119,080 matches
-
rămânerea lor pe loc, aceste elemente prezintă un real pericol pentru siguranța și opera de reorganizare și curățire a teritoriilor recucerite, cu cât mai mult cu cât instanțele de judecată cărora au fost înaintați, i-au pus în libertate cu opinia de a fi internați, în lipsa textelor de lege în care să fie încadrați și condamnați. Pentru zădărnicirea oricăror acțiuni de natură să pericliteze siguranța Statului și opera de refacere economică și morală a acestor ținuturi, din partea acestor elemente dubioase, Inspectoratul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General. 2). Această îndreptare a produs eliberarea multor evrei, care de fapt nu trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s'a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile oficiale. 4). Nu trebuie să se dea curs nici unor zvonuri anonime
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dacă evreul își închidea fabrica de mături. VI. PROPUNERI: 1). Întreaga chestiune de muncă de interes obștesc trebuie pregătită și organizată din nou, astfel ca, fără a face ceva pripit, să se obțină pe lângă un maxim de randament și liniștea opiniei publice, care este jenată de prezența lor. 2). Însuși românizarea întreprinderilor evreiești trebuie astfel organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată "Opinia Publică" nu va putea face
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
maxim de randament și liniștea opiniei publice, care este jenată de prezența lor. 2). Însuși românizarea întreprinderilor evreiești trebuie astfel organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată "Opinia Publică" nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați la muncă, așa că bănuielile, zvonurile și colportajul va continua să compromită cinstea funcționarilor români civili sau militari. Aci poate fi și o ponegrire organizată de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de emigrări din România. Ministerul Afacerilor Interne opinează că emigrarea nu trebue aprobată, întrucât evreii ar putea duce informații defavorabile țării și Axei și ar putea face propagandă anto-românească, o parte din ei înrolându-se chiar în armatele potrivnice Axei. Opinia noastră este că, față de temerile Ministerului de Interne, stimularea emigrării evreilor oferă un complex de avantagii dintre cele mai reale. Într-adevăr, serviciile pe care le-ar putea aduce emigranții evrei adversarilor noștri nu sunt nici de cum atât de periculoase
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
li se dresa acte și a-i trimite în judecata Tribunalelor Militare, pentru fapte petrecute sub regimul sovietic, nu cred a fi o măsură potrivită, cu onoare vă rog să binevoiți a aprecia și a ne da ordin de urmare, opinia mea fiind că numai un procedeu de exterminare a unor astfel de criminali și fanatici comuniști ar putea scăpa omenirea de pericolul comunist. Inspector Jandarmi Transnistria Colonel ss. Broșteanu Pt. conformitate ss. indescifrabil *) Adnotare: "Dosar 146/1945". CNSAS, fond Penal
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ascunși și sustrași dela muncă. 10/ Să se revină asupra măsurii ca anumite categorii de evrei să fie scutite de cele 5 zile la zăpadă 807 (măsură luată prin comunicatul difuzat la radio și care a avut darul să irite opinia publică românească). Munca pentru interesul obștesc nu trebue să degradeze pe nimeni. Ostașii de toate gradele își fac șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la Președinția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la Președinția Consiliului de Miniștri pentru a se lua măsurile expuse mai sus, prin cari: Sperăm că se va calma opinia publică românească; Se vor crea și fondurile necesare pentru mărirea cotelor de ajutorare a familiilor celor de pe front, cari astăzi, sunt derizorii. SUBȘEFUL SECȚIEI I-a LT. COLONEL, ss. Zamfirescu 808 Zamfirescu *) Adnotări: "Dosar 1"; "24.II.942. Se va trimite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi considerate ca inexistente. lipsește un aparat de control militar, în special în marile centre aglomerate de evrei. În această ordine de idei este cunoscut modul cum au muncit evreii la curățatul străzilor de zăpadă în Capitală, încât au scandalizat opinia publică și au provocat articole de presă și chiar comunicate amenințătoare din partea Domnului General Rășcanu 1435, Primarul General al Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4610, f. 1-3. Documentul nr. 422 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Subsecretariat Stat Poliție Nr. 33281579 din 5 Maiu 1944 SECRET MARELE STAT MAJOR Secția I-a La Nr. 516.124 din 2 Maiu 19441580; Avem onoare a comunica opinia noastră asupra regimului ce urmează a se aplica evreilor din Moldova: 1. Crearea și obligațiunea purtării unui semn distinctiv de către evrei, nu o credem nici oportună nici în măsură a duce la rezultatele ce se urmăresc. O astfel de măsură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
