119,080 matches
-
oricărui program. Un program este deja o regulă. Regula este metodistă. Metoda și doctrina sunt surori: vedeți încotro ne îndreptăm!"474. Rops definește excelent nu propria sa inaderență la un program estetic, ci spiritul noii grupări, deschis inovației, experimentului. În opinia lui Philippe Roberts-Jones475, generația care a creat Les XX a reușit să impună patru mari artiști belgieni: Fernand Khnopff, emblematic pentru simbolismul belgian și european, James Ensor, legat deopotrivă de simbolism și cultivând un expresionism incipient, neoimpresioniștii Théo van Rysselberghe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și "Societatea Generală a Artiștilor din România", plus alte două societăți de arhitectură, constatând că la atâtea societăți există, totuși, prea puțini artiști. Artistul pune numărul acestora pe seama tendințelor secesioniste în arta românească, cu toate că fenomenul debutase la sfârșitul secolului. În opinia sa, problema esențială cu care se confruntă artiștii români o constituie, ca și pentru Ovid Densușianu cu privire la literatură, lipsa unui gust educat al publicului și, prin aceasta, lipsa unei piețe de desfacere a bunurilor simbolice ale artei pentru pictorii care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aceast fapt va conferi de la început mișcării o libertate maximă, din necesitatea ca pictura să se acordeze la diapazonul și anvergura artei occidentale. Nu suntem nici campionii unei arte nouă sau unei școale nouă" se afirmă în manifestul secesionist. În opinia lui Theodor Enescu, acest eclectism nu este în măsură să direcționeze, să educe gustul publicului, dar creează o masă critică favorabilă receptării artei noi și încurajează explorarea unor noi direcții în pictură: Jugendstil-ul, Art-Nouveau-ul, simbolismul, impresionismul, pointilismul etc. "De
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artiștilor independenți asupra gustului public nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum am văzut, în opinia lui Peter Vergo cu privire la secession-ul vienez, tocmai absența unui program unificator a asigurat o spațiere avantajoasă în arta plastică a unor direcții diferite, difuzând creator, reunind pictori, graficieni, designeri, tipografi, arhitecți etc. Următoarea "Expoziție a artiștilor independenți" va avea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei expoziții. De asemenea, în vederea unei noutăți depline, care să atragă publicul, regulamentul expoziției interzicea expunerea unor lucrări care au mai figurat în vreo expoziție publică din București în 1897 sau 1898, precum și a celor expuse la Salonul Independenților. În opinia lui Petre Oprea, efortul artiștilor constă în utilizarea unei noi tehnici picturale, în care "efectul de lumină" se apropie de pictura "modernă" a impresioniștilor, ceea ce demonstrează o încercare de sincronizare cu un curent novator, care dobândise legitimitate. "Revenirea, în titlurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci ce nu deșteaptă gama fenomenelor erotice și senzuale, ce nu apar ca o suită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arde o lumânare și ține în poală un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
după același principiu al integrării propriei personalități în locuința amenajată din timp pentru a juca rolul unui alter-ego. Pictorul a întreprins minuțioase adaptări și amenajări ale locuinței pentru a-i da întrebuințarea dorită, prin selecția și plasarea tablourilor urmărind, în opinia lui Rapetti, "o orchestrare a viziunii publicului asupra intimității muncii pe care o întreprindea, concepându-și, de altfel, muzeul după un sistem de dublă prezentare, majoritatea sălilor adăpostind opera propriu-zisă, în timp ce câteva piese erau învestite ca suveniruri autobiografice și aminteau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la intrarea dinspre studio, și în fața cărora, pe un soclu înalt, tronează un bronz al lui Franz von Stück, Amazoane în luptă. Sursa decelabilă a acestei arhitecturi descongestionate, purificate, ar fi construcțiile arhitectului austriact Joseph Marie Olbrich, în special, după opinia lui Günter Metken, a casei Glückert I, construită la Darmstadt în 1900. O relație evidentă cu decorațiunile exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
francez urmărește acest "efect de seră", confuzia de regnuri, contaminarea deliberată a corpurilor umane de lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ciorapii negri și pălăria. Poza aduce cu desenele lui Félicien Rops, incisive și nervoase, cu aspectul lor erotizat-macabru, de sarcasm blasfemic. Frivolitatea constituie libretul întâlnirilor mondene în locantele luxoase, maniera de tratare a liniei amintește oarecum de Art-Nouveau, preluat în opinia Doinei Schoebel pe filiera nabiștilor 608, deși desenul are cruzimea unui Toulouse-Lautrec. Pictorul era atras de poezia decadent-simbolistă, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Baudelaire,pentru ultimul are un adevărat cult -, păstrând atunci când se decide să se înroleze pentru Alger, un singur volum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumatorilor. Comportamentul consumatorului, considerat noțiunea de bază În psihologia economică, este definit de P. Popescu-Neveanu (1978, p. 124) ca reprezentând actele și hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac cerințele curente și Își definesc și conturează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mobilitate situativă, printr-o variabilitate rapidă În contraste sub influența unei stări afective trecătoare. Atitudinile apar contopite intim cu faptele, cu reacțiile copilului. Disocierea Între gest, comportare și dispoziție psihică, Între componenta externă și cea internă nu este Încă vizibilă. Opiniile și atitudinile nu se formează independent de celelalte fenomene ale conștiinței (reprezentări, noțiuni, convingeri etc.) ci În strânsă corelație cu acestea, oarecum o prelungire și cristalizare a lor. Același autor menționează o serie de caracteristici specifice ale atitudinii. Acestea se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
câștigat În importanță Întrucât actualmente corectitudinea politică a devenit o chestiune de civism. Respectivul fenomen mărește dificultatea măsurării atitudinii, deoarece interlocutorii vor opta pentru răspunsurile raționale sau acceptabile și nu pentru cele adevărate. Puțini oameni vor recunoaște deschis că au opinii rasiste, cu toate că multă lume Împărtășește asemenea convingeri. Este limpede că acest fenomen influențează cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea atitudini vor primi răspunsuri evazive sau mincinoase. In acest domeniu, marea majoritate a subiecților vor avea atitudini private și concomitent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a acestora și implicit situațiile neplăcute și jenante. Atitudinile private nu au de obicei bază o logică, de aceea subiecții interiorizați sunt și mai reținuți În a-și recunoaște convingerile; există adesea o doză importantă de reținere În exprimarea unor opinii care n-au bază logică; așa cum s-a observat, atitudinea are o puternică componentă afectivă. Atitudini conjuncturale În anul 1930, Într-un hotel din sudul Franței, avea loc zilnic un ceremonial ciudat. Unul din prinții Romanov Îi cerea șoferului să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile stau la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi la originea emergenței motivațiilor. Ca variabile latente, situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi la originea emergenței motivațiilor. Ca variabile latente, situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie se bazează pe o anumită cunoaștere, fie ea și incompletă, a obiectului sau domeniului la care opinia se referă. Oamenii nu pot să-și formeze și săși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]