatea sau opera poetului, primii artiști care valorifică imaginea acestuia la scurt timp după moartea sa ar fi atrași, mai degrabă, de dimensiunea umană a suferinței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bellu, într-o definiție naturalistă și nu metaforică, așa cum remarcă cu insatisfacție criticul Ion Frunzetti, dar și un bust în pură manieră academică, realizat după fotografia poetului făcută la 27 de ani unde acesta poartă mustață! Acest bust relevă, în opinia lui Petru Comarnescu, "o expresie ... meditativă și duioasă"254, cu toate acestea inadecvată cu statuarul pe care licitația simbolist-romantică a ipostazei genialoide, orfice a poetului o reclama. Cu aceeași concepție realistă, Reitz execută un "tuș" în 1889, reprodus în "Fântâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii 259 configurează acest portret mizerabilist, naturalist, al degradării fiziologice, la care se adaugă cu prisosință altele 260 ulterioare decesului, care aruncă o umbră de derizoriu peste sfârșitul poetului. În opinia lui Frunzetti, intervenția târzie a medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a figurii poetului mască extrasă unui limb al suferinței. Această mască va fi din ce în ce mai mult ignorată, în ciuda "autenticității" sale, înfățișând dimensiunea mult prea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dantescă, Poarta Infernului, finalizată și expusă abia în 1900, dar cunoscută prin intermediul publicării desenelor preparatorii în 1897, dar și a detașării și individualizării ca lucrări separate a unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În opinia Ioanei Vlasiu, ar fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o unitate de sentiment de multe ori deplină. Așezate în clarobscurul interiorului domiciliului, aceste opere predispun la reverie ca o pagină de melopee lăsată pe un pian rămas deschis"316. Alexandru Severin, pseudonim pentru Alexandru Talpoșin, intra în atenția opiniei publice și prin încercarea de a coagula o mișcare în rândul artiștilor plastici prin înființarea în 1915, la București, alături de pictorii Paul Popescu, Alexis Macedonski, Ignat Bednarik, Solaro, D. Mihăilescu, Doamna Bednarik, a Cenaclului idealist pus sub patronajul prințesei Elisabeta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diferitele planuri care, dimpreună cu moliciunea modelajului, accentuiază esențialul frumos, cuprins într-un obraz femenin"333. Criticul îl expediază ireverențios pe Spaethe într-o frază: "D-l Spaethe trimite două lucrări cu semnificația cărților de vizită trimise la domiciliu"334. Opinia lui Arghezi despre secesionism și Spaethe este la fel de tranșantă ca și expedierea lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contextul modernității, mai aproape de un Brâncuși. Spre deosebire de pictura simbolistă, sculptura lui nu este narativă. El elibereaza imaginile sale din narațiunile iconografice care preced opera simboliștilor. Prin respingerea acestui sens vechi, Paciurea restabilește autonomia himerelor față de originea lor culturală. Aceasta, în opinia mea, este gestul fundamental modernist al lui Paciurea: (...) Aceste himere nu mai exprimă o semnificație clară pentru aer, pământ și apă, ci refac ambiguitatea eternă a acestor elemente primordiale ale lumii noastre la momentul potrivit pentru noi"348. Există însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rodin" din Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Ioana Vlasiu face o observație importantă privitoare la raportul masculin-feminin în sculptura lui Paciurea, în comparație cu același raport înregistrat în context simbolist, sau mai bine zis decadent, la sfârșitul secolului XIX. În opinia Ioanei Vlasiu, Paciurea iese din convenția decadentă, acordând preeminență masculinului, ca o categorie ontologică, expresie a unei dominante spirituale. "Pentru Paciurea, fermitatea forței fizice dominată de spirit este apanajul omului în timp ce feminitatea este cântărită cu un ochi foarte critic. [...] Opoziția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află o floare -, și cea solitară, resemnată a sterilității și a morții. Dansul vieții (și al morții) va înclina balanța către unul din poli, pictorul surprinde doar acel moment suspendat al condiției feminității și a tensiunilor care o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou precum Vampirul se află la capătul unui traseu al conotării negative a femininului, de la iubita devotată la femeia fatală, malefică. "Vampirul revine de numeroase ori în opera lui Munch. Ceea ce a pornit ca imagine a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Austriei, "figură emblematică a instabilității mentale în inima puterii politice"363, precum și cel al lui Rudolf de Habsburg și Maria Vetsera, care se sinucid la Mayerling în 1889, pentru a nu vorbi de celebrul caz al "feminizării" președintelui Schreber. În opinia lui Rodolphe Rapetti, opțiunea lui Klimt pentru Judith și nu pentru cealaltă celebră figură decadentă, Salomeea, constă în faptul că Judith este "o figură feminină a puterii politice, legată de ambianța intelectuală și de situația Austriei în anii care preced
