119,080 matches
-
lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la un sondaj de opinie, cred că Ilie Moromete ar ocupa unul din primele locuri În topul personajelor memorabile. În 1955, după un efort creator de vreo șase ani (primele pagini din proiectatul roman trilogie, precum „Cântec deasupra apelor” de Vanda Vasilievsca, că nu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa ca să schimbe opinii politice intrate În derizoriu, În poiana lui Iocan și, În drum, trece și pe la un țăran care o face pe bărbierul. Nu se poate spune nimic despre ochii unui țăran, adânciți În orbite, din pricina puternicelor raze de soare ale câmpiei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încercare de a-l atrage În chestiunile politice În care sunt implicați. Iocan vrea să ajungă primar, În vreme ce Aristide vrea să câștige un nou mandat. Față de ambii, Moromete afișează un spirit independent, În scopul păstrării libertății lui de acțiune și opinie. De astfel este memorabilă afirmația lui Într-o discuție cu alți protagoniști: „Domnule, eu toată viața mea am fost un om independent.” Pentru erou independența aceasta este sinonimă cu libertatea privită din perspectivă ontologică. Când Aristide observă o Îndepărtare a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a folosit de tehnica monologului dialogat, interior, rostit În prezența sau absența altui personaj, ori a unuia Închipuit. Se dedublează pe parcursul piesei, dialogând cu sine pentru a pune În valoare idei privind existența și destinul uman, prin exprimarea propriilor reflecții, opinii sau concepții. Dramaturgul precizează, În deschiderea piesei, această modalitate artistică: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
diferitelor grupuri. Din acest motiv, este important, și analizarea diversității conștientizării problemelor. Existența problemelor-cauză la nivelul conștiinței reprezintă, de asemenea, un obiect vital de analiză. Pentru analiza prezenței în conștiința colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca sondajele de opinie, scalele de atitudine, focus-grupurile, dar și analizele de conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul rând trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
daruri naturale și experiență politică, dar care nu se pot ridica la înălțimea omului de stat modern decât prin depășirea empirismului afacerilor publice cu ajutorul culturii politice; b) în al doilea rând, este vorba despre formarea intermediarilor și a „directorilor de opinie publică”, a marii „armate cetățenești” care constituie acel grup util de colaboratori ai oamenilor de stat moderni. ISR și-a propus și a reușit să devină un stimulent de gândire politică, un antidot împotriva inerției și a lenei de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în sufletul fiecărui cetățean. Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a teoriilor dezvoltării. În viziunea lui Alvin J. So, teoriile modernizării împărtășesc următoarele prezumții (derivate din paradigma evoluționistă): modernizarea este o schimbare socială unidirecțională, progresivă, graduală și ireversibilă; modernizarea este un proces stadial, desfășurat în faze (fazele modernizării, care, în opinia lui Levy, sunt faze de trecere de la tradiție la modernitate); modernizarea este un proces omogenizant (produce tendințe spre convergență în societățile care se modernizează); modernizarea este un proces de europenizare (americanizare); modernizarea este un proces ireversibil (nu mai poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
piață funcțională a cărui principală virtute nu era de a dezvălui ce înseamnă o economie și o societate capitaliste, ci de a măsura „nivelul de capitalism” prin permisivitatea față de pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată de ajutorul insuficient oferit de stat. Explicațiile legate de neșansa individuală sau de cea socială nu sunt prea agreate de români. Se poate afirma că, în ochii opiniei publice, sărăcia are puțin de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată de ajutorul insuficient oferit de stat. Explicațiile legate de neșansa individuală sau de cea socială nu sunt prea agreate de români. Se poate afirma că, în ochii opiniei publice, sărăcia are puțin de-a face cu lipsa de noroc, ea având cauze care țin fie de felul în care este structurată societatea în ansamblul ei, fie de caracteristicile individuale. În orice caz, există un vinovat pentru sărăcie, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caz, există un vinovat pentru sărăcie, care poate fi tras la răspundere, fie că este vorba despre individ, fie de societate. Figura 3. - „De ce există săraci în România?” (cifrele din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o mentalitate moștenită de pe vremea regimului comunist, când statul era principalul agent care furniza bunăstarea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