clase sociale sunt considerate ca nesigure, aceasta nu constitue o vină a celor chemați să urmeze sinuozitățile liniei de conducere politică a sa. Numai în decurs de 4 ani, subsemnatul în calitatea oficială ce am avut și fără a manifesta opinii și atitudini personale, am înscris succesiv la categoria "nesiguri" cele mai diverse și opuse elemente ale națiunii ca: Comuniști, Legionari, Grupul Etnic German, Evrei, Bulgari și Unguri. Dar Secția 2-a privea aceste categorii numai principial și global; nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ai, de pildă, pentru poezie sau pictură. Doar că, poate mai mult decît în domeniile artistice amintite, flerul și talentul pot fi cultivate prin studiu și prin experiența de cercetare. Terminologia aferentă domeniului în discuție - metodologia cercetării - nu este, în opinia noastră, îndeajuns clarificată și nici pe departe operațională. Fără a ne asuma soluții definitive și inatacabile, vom încerca să aducem în discuție concepte specifice domeniului, încercînd o radiografiere a unor puncte de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate pune la dispoziția cercetătorului un volum impresionant de date. -Facilitează explorarea unei probleme de studiat și poate pregăti terenul pentru o cercetare experimentală. -În cazul în care vizează cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată datorită unor inadvertențe: -Chestionarul nu poate fi considerat tehnică de cercetare, fiind
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar să înregistrăm date despre unele experiențe ale subiectului (de exemplu, dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Întrebările ce pot fi cuprinse într-un chestionar pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: în funcție de natura răspunsurilor pe care le solicită, întrebările pot fi directe și indirecte (Rotariu și Iluț, 1997); în funcție de conținutul lor, întrebările pot fi factuale, de opinie, de cunoștințe și de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente sau fenomene reale sau ipotetice, din universuri temporale diferite (trecute, prezente sau viitoare). Conform unor clasificări, în această categorie sînt incluse și acele întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă întrebarea anterioară este inclusă în chestionar, o întrebare de control ar putea fi: „Cine este autorul romanului În căutarea timpului pierdut?”. Observație asupra exemplului de întrebare de control: aceasta
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
răspunsurilor, adică gruparea în perechi a tuturor răspunsurilor și ierarhizarea acestora). Se utilizează tot mai frecvent scale cu număr de trepte variabil (3, 5, 7, 9) pentru cotarea răspunsurilor la întrebări închise, care conferă subiectului o anumită libertate în exprimarea opiniei. Se apreciază că utilizarea acestor scale ridică cel puțin două probleme: cercetătorul trebuie să decidă dacă păstrează sau nu valoarea centrală a scalei și dacă adaugă sau nu posibilitatea subiectului pentru a opta pentru un răspuns de tipul „nu știu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestor scale ridică cel puțin două probleme: cercetătorul trebuie să decidă dacă păstrează sau nu valoarea centrală a scalei și dacă adaugă sau nu posibilitatea subiectului pentru a opta pentru un răspuns de tipul „nu știu” sau „n-am nici o opinie”. Categoriile de răspunsuri puse la dispoziția subiectului în cazul întrebărilor închise trebuie să îndeplinească o serie de condiții: -să acopere în manieră exhaustivă întreaga gamă de răspunsuri posibile; -să se excludă reciproc (condiție inutilă în cazul întrebărilor cu posibilități multiple
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
limbaj accesibil subiecților, să nu sugereze răspunsul, să conțină referiri la o singură situație (nefiind permise întrebările multiple), să evite negațiile duble. Formularea întrebărilor trebuie să evite distorsiuni de tipul bias-ului. Inițiatorul chestionarului poate imprima întrebărilor nuanțe ale propriilor sale opinii care pot influența răspunsurile subiecților. De asemenea, modul de formulare a unor întrebări „sensibile” poate induce un anumit tip de răspunsuri. Nu există un număr fix de întrebări, acesta variind în funcție de problema studiată, dar și de caracteristicile subiecților: pe de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai largă și intervenții circumstanțiale ale celui care conduce interviul, cît și întrebări închise, care permit colectarea de date cantitative. Interviul structurat include doar întrebări închise, cu răspunsuri prestabilite, dintre care subiectul trebuie să aleagă pe cel/cele mai potrivite opiniei sale. Prin construcția sa, acest tip de interviu se apropie foarte mult de chestionar și permite colectarea de date cantitative, mai ușor generalizabile decît cele obținute prin interviuri nestructurate și semistructurate (Agabrian, 2004). El se utilizează mai ales dacă este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
relativ omogen din perspectiva unor caracteristici relevante pentru tema de cercetare, care discută pe parcursul uneia sau mai multor sesiuni de lucru un subiect bine stabilit (Kreuger, 1988; Agabrian, 2004). El este utilizat pentru a obține date calitative despre atitudini, percepții, opinii ale participanților în legătură cu o temă clară. Membrii grupului nu trebuie să fie în consens (selectarea participanților trebuie să asigure o diversitate optimă a opiniilor) și nu participă la luarea unor decizii. D.W. Stewart și P.N. Shamdasani (1990, p. 15
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
stabilit (Kreuger, 1988; Agabrian, 2004). El este utilizat pentru a obține date calitative despre atitudini, percepții, opinii ale participanților în legătură cu o temă clară. Membrii grupului nu trebuie să fie în consens (selectarea participanților trebuie să asigure o diversitate optimă a opiniilor) și nu participă la luarea unor decizii. D.W. Stewart și P.N. Shamdasani (1990, p. 15) inventariază scopul în care sînt în general utilizate interviurile cu focus-grup: obținerea de informații generale cu privire la tema cercetării, generarea de ipoteze pentru o cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]