11,959 matches
-
Fiul nu-i o creatură, iar dacă nu-i una dintre acelea, atunci e deoființă cu Tatăl”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 8, IX, în PSB, vol. 12, p. 139) „După cum nu-i cu putință ca cineva să-și închipuie c-ar exista vreo deosebire între lumină și lumină, între adevăr și adevăr, tot așa nu se poate concepe deosebire între ființa Celui Unul-Născut și între cea a Tatălui, din Care S-a născut”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trupul cel luat de noi să șadă sus de-a dreapta lui Dumnezeu, și să fie închinat de îngeri, de arhangheli, de Serafimi și de Heruvimi. Aceasta de multe ori având-o eu în minte, rămân uimit și mari lucruri îmi închipuiesc de neamul omenesc, căci mari și strălucite văd începutul și osârdia lui Dumnezeu pentru natura noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 100) „A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se spulberă. Așadar, în ziua judecății, faptele noastre ori ne ajută, ori ne aruncă în prăpastie, ca și cum ne-ar fi piatră legată de gât”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a II-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 31-32) „Închipuie-ți pe un împricinat învinuit și dovedit de crimă, nu aducând temeiuri de apărare, ci așternându-se la picioarele judecătorului și rugându-l. Judecătorul îi va răspunde: Nu pot să fac de la mine nimic. La judecată dreaptă, nu puterea are
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este comoara omului, acolo este și inima lui (Mt. 6, 21). Căci sufletul, când primește să cugete înlăuntrul minții sale la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de trup și se înalță, în fiecare zi zugrăvindu-și (închipuindu-și) bucuria acelora. Și nu mai poate primi în gândul lui cele de pe pământ, ci pe toate ca pe vis și umbră le trece cu vederea și tot distanțați de cei mai prejos de ei, și cu cât sunt aceia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru Duhul, căci către Duhul îi chema el de la slovă. Apoi ca nu cumva, auzind cineva cuvântul Duhul, să se gândească că dacă Moise s-a întors către Domnul, iar el (Apostolul Pavel - n.n.) către Duhul, prin aceasta să-și închipuie că Duhul este mai mic decât Fiul, iată că, îndreptând o astfel de bănuială, zice: Iar Domnul Duhul este, adică și Duhul este Domn, zice. Și ca să afli că vorba lui este despre Mângâietorul, a adăugat: și unde este Duhul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că a născut un astfel de Fiu, nu supus ca un rob, ci ca slobod supunându-se și fiind împreună chibzuitor cu Tatăl, adică sfetnic - fiindcă sfetnicul nu este rob. Și când auzi zicându-se sfetnic, iarăși să nu-ți închipui că Tatăl este lipsit de ceva, ci să te gândești numai la omotimia, adică la egalitatea în vrednicie a Fiului către Născătorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 269) ,,Slujba
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
localizată în special în partea de jos a lumii, sub pământ, după cum o arată, fie unele verbe („a coborî”, „a cădea” în še’ôl), fie unele expresii adverbiale („în jos”, „dedesubt”) utilizate în relație cu še’ôl. Še’ôl-ul era închipuit ca locuința definitivă a morților, de unde nimeni nu se mai putea înapoi. Un alt termen, frecvent și probabil utilizat înaintea precedentului, este ’ereș, „pământ”, înțeles într-o accepțiune diferită de cea uzuală, referindu-se la partea inferioară a lumii terestre
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a avut o intenție bine definită când a scris această piesă. El urmărea problema raportului dintre real și fictiv, dintre vis și realitate. Astfel, el a înțeles să prezinte această problemă etern omenească sub formă literară. Căci să nu se închipuim că pentru vremurile noastre această problemă este exclusă. Predilecția pentru ficțiune se observă la mulți gânditori și mulți doctrinari politici actuali. În ceea ce privește acest raport între ideal și real s-a ajuns a se fixa astăzi trei metode posibile la care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al cincilea e lemnul - și o stare energetică fundamentală, combinațiile Aromelor având și efecte terapeutice). Există patru școli în bucătăria chinezească, patru tradiții, fiecare centrată pe o regiune. Toate la un loc cuprind, ca ingrediente folosite, aproape orice ne putem închipui că se poate mânca. Școala nordică (cea „imperială“) a dăruit lumii „rața à la Beijing“ și pastele chinezești, cea estică, a Shanghaiului, a descoperit gătirea cărnii în stilul hung-shao (un fel de... estouffade în vin de orez). Școala vestică, din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja pierdute) care confirmă regula. Nu putem decât să ne închipuim cum, în cadrul transhumanței, ciobanul vindea brânză ca să cumpere mălai, iar țăranul de la șes cumpăra brânză vânzând mălai. Întâlnirea acestor două ingrediente a monopolizat mămăliga noastră. Și polenta a fost cantonată într-o bucătărie regională, dar mămăliga pare