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
edificării unei noi sensibilități, care se orientează către interiorizare, către o pozare mai accentuată a afectelor, către un lirism al compoziției, ceea ce, cu o cuprindere mai largă decât cea a portretisticii, Grubcy numește "pittura di emozioni" (pictura emoțiilor)385. În opinia Ruxandrei Dreptu, care semnează o monografie Octav Băncilă, "o constantă a lecției de pictură pe care românii au învățat-o la München a fost maniera de a reprezenta chipul omenesc ca o majoră înscenare fizionomică a vieții lăuntrice a modelului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor doi aștri care refac armonia cosmică. Ceea ce conferă Frizei un caracter de sinteză ține și de eclectismul stilistic, dar și de alegerea de către pictor a două citate din Oda bucuriei a lui Schiller pentru ultimul panel al Frizei. În opinia lui Peter Vergo "pare plauzibil să interpretezi întreaga lucrare ca o parafrază vizuală a ideilor și emoțiilor exprimate la final, prin partea corală a Simfoniei a IX a lui Beethoven, în care compozitorul folosește cuvintele poemului lui Schiller"400. Mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi, chiar și atunci când te referi la peisaj, că idilismul său policrom are o doză mare de artificialitate. Cât despre optimism, această trăsătură a fost supralicitată prin omisiune sau ecuație statistică, pentru a subsuma întreaga creație a lui Loghi în opinia unor critici avizați precum Petre Oprea. Începuturile sunt însă relevante atât pentru devenirea ulterioară a artistului, cât și pentru câștigarea independenței sale artistice, pornind de la protecția unor persoane influente, pentru care arta portretului avea o relevanță istorică și deopotrivă simbolică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
particular literară și dragă Germaniei a peisajului evocator care-l satisface pe Bœklin"419. În același timp, pictura lui Loghi pierde din metafizicul picturilor lui Böcklin, din misterul și teatralizarea lor sumbră, pe măsură ce miza decorativă crește. Efectul acestui procedeu, în opinia criticului, este unul foarte interesat și neașteptat, consecința unei maniere "interpretative" de a vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi în el emoția vagă și profundă care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la abordarea impresionistă a tablourilor sale se regăsesc cu o uimitoare precizie în obiecțiile pe care critica i le aducea pictorului francez 440. Dar Luchian nu rămâne prizonier acestei modalități de a picta, nu o reduce la manieră, însă, în opinia lui Theodor Enescu, el va fi marcat definitiv de această experiență. "Chiar dacă felul său de a simți va primi nuanțe particulare, chiar dacă va depăși impresionismul, așa cum unii autori au demonstrat-o, pentru a-l înțelege pe Luchian nu trebuie să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al artistului la tinerețe prezentându-l ca funciar antiteoretic, urmându-și propriile instincte: "eu fac ce simt și mă căznesc să înțeleg", "pictura nu se face cu idei, se face cu emoție". Estetica și practica picturală la Luchian întrețin, în opinia criticului, o relație aproape simbiotică, de unde și riscul ca opera sa să fie supusă "unui empirism primejdios". Theodor Enescu îl plasează în contextul internațional al Simbolismului, iar criticul asimilează Decadentismul noului termen care se impune odată cu manifestul lui Moréas aplicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ferdinand Hodler asupra picturii Ceciliei Cuțescu-Storck, dată fiind familiarizarea acesteia cu pictura simboliștilor germani, cât și a legăturilor și afinităților pe care soțul ei, cunoscutul sculptor Storck, le are cu artiștii de cultură germană. Așa cum remarca și Hans H. Hofstätter, opinia lui Hodler însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în lumea vegetală și raportarea acestui fenomen în lumea artei este în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate lua simbolismul în pictură la confiniile cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În treacăt fie spus, aceeași pictură a lui Burne-Jones exercita o fascinație puternică și asupra simboliștilor polonezi, Feliks Jasiński realizând o gravură după ea, marcând astfel "afinitatea între cele două temperamente exprimate printr-un împărtășit rafinament al liniei"465. În opinia criticului, în tabloul lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se reînființa sub un alt nume în 1894, Libre Esthétique. Acest grup face posibilă prezentarea unor artiști străini începând cu anul 1884, fapt care-l consacră, în opinia lui Patrick Bade, ca "cercul cel mai aventuros al secolului"473. La expozițiile organizate de Les XX expun Whistler, Rodin, Monet, Renoir, Sisley, Morisot, Pissaro, dar și Redon, Munch, Seurat, Signac, Gaugin și Van Gogh. Pe 29 decembrie 1883, Félicien
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]