KorAP: Find »[drukola/base=opinie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4736 4737 4738 ...4764 >

119,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

dintre cauzele lipsei de coerență pe care nu de puține ori au constatat-o specialiștii în domeniu atunci când analizau stadiul reformei educaționale în România. Ca și în cazul altor domenii, doar unele elemente ale reformei educaționale au fost în atenția opiniei publice datorită implicațiilor imediate ale anumitor măsuri, care țineau, în principal, de schimbări în structura sistemului pe niveluri de învățământ, în durata școlarizării pe cicluri de învățământ și în forma examenelelor finale/de promovare. Alte aspecte intens analizate au fost

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
după 2000. Pensiile urmează îndeaproape modelul evolutiv al salariului mediu, cu excepția anului 1998 și, ulterior, anului 2002. Primul an al tranziției este marcat de o creștere a valorii reale a principalelor venituri ale populației sub presiunea socială. Scăpat din vederea „opiniei publice”, salariul minim a cunoscut o relativă stagnare în primii doi ani, după care a scăzut vertiginios până în anul 2000. Această „pierdere din vedere” a survenit mai ales ca urmare a inflației accelerate de la debutul tranziției, când principala procupare a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dezvăluie mecanismele perverse prin care sistemul economic influențează sistemul de educație. Astfel, Collins susține că tendința reală a sistemului educațional este de a suprareacționa la nevoile sistemului economic. Tendința sistemului educațional american, de exemplu, ar fi aceea de supraeducare. În opinia autorului, școlarizarea mai ridicată nu influențeaza în nici un fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sintagme și a aplicabilității sale, pe care încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult și în România, devenind o sintagmă utilizată din ce în ce mai frecvent de decidenții politici, actorii sociali, societatea civilă și opinia publică în general. Schimbarea lentă a spiritului actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și, în cadrul ei, la creșterea importanței sistemelor de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
keyword><keyword>scale</keyword><keyword>perceptions</keyword><keyword>indicators</keyword></keywords><dates><year>2001</year></dates><accession-num>ISI:000169220700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). O opinie elegantă prin concizia ei este exprimată chiar de Paul Streeten: „Acești indecși sunt folositori pentru a concentra atenția și a simplifica problema. Ei prezintă o considerabilă atracție pentru politicieni. Au un impact mai puternic asupra minții, atrag cu mai mare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial, introducând în circuitul științific o gamă variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea legitimă: de ce este nevoie de o nouă lucrare referitoare la Holocaustul din România? Răspunsul la această întrebare este oferit de mai mulți factori. În primul rând, în pofida literaturii de specialitate dense și valoroase

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
la această întrebare este oferit de mai mulți factori. În primul rând, în pofida literaturii de specialitate dense și valoroase, există încă numeroase chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de conducătorul statului nu poate fi explicată și înțeleasă pe deplin fără cunoașterea "aportului" autorităților și comandamentelor militare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Recrutare, etc. Nu în ultimul rând, investigarea și valorificarea documentelor provenite de la autoritățile militare contribuie nu numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puțin cunoscute/controversate, dar, în același timp, este în măsură să infirme inclusiv clișeele și opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust. Documentele incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și comandamentele militare și-au asumat inclusiv prerogativele elaborării

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de generalul din august 1941 mareșalul Ion Antonescu ori acțiunile de deportare și exterminare îndreptate împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria 1. În pofida existenței unei literaturi de specialitate dense și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar mai ales a surselor documentare inedite, provenite în

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
asupra lucrării semnate de Aurel Karețki și Maria Covaci din două considerente. În primul rând se cuvine a fi precizat faptul că în România opul în discuție avea să reprezinte până în 1989 punctul de vedere oficial cu privire la pogromul din Iași, "opiniile" și "interpretările" autorilor menționați fiind preluate în aproape toate lucrările ce s-au referit, mai mult sau mai puțin, la acest eveniment, inclusiv de istorici cu merite incontestabile în cercetarea și analizarea regimului antonescian și a situației României în cursul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
în cercetarea și analizarea regimului antonescian și a situației României în cursul celui de-al doilea război mondial. De exemplu, reputatul istoric Aurică Simion, autorul unor studii și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci: "În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași ne vom mărgini doar la constatarea că ele nu reprezintă altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași ne vom mărgini doar la constatarea că ele nu reprezintă altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult mai nocive ni se par în schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
dorinței generalului Antonescu de a-și păstra autoritatea civilă, în calitate de șef al statului, cedarea unei părți a suveranității pe considerente militare fiind un aspect al amatorismului său politic"11. Fără a intra în prea multe detalii, vom menționa doar că opiniile acreditate de Alex Mihai Stoenescu sunt contrazise categoric atât de studiile și lucrările publicate recent, cât și de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
comuniști sau simpatizanți din zonele de front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora, fără a mai aduce în discuție faptul că prin "rațiunile de natură militară" invocate în scopul justificării deciziilor Conducătorului statului îndreptate împotriva populației evreiești

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
la Iași se aflau 45.000 de evrei. În mai 1942, la recensământul "persoanelor având sânge evreiesc", în oraș au fost găsiți 32.364 de evrei. Deci cel puțin 12.000 de evrei au fost masacrați în timpul pogromului"15. În opinia noastră interpretarea oferită de istoricul israelian cu privire la cauzele, derularea și responsabilii pentru masacrul din capitala Moldovei este cea mai apropiată de adevărul istoric și, după cum vom constata, este confirmată în linii mari, înclusiv de sursele documentare identificate de noi în

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de nord drept principalul element de susținere și răspândire al comunismului, acesta fiind considerat "responsabil" în bună măsură inclusiv pentru suferințele îndurate de populația românească în timpul ocupației sovietice. În consecință, factorii decizionali români au prezentat participarea României la ostilități în fața opiniei publice din țară, dar și a populației din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa (octombrie 1941) și deportarea supraviețuitorilor în lagărele din Transnistria În momentul ocupării Odessei

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Odessa devenind potrivit mărturiilor unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva cine erau în opinia sa "vinovații" pentru atentat: "a/. Pentru fiecare ofițer român sau german, mort în urma exploziei vor fi executați 200 de comuniști; Pentru fiecare soldat mort câte 100 de comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b/. Toți comuniștii

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
acolo este o crimă. Nu vreau să-mi pătez activitatea mea cu această lipsă de prevedere (s.n.-O.T.)78. Aplicarea deciziei Consiliului de Miniștri de a deporta evreii din Odessa, începând cu luna ianuarie 1942, a fost influențată în opinia noastră inclusiv de evenimentele militare desfășurate pe frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul Ion Antonescu

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
respectiv extinderea și asupra evreilor din ghetouri a dispozițiilor în vigoare referitoare la munca obligatorie. 422. 5 mai 1944. Nota nr. 3328 înaintată de Ministerul Afacerilor Interne Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se comunică opiniile Ministerului Afacerilor Interne la propunerile avansate de Marele Stat Major prin intermediul notei nr. 516.124 din 1 mai 1944. 423. 7 mai 1944. Ordinul nr. 33 adresat unităților din subordine de către comandantul Armatei a 4-a, generalul de corp de

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]