119,080 matches
-
sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a-și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Am adâncit studiul nostru privind atitudinile și opiniile adolescenților În manifestarea comportamentului de consum prin verificarea ipotezei nr. 4. Verificarea ipotezei nr. 4: Am presupus că, În calitate de consumatori, adolescenții sunt preocupați de noile tendințe și de calitatea produselor pe care le achiziționează. Pentru a verifica această ipoteză am
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nr. 4: Am presupus că, În calitate de consumatori, adolescenții sunt preocupați de noile tendințe și de calitatea produselor pe care le achiziționează. Pentru a verifica această ipoteză am calculat frecvența răspunsurilor la itemii 6 și 15 de la chestionarul privind Atitudini și opinii ale adolescentului implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. Q6. Care sunt rațiunile pentru care faceți cumpărături din aceste locuri? 10 20 30 40 50 De acolo isi fac cumparaturile prietenii mei De acolo
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să-și ascundă sentimentele de căldură și deschidere, reducându-le spontaneitatea, ei evitând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi fără Însă a le Încălca pe ale altora, precum și curajul de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre modalități de revendicare a acestora. El prezintă câteva drepturi de bază pe care fiecare om ar trebui să le aibă: dreptul de a te face auzit ; dreptul de a fi respectat ca persoană și de a ți se respecta opiniile dreptul de a cere ceea ce vrei și de a lua decizii dreptul de a face greșeli dreptul de a beneficia de o judecată corectă dreptul de a nu fi pus la presiuni psihice, abuzat sau minimalizat dreptul de a decide
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi asertiv Înseamnă să fii: mai eficient În muncă și mai bun În relațiile cu ceilalți mai relaxat și mai Încrezător În forțele proprii mai deschis comunicării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specifică ființei umane și căutarea emoțiilor și a contactului social indispensabile confortului său psihologic”. Studiul efectelor psiho-sociale discutate mai sus ce apar continuu În dinamica relației producător consumator este impus de forța lor ca factor de influențare ce vine după opinia lui Nicolas Guequen din capacitatea lor de a trezi În consumator emoții pozitive, de a induce evaluări favorabile sau de a distorsiona perceprea informațiilor. Studiul efectelor a făcut și trebuie să facă obiectul unor cercetări și analize riguroase și pertinente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
esențială atât În interacțiunile din cadrul populației generale cât și În procesul didactic. Așa cum am menționat În abordarea capitolului despre comunicare, cadrul didactic Întâmpină dificultăți În ascultare, În acceptarea punctului de vedere al elevului și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să colaboreze cu psihologii, sociologii și medicii pentru optimizarea relației producător consumator pe dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia din urmă ar putea fi ceea ce numim „cameleoni sociali”; ei sunt foarte grijulii cu tot ce spun și fac să placă audienței, celor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pot manifesta constanță În alegeri și se pot dovedi adepții calității și ai mărcilor durabile În timp, fiind reticenți la schimbare. Pot prezenta și o serie de aspecte negative care se exprimă În riscul de a deveni dogmatice, insensibile la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți la propriile expresii verbale și nonverbale, precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de opiniile și alte manifestări ale semenilor, au o minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mod radical condițiile de existență. Instalarea crizei evidențiază imposibilitatea de a menține starea cunoscută, datorată, În general, amplorii transformării contextului și lipsei modalităților de adaptare, după cum precizează J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (1998/1997, 23). Dezvoltând aceeași opinie asupra definirii crizei, A. McConnell (2003, 393) identifică În sfera noțiunii un set particular de circumstanțe sociale ce desemnează evenimente deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
op.cit.) aduc În atenție și viziunea socioanaliștilor care concept criza ca metodă de intervenție și construiesc noțiunea de “criz analiză”. Aceasta presupune provocarea, de către persoane specializate, a unei explozii a forțelor de refulare care să permită eliberarea energiilor mobilizatoare. În opinia acestor specialiști, intervenția este o criză controlată, instrument de analiză și de schimbare, ea provoacă relaxarea rigidităților psihice și sociale și valorificarea surselor de energie. A. Bolzinger (1982 apud Barus-Michel, J., Giust-Despairies F. și Ridel L., 1998/1997, 23) atribuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o situație pot să nu existe sau să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Într-o societate de hiperconsum. 6.2. Consumul de droguri - evoluție și diagnostic 6.2.1. Evoluția consumului de droguri Fenomenul consumului de droguri În România nu poate fi perceput și analizat din perspectiva naivă, idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia unora, este o altă problemă. Cele trei ramuri ale „științei literaturii”, teoria literară, critica literară și istoria literară, Își Îndeplinesc din cele mai vechi timpuri rolul cuvenit, așa Încât, oricare act literar artistic Își găsește locul În funcție de teoria propriu zisă, mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui poet, prozator ori dramaturg, ceea ce se spune despre ea este rezultatul unei cercetări cu caracter științific, iar codul după care se realizează acest demers este oferit de știința literaturii. Aceasta, la rândul ei, oferă niște principii, prin intermediul teoriei literare, opinii legate de capacitățile de receptare, critica literară și posibilitatea de a așeza În rafturile trecutului literar valorile autentice, pentru cunoașterea lor de către cei care vor veni, istoria literară. Nimic din ceea ce s-a precizat În fraza anterioară nu poate fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceasta fiind un adverb: „În aer rumene văpăi...” „Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
câte un capitol, unde sunt portretizați și analizați cu minuție. (Dinu Păturică, Postelnicul Andronache Tuzluc, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul). Dacă În prezentarea acestor personaje scriitorul dovedește un ascuțit spirit de observație, analizând fiecare gest, cuvânt, atitudine și intervenind cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”, „Teatrul În Țara Românească” sunt legate de una din preocupările importante ale scriitorului, aceea de cronicar dramatic și publicist), personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]