12,621 matches
-
într-una din lecțiile lui clinice. Printre realizările de excepție a fost și „Tratatul de Fiziologie Medicală” pe care l-a elaborat în trei volume (2080 pagini), scris nu pentru fiziologi, după cum singur mărturisea, ci pentru viitorii medici care vor îngriji bolnavii. Cum boala este o tulburare a funcțiilor de nutriție și relație sub acțiunea unei cauze patogene, pentru înțelegerea corectă sunt necesare noțiuni de fiziologie alese de un medic adevărat, sarcină pe care Paulescu și-a asumat-o. Realizarea a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
facilitează accesul publicului la serviciile oferite de municipalitate, administrații și asociații. Comunicarea municipală capătă un aspect relațional atunci cînd, dincolo de informare, asigură receptarea și ascultarea indivizilor și cînd răspunde cererilor acestora. În sfîrșit, dincolo de propria sa comunicare internă, municipalitatea se îngrijește și de comunicarea instituțională, care promovează imaginea colectivității. Efectuarea acestei munci ar consta în organizarea informației, în consultarea populației, în stabilirea unor dialoguri cu asociațiile și în transformarea primăriei într-o instituție mai transparentă 73. Acest tablou, idealizat puțin, pare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a speculat mult asupra semnificației acestei bucăți de proza pentru activitatea literară a lui Ion Barbu. Nici una din ipotezele avansate până acum, nu pot fi excluse. Să observăm însă că apariția ei, urmează la scurt timp după publicarea unei ediții, îngrijite de autor, sub titlul, Jocului secund (1930), incluzând a selecție personală foarte severă (doar 32 de texte) a unor poeme publicate anterior și doar câteva creații noi, un fel de "cântec de lebădă" a celui care avea să renunțe aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
obiective în favoarea obștii românești. Din 1809, după ce obține postul de cenzor la Tipografia Universității din Buda, pentru poliglotul și eruditul M. începe cea mai fecundă perioadă a vieții, când scrie și publică, colaborează la Lexiconul de la Buda, face traduceri și îngrijește calendarele românești ale tipografiei. Toate se constituie într-o operă complexă, care răspundea principalelor deziderate ale iluminismului transilvan, dând substanță Școlii Ardelene. Prima scriere a lui M., Procanonul (alcătuită în 1783, dar publicată abia în 1894), este și cea dintâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
pentru o perioadă de timp. În acest fel aceștia pot să facă altceva ori pur și simplu să aibă un răgaz în îngrijirea copiilor. Așa cum am precizat, funcțiile latente sunt adesea neintenționate; sistemul școlar nu există pentru scopul de a îngriji copii, dar el servește acestui scop. De asemenea, în instituțiile de învățământ superior putem descoperi un număr de funcții latente. Spre exemplu, acestea servesc ca "piață matrimonială" și tot ele facilitează realizarea unor contacte dintre oameni de care aceștia vor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să le îndeplinească. Astfel, așa cum oamenii răspund la așteptările și mesajele pe care le obțin de la alții, tot așa aceștia încearcă să transmită mesaje referitoare la propria comportare și la calitățile pe care le posedă. Cu alte cuvinte, oamenii se îngrijesc de propria imagine prin prezentarea acesteia altor oameni. În acest sens, unul din întemeietorii Școlii de la Chicago, sociologul Robert Park (1927) a spus: Unul din lucrurile care distinge omul de animale este realitatea că are o concepție proprie despre el
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conform acestuia. El nu numai că acționează dar se și îmbracă, dobândește toate manierele și atitudinile pe care le concepe propriul său rol. Sociologii se referă la acest proces ca prezentarea persoanei ori managementul impresie. Putem spune că oamenii se îngrijesc de imaginea proprie (de sine) prin prezentarea acesteia altor oameni. Figura 3.1 ELEMENTELE IMAGINII DE SINE Așa cum arată figura 3.1 această imagine ar trei componente principale: cine cred că sunt, cum mi-ar place să fiu și cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
am arătat încă de la începutul lucrării noastre, este studiul științific al societăților și al comportamentului social. Ideea de comportament social este ușor de înțeles. În esență, ea reprezintă ceea ce fac oamenii la școală sau la locul de muncă, când își îngrijesc corpul sau fac o plimbare solitară, când citesc o carte sau scriu o scrisoare și alte nenumărate asemenea activități. Dar un lucru este clar, varietatea modurilor în care oamenii fac aceste acțiuni în societăți diferite este esențialmente fără limite. Dar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
experimentează socializarea anticipatoare atunci când sunt încurajați să gândească ca un medic, asistent social sau magistrat. În mod similar, o femeie însărcinată poate citi despre modul în care se cresc copiii și poate chiar începe să schițeze un plan cum va îngriji și educa propriul copil, chiar dacă în realitate ea nu a devenit mamă. Ca interes manifest pentru o profesie, socializarea anticipatoare apare la tineri ca urmare a influențelor mediului social în care trăiesc (părinți, rude, prieteni care au îmbrățișat o anumită
