119,080 matches
-
Aceasta presupune, la rîndul ei, mai multe momente a. Stabilirea scopului și a obiectivelor. b. Selectarea participanților. Acest moment are ca principal reper scopul cercetării (de exemplu, situația mamelor singure, șomajul și impactul său asupra situației sociale a celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă următoarele aspecte în alegerea participanților: -Participanții trebuie să fie exponenți ai unor grupuri relevante pentru scopurile cercetării; componența focus-grupului trebuie să acopere toate categoriile de persoane a căror opinie este importantă. -Trebuie asigurată o distribuție echilibrată a grupului în funcție de criterii relevante pentru cercetare (vîrstă, gen, status socio economic, ocupație etc.). -Convocarea la interviu trebuie să se facă în condițiile în care potențialii participanți înțeleg și acceptă fără rezerve condițiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea ghidului de interviu. Ghidul unui interviu cu focus-grup trebuie să vizeze direcționarea discuțiilor spre subiectul de interes al cercetării. Acesta nu este echivalentul unui instrument de înregistrare a opiniilor și nici nu trebuie urmat întocmai, dacă circumstanțele impun introducerea sau omiterea unor întrebări. Ghidul de interviu trebuie să acopere toate problemele importante, fără a fi însă extrem de structurat și fără a sugera posibile răspunsuri. Întrebările trebuie s. fie deschise
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
scop prezentarea participanților, relevarea punctelor comune și asigurarea unui confort în discuție. -Introducerea temei de discuție oferă participanților posibilitatea de a reflecta asupra valorificării experiențelor anterioare relevante în contextul dat. -Întrebările de tranziție încurajează discuția și permit contactul participanților cu opinia celorlalți referitoare la tema interviului. Întrebările-cheie constituie punctul central al interviului, iar asupra lor se direcționează eforturile de analiză. În mod obișnuit, există între 2 și 5 asemenea întrebări. Un număr mai mic nu ar permite colectarea unor informații credibile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cere un sumar cu privire la discuție și se întreabă dacă este potrivit cursului dezbaterilor sau moderatorul însuși realizează un asemenea rezumat și adresează aceeași întrebare cu privire la fidelitatea relatării. Intervențiile de încheiere permit tuturor să reflecteze asupra dezbaterilor sau să-și revizuiască opinia. Sînt acceptate toate punctele de vedere exprimate, fără s. se emită aprecieri (pozitive sau negative). Realizarea propriu-zisă a interviului cu focus grup Această etapă presupune un efort deosebit din partea moderatorului, dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prezintă atît sub aspect cantitativ, cît și sub aspect calitativ. În prezentarea cantitativă a datelor se pot utiliza grafice și tabele ilustrative. Prezentarea calitativă a datelor trebuie să facă apel la extrase din transcrieri, pentru a ilustra cît mai exact opiniile, percepțiile și atitudinile participanților. Interpretarea rezultatelor presupune precizarea cadrului teoretic de raportare și o argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cadrului teoretic de raportare și o argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a adapta ghidul de interviu constituie un avantaj în măsura în care conduce la obținerea unor date relevante. Pe de altă parte, datele rezultate din realizarea interviurilor sînt adesea discutabile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai multe persoane cu care nu ar colabora în același tip de activitate. Există opinii potrivit cărora fidelitatea testului sociometric ar crește dacă subiecților li s-ar cere să nominalizeze cinci sau mai multe preferințe și respingeri din rîndul membrilor grupului. Forma de adresare a întrebărilor, prezența sau absența ierarhizării preferințelor sau a respingerilor și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate al unor specialiști ai istoriei ideologiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Tratatului / 92 Economia și implementarea Tratatului / 95 Aviația Civilă și implementarea Tratatului / 97 Navigația liberă pe Dunăre / 100 America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 / 102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratatele care au consfințit realizarea României Mari, contribuția SUA la elaborarea acestora a fost determinantă. Considerentele wilsoniene erau prezente în recunoașterea dreptului de autodeterminare al mai multor popoare europene, pacea din 1919-1923 consacrînd realizarea principiului naționalităților la scară internațională 24. Opiniile pro și contra în legătură cu sistemul tratatelor de pace de la Paris s-au vehiculat încă din anii în care s-au elaborat acestea. Cei mai mulți exegeți consideră că, dacă la 1815 Congresul de la Viena a constituit state fără a ține cont de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului Quai d'Orsay-ului, "o dată nouă în istoria umanității"32. Diplomația României s-a arătat interesată unul dintre autori era secretarul de stat Kellogg de acest pact, dar a atras atenția asupra modului în care se tratau de către cei mari
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de C. Hull, reafirma că "nici un principiu nu este mai presus pentru România decît respectarea tratatelor"62. La rîndul său, Franklin Mott Gunther, ministru al SUA la București (1937-1942), scria, la 5 ianuarie 1938, secretarului de stat că nu împărtășea opinia potrivit căreia "România se îndreaptă, cu rapiditate, către Axa Roma-Berlin". Dimpotrivă, avertiza Gunther, guvernul de la București, "dîndu-și seama că politica Franței nu oferă securitate completă, dorește relații prietenești cu toți" și "nu va opera nici o schimbare radicală"63 în activitatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120. Este adevărat că Anglia aprecia că Uniunii Sovietice "trebuie să i se permită să aibă rolul principal în aplicarea armistițiului", opinie cu care Washingtonul era de acord. Articolul 8 al Directivelor politice, transmise de War Office misiunii Britanice de la București sublinia că obiectivul Angliei este "să asigurăm o Românie independentă și prietenă, dar trebuie să amintim mereu că România este o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