familia, comunitatea, organizațiile nonguvernamentale, sindicatele, precum și de slabele performanțe economice, economia nefiind capabilă să asigure prosperitatea pentru toți cetățenii. Însă nu se poate vorbi de un consens în ceea ce privește gradul de intervenție a statului în diverse domenii ale furnizării bunăstării. Conform opiniei dominante, statul trebuie să intervină în controlul prețurilor, reducerea șomajului și construirea de locuințe. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de paternalism și pasivism din partea populației. Deși oamenii consideră că statul joacă un rol important în furnizarea bunăstării, datele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a Calității Vieții, pe un eșantion de 1 177 de persoane. Eșantionul, probabilist bistadial, este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea CNCSU, prin Granturile 49/1998 și 106/1998. Barometrul Opiniei Publice 2003 (BOP 2003) - cercetare realizată de Centrul de Sociologie Urbană și Regională la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 2 063 de persoane și este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României. Cercetarea fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reciprocitate generalizată; facilitează coordonarea și comunicarea, contribuind la transmiterea informațiilor despre gradul de încredere al altor indivizi/grupuri; menține în memoria socială amintirea colaborărilor de succes anterioare, creând „forma culturală” în care pot avea loc colaborări viitoare. Acestea sunt, în opinia mea, cele trei moduri dominante de definire a capitalului social în științele sociale contemporane: atribut al relațiilor sociale (orizontale), facilitând acțiunea individuală (mod de abordare ce reflectă, în bună măsură, dezvoltările lui Bourdieu); atribut nu doar al relațiilor sociale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția neșovăielnică contribuie și ea la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția neșovăielnică contribuie și ea la stabilirea unui climat al încrederii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2001 cu elaborarea unui set-cadru de acte normative, procesul de elaborare a legislației și-a pierdut treptat coerența. Proiectul legii acțiunii sociale este un reprezentativ exemplu al modului în care a fost înțeles procesul de elaborare a legislației. Deși, în opinia specialiștilor de la nivel județean, eforturile ar fi trebuit orientate către adoptarea legislației secundare, dar și a celei conexe, la nivel central sunt experimentate modele legislative importate din țări cu tradiție în asistență socială pentru a fi aplicate într-un mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale, iar nemulțumirile medicilor legate de salariile reduse și condițiile dificile de muncă în contextul lipsei de materiale sanitare, dotări și utilități. Trecerea la noua schemă financiară a creat, în opinia mea, un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare suplimentare importante - mă refer la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (incluzând aici și ramurile sale județene), a cărei eficiență administrativă raportată la costuri este discutabilă. De ce s-a ales
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar fi că modelul ales era mai aproape de realitatea româneacă interbelică și reprezenta o cale de mijloc între două opțiuni susținute de două tabere: suporterii pieței libere pentru funcționarea sistemului de sănătate și suporteri ai planificări guvernamentale (Vlădescu, 2004). După opinia mea, trecerea la noul sistem s-a făcut fără o analiză foarte clară a implicațiilor diverselor modele europene în contextul românesc și a presupus mai degrabă unele preferințe ale funcționarilor și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a răsfrânt direct asupra calității serviciilor medicale de care a beneficiat populația. Percepția personalului medical asupra condițiilor de muncă pe care le oferă sistemul și asupra statutului său social, cumulată cu insatisfacția față de salarizarea de nivel redus, legitimează, în opinia personalului medical, pretinderea unor extra-plăți pentru prestarea actului medical. Aceasta limitează accesul la servicii al populației sărace care percepe, la rândul ei, drept necesară/încetățenită plata suplimentară. Cheltuielile cu sănătatea publică drept procent din PIB au fost doar de 2
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
medicilor 25 22 28 Timpul de așteptare 38 41 37 Atitudinea cadrelor medicale 22 26 19 Costul consultației, al tratamentului 52 56 48 Faptul că trebuie să dau bani, cadouri 39 39 39 Altele 7 7 7 Sursa: Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România (2003, Centrul pentru politici și servicii de sănătate) Conform datelor din 2003, pentru 40% din populația din mediul rural, existența mijlocului de transport și costul acestuia reprezintă o problemă de acces
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăcirii în viitor, ICCV, Universitatea din București, București. Zarcovic, Grujica; Enăchescu, Dan, 1998, Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit. Evoluția recentă și perspectivele sistemului de sănătate în România, Editura Infomedica, București. *** 2003, Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România, Centrul pentru politici și servicii de sănătate. *** 2003, Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions *** 2004, Raportul dezvoltării umane, PNUD. Politica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]