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de coerciție destinate a modifica personalitatea: fiecare dintre ele realizează experiența naturală a posibilităților unei acțiuni asupra eului. (apud. Elisabeta Stănciulescu, 1996, p. 129) După cum arată Elisabeta Stănciulescu (1996, p. 129), instituțiile totalitare pot fi clasificate astfel: (1) organizații care îngrijesc per-soanele considerate incapabile să-și satisfacă singure unele nevoi fundamentale și care sunt inofensive: cămine pentru bătrâni, orfani, handicapați de toate felurile; (2) organizații care îngrijesc persoane incapabile să-și poarte singure de grijă și involuntar periculoase pentru comunitate: sanatorii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Elisabeta Stănciulescu (1996, p. 129), instituțiile totalitare pot fi clasificate astfel: (1) organizații care îngrijesc per-soanele considerate incapabile să-și satisfacă singure unele nevoi fundamentale și care sunt inofensive: cămine pentru bătrâni, orfani, handicapați de toate felurile; (2) organizații care îngrijesc persoane incapabile să-și poarte singure de grijă și involuntar periculoase pentru comunitate: sanatorii, spitale de psihiatrie, leprozerii; (3) așezăminte care izolează de restul comunității persoanele considerate a prezenta un pericol voluntar: închisori, penitenciare, lagăre de prizonieri, lagăre de concentrare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o mireasă să fie dată mai departe de tatăl său unui bărbat căruia ea îi promite să se "supună." Puține femei sunt de acord cu această situație astăzi; în schimb, ele fac aceeași promisiune soților: "să-i iubească, onoreze și îngrijească." Încă majoritatea femeilor iau la căsătorie numele de familie al soților, deși crește numărul celor care mențin numele de fată (care de obicei este numele tatălui lor). Când un cuplu se căsătorește, actul lor este mai mult decât aranjamentul dintre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bunici. * Apar probleme în planificarea concediilor, în schimbarea locului de muncă sau pentru promovare, cauzate de necesitatea îngrijirii unui bătrân dependent. * Scăderea venitului ca rezultat al faptului că unul dintre soți trebuie să părăsească locul de muncă pentru a se îngrijii de un bătrân dependent; se împovărează și nota de plată pentru hrană și pentru cheltuielile de întreținere a locuinței. * Dificultăți de genul stresului pentru rudele apropiate care trebuie să dedice o mare cantitate de timp pentru îngrijirea rudelor în vârstă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) (1926), Cronicarii români (1944) -, cât și (în colaborare) ediții critice de mare autoritate științifică din opera lui I. L. Caragiale, Ion Barbu și Camil Petrescu. Îngrijește, de asemenea, câteva volume de scrisori primite de la G. Călinescu - din care rezultă, mai ales, rolul său esențial în editarea lucrării Istoria literaturii române de la origini până în prezent - și de la alți scriitori, ca și epistolele sale către marele critic. Două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi aparține lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a tuturor oamenilor; Stăpânirea este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paladiumul saŭ cetatea cea maĭ tare a Românismuluĭ") și loialitatea națională: " Daca dar nu trebue să obligăm pe nimenĭ să se facă din catolic ortodocs, saŭ din mosaic (ovreiŭ) crescin, avem însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celor ce ascultă”187. Cu siguranță că aceasta a îndemnat-o să reproducă replicile pline de savoare, deși la granița vulgarului și rudimentarului, ale unei soții trădate, Tessa, și să ne ofere încă o mostră a ceea ce lipsa unei educații îngrijite poate aduce. Femeile din păturile de jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
multe povestiri frumoase, voi spune și eu una, pe cât de adevărată, pe atât de tristă și de înduioșătoare”204. Propune, prin personajul Beritola, imaginea demnității feminine: rămasă fără soț și fără copii, atacată de pirați, părăsită pe o insulă pustie, îngrijind doi pui de căprioară, femeia reușește să supraviețuiască în sălbăticie deplină, departe de orice formă de civilizație, decide chiar să împrumute suferința și tânguirea unui anahoret, îmblânzind animalele și 199 Ibidem. 200 Ibidem. 201 Ibidem, p. 347. 202 Ibidem, vol
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu căuta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Petru Poenaru. Dl. C. Popescu - Cadem nu ne spune anul nașterii, dar bănuim că poate fi anul 1866 - ceea ce ar face ca, în 1889, el să fi avut 23 de ani. Înțelegem că s-a tras către tată, pentru că mama îngrijea intens de cele două fete pe care le ținea la pensionul Emiliei Humpel, sora lui Titu Maiorescu. Mai înțelegem că mama era, ea însăși, pasionată de cărțile de joc sperând să-și recâștige și astfel moșiile pierdute de fostul soț
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
public, cum vom vedea că va proceda George Potra în 1934 cu alte înscrisuri similare. „Câteva date asupra ultimelor zile ale poetului Mihail Eminescu“ de Dr. V. Vineș, Șef de lucrări la clinica neurologică din București „Am avut ocaziunea să îngrijesc, ca intern la „Institutul Caritatea” al regretatului profesor Al. Sutzu, pe marele nostru poet Mihail Eminescu în ultimele luni ale vieții sale (martie - iunie 1889). Găsesc acum printre hârtiile mele notele pe cari le-am luat atunci și care cred
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
introduse în el; dacă ne gândim la malarieterapia (tratamentul cu malaria pentru combaterea paraliziei generale, de care probabil suferea Eminescu) atunci ne dăm seama de nenorocirea marelui poet de-a nu fi apucat vremurile de azi, când ar fi fost îngrijit și mai bine și poate salvat. Căci nu poate fi durere mai mare decât aceea de-a pierde pe geniul poetic cel mai mare care l-a produs țara și rasa noastră la 40 de ani. D.Ibrăileanu în prefața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
determinată de o sincopă în urma unei „endocardite”. Lucrurile se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București, care ca intern pe vremea aceea în ospiciul în care era internat Eminescu, l-a îngrijit pe nenorocitul poet făcându-i chiar el „anamneza”, ceea ce în termeni medicali înseamnă o adnotare zilnică pe o „foaie de observație” a tuturor simptomelor bolii și a tratamentului urmat de pacient. Această „foaie de observație” a lui Eminescu de pe vremea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]