găsit România la forumul păcii de la Paris din 1946 a reieșit și din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor de a se încadra cît mai rapid în viața internațională, în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a americanilor privind drepturile omului, care garanta tuturor persoanelor aflate sub jurisdicție românească, "indiferent de rasă, sex, limbă sau religie", toate drepturile omului și "libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, cea a presei și a publicațiilor, a cultului religios, a opiniilor politice și a întrunirilor publice"341. Românii, însă, au ridicat obiecții împotriva acestui articol, pe care-l considerau de prisos. Drepturile omului erau garantate prin Constituția României și, în egală măsură, prin Charta Națiunilor Unite, o organizație la care România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care mai rămăsese din Partidul Liberal, sub conducerea lui Dinu Brătianu. Pe 13 aprilie, guvernul a adoptat noua Constituție, prin care era creată Republica Populară Română și erau asigurate drepturile minorităților și ale naționalităților, libertatea religiei, a presei, cea de opinie, de asociere, libertatea procesiunilor și a demonstrațiilor. Organizațiile care se opuneau guvernului nu aveau dreptul la asociere și organizare. Noua Constituție arăta că România era într-un proces de tranziție de la capitalism la socialism 405. Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndeplinească obligațiile. Washingtonul, însă, s-a hotărît să nu renunțe la proteste, pentru a "condamna public încălcările" Tratatului. Această tactică avea să demonstreze că SUA își luau în serios obligațiile ce-i reveneau prin acest tratat și să arate, totodată, opiniei mondiale indiferența comuniștilor față de drepturile omului 422. La două săptămîni după aceea, SUA au încercat să invoce Articolul 37 pentru o chestiune nonideologică, și anume conformarea României la articolele militare din Tratat. Deși Forțele Armate din România se încadrau în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
independența, poporul român s-ar fi putut să nu mai dorească restabilirea monarhiei Hohenzolern-Sigmaringen492. Cît despre exilați, Departamentul avea rețineri. Ei reprezentau vechiul regim și ofereau prea "puține perspective pentru o guvernare populară și eficace" a României 493. Pigott împărtășea opinia Departamentului despre exilați, dar era mai optimist în privința regelui. Mihai se bucura de multă simpatie în România și dacă demonstra prin fapte și cuvinte că, în exil fiind, face tot ce-i stă în putere pentru a elibera țara, se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România pentru a adopta o politică adecvată pentru țările-satelit. Acum, SUA aveau să promoveze titoismul ca pe un prim pas către înlăturarea definitivă a dominației sovietice asupra Europei de Est. CAPITOLUL III Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi CSN 58/2 promova titoismul printr-o luptă în plan ideologic și economic. Washingtonul pusese deja bazele unei lupte ideologice printr-o politică protestatară, ridicînd la nivel mondial problema încălcării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vreme cît Forțele Armate ale SUA sînt implicate în Războiul din Coreea, America să nu acorde ajutor economic sau financiar nici unei țări al cărei comerț cu Uniunea Sovietică sau cu statele-satelit ale acesteia, inclusiv China comunistă și Coreea de Nord, contravine, în opinia CSN, intereselor de securitate națională ale SUA. Senatul a aprobat Amendamentul Cannon și l-a înaintat mai departe pe 27 septembrie 1950, ca parte a Legii alocațiilor suplimentare 640. Deși Consiliul Securității Naționale căpăta suficientă putere de decizie prin Amendamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rămînea în mare măsură apanajul Departamentului de Comerț, cunoscut pentru practicile sale restrictive. Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) CSN reușise, în luna iunie, să ia o hotărîre, dar nu-i fusese deloc ușor. În cadrul Administrației exista o diversitate de opinii. Departamentele de Stat, de Comerț și Apărare aveau păreri divergente cu privire la comerțul Est-Vest, de unde și disputele interminabile între liderii din guvern. Revizuirea făcută de COCOM a readus această problemă în atenția președintelui, astfel încît pe data de 12 iulie, acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu 4 ianuarie 1955. Comerțul Est-Vest era una din problemele cele mai controversate. Pe 20 ianuarie, Consiliul a identificat problema-cheie: exportabilitatea articolelor cu dublă întrebuințare, atît militară cît și civilă, spre deosebire de muniții și arme. De aici porneau o serie de opinii aproape ireconciliabile privind scopul dezvoltării comerțului Est-Vest771. Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, pe lîngă listele COCOM mai existau și listele CHINCOM. Grupul Consultativ instituise un comitet pentru China, denumit CHINCOM, care să stabilească restricțiile pentru exporturile către China
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vedeau în acest summit un mijloc de a ieși din impas 836. Reuniunea nu a oferit, însă, nici o soluție. Această problemă ținea numai de Națiunile Unite, dar o dată cu venirea primăverii și-a făcut simțită prezența și un nou curent de opinie. Datorită Conferinței de la Bandung, a întîlnirilor comemorative de la San Francisco dedicate celei de-a zecea aniversări a ONU și "spiritului" din cadrul summitului de la Geneva, atmosfera a devenit mai tolerantă. Secretarul general al Națiunilor Unite, Dag Hammarskjold voia ca la cea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]