de-a dreptul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez veneau mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria țărănească își putea permite varietatea de legume și toată cărnăria care defineau borșul (import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de vegetarianism impus, conaționalii noștri cu greu își pot închipui o masă „adevărată“ fără „un grătărel“ de porc, de preferință, și, pe cât se poate, din bucăți cu ceva grăsime (fleică, ceafă). Să ne reamintim celebrul triunghi culinar studiat de Claude Lévi-Strauss. Toate culturile cunosc trei stări ale alimentului: crudul (neelaborat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu arme fantastice, au puterea să se transforme după bunul plac în mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care sînt sau au fost refractare naționalismu-lui, fie în sensul politic al acestuia, fie în sensul cultural. Astfel de refractari s-au manifestat în fostul imperiu al Habsburgilor, care și-au închipuit c-ar putea crea un soi de cetățenie ce-ar mai putea îmblînzi cît de cît exploatarea națională; la rîndul lor și suedezii s-au situat printre refractari, manifestîndu-se în felul lor propriu; cît despre spanioli, aceștia sînt în căutarea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al unei alte revoluții, industrial-capitaliste, sau să-l privească ca pe sub-produs al dezvoltării limbilor scrise standardizate la scara unei țări. Aceasta înseamnă a confunda aspectul subsidiar cu esențialul, sau suportul cu obiectul în sine, pentru un motiv lesne de închipuit. Să admitem că ideea modernă de națiune ca și derivatul său, naționalismul, se trag dintr-o dinamică politică contemporană, începînd de la Revoluția franceză încoace, ar însemna să o asociem cu formarea "noului regim", adică a modalităților de guvernare ce au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați, însă acesta a grăit râzând: „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? Îți mărturisesc că noi ne închinăm numai lui
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Hristos, și-au împlinit lupta muceniciei înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de azil, mai greu dacă nu știau limba și n-aveau o meserie tehnică, mai ușor dacă știau unde le e norocul. Alții au continuat, ani de zile, să sufere departe de țară, fără „relațiile” de la care tot românul Își Închipuie greșit că va veni salvarea. Unii au făcut stare, alții chiar avere, cîțiva dintre aceștia, puțini, s-au gîndit să-și ajute și compatrioții care o duceau greu și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că În America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă vizibile În America”. După ce se Întîlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză În asemenea situații sînt, fără Îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară În acest jurnal: „Cine și-ar fi Închipuit că voi inaugura acest caiet, dedicat de a fi un album de poezii, În această situație. CÎnd Bondy mi l-a făcut cadou erau alte vremuri, dar acum?!!! Joi se-mplinesc 4 săptămîni de cînd la 9,30 seara tata
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rău după cele vîndute și dăruite și chiar și mie mi-era jale de ele. Dar În inimă aveam o Îndoială, nu eram siguri de zvon. Eram gata cu Împachetatul, dar așa ca și cum aș pleca Într-o excursie. Nu ne Închipuiam că s-ar putea să ne smulgă cu totul din casa noastră. Seara ne-am culcat și pînă azi această seară e ultima cînd ne-am mai culcat Într-un pat. Duminică la șase dimineața am aflat că plecăm. Începeam
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În secolul XXI - un sfat: cînd ajungi În România, să folosești numai WC-urile de la McDonald’s), lipsa apei („Alaltăieri, după șase luni de cînd am plecat de-acasă am făcut prima baie”) și a igienei („Nu mi-aș fi Închipuit niciodată că voi simți atîta plăcere Într-un spălat”), nervozitatea omniprezentă („N-ar fi toate așa de rele dacă tata n-ar fi așa de nervos. E atît de nervos Încît mi-e teamă de-o catastrofă. [...] Pentru orice fleac
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Încît i-am văzut. Și nici măcar nu am putut rîde, după cum ne Îndemnau imaginile, din care nici una, În afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot Închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică În favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
minte statuia din fața Ateneului, expresia celui mai trist caraghioslâc și a divorțului tragicomic de spiritul critic în favoarea amantlâcului cu găunoșenia emfatică și cu ohtatul «poeticesc». Mă întreb cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor scriitori în aceeași ipostază. Gândiți-vă la Maiorescu având un ștergar în jurul șoldurilor, la Caragiale camuflându-și Doamne iartă-mă cu pălăria, la Hortensia Papadat-Bengescu în costum de baie, la Sadoveanu cu șuncile revărsate peste șnurul boxerilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]