43,150 matches
-
utilizată de Downs (1957) au existat numeroase studii ce au identificat axe economice, a valorilor morale sau etice, naționalism-cosmopolitanism, clerical-anti-clerical etc. Aproape fiecare dintre trăsăturile unei familii de partide poate fi formulată în termenii unui continuum. Indiferent de dimensiunile competiționale, absența parțială sau totală a clivajelor în țările postcomuniste a permis modificarea pozițiilor partidelor politice de-a lungul timpului. Nu numai că stânga și dreapta nu au același înțeles în Europa de Est ca în Vest, ci există o raportare relativă. Astfel, un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
activității umane, România devenea, spre sfârșitul anilor '40 ai secolului trecut, o țară comunizată. Dar, dincolo de acest drum în dublu sens, consumat într-un interval istoric atât de scurt, trebuie avută în vedere decolarea tardivă și dificilă a modernității românești, absența îndelungată a exercițiului democratic (1938-1990), precedată într-un interval istoric de scurtă întindere de o democrație formală și incompletă. Așadar, o istorie sinuoasă și comprimată în care societatea românească a reprodus atât formele și instituțiile demo-liberale ocidentale, cât și pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică și epistemologică diferită caracterizată, printre altele, prin: imposibilitatea tratării istoriei ca un curs unitar, absența reperelor de certitudine, efemeritatea fenomenelor și stărilor, criza de identitate și identificare, imprevizibilitatea acțiunilor și inovațiilor etc. Această situație nouă, de contestare a funcționalității predeterminate a sistemelor și a ordinii universale a rațiunii, a favorizat tranziția de la gândirea fundaționalistă spre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pseudo-religios al ideologiilor extremiste, diversiunea naționalismelor șovine, frenezia iraționalismelor rasiste, etc. Istoria politică a umanității este dublată, din păcate, de o istorie a politicianismului (Carpinschi 1995). . Este un truism recunoașterea faptului că nici o parte nu ajunge la gestionarea întregului în absența puterii. Puterea este, desigur, mijlocul politic necesar pentru gestionarea binelui public. Tocmai de aceea, transformarea puterii politice din mijloc de conducere societală în scop de dominare-subordonare totalitară sau partidocratică este un indicator cât se poate de vizibil pentru evaluarea gradului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se poate ajunge la instituționalizare ideologică. Un curent ideologic nu are o voință proprie, nu este "un organism viu", care poate lua decizii, așa cum este cazul cu un partid. De aceea, putem vorbi de instituționalizarea unui curent ideologic, sau de absența ei, doar în urma acțiunilor partidelor care fac parte din acel curent și a reacției cetățenilor la aceste acțiuni, măsurată în alegeri. În plus, aspectul organizațional este important în toate discuțiile despre instituționalizarea partidelor, însă, din aceleași motive menționate mai sus
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se poate observa din tabelul 2, toți politicienii UDMR din populația de interes au reședințele în aceleași județe în care au fost aleși. Acest fapt care se repetă și la scala întregului grup parlamentar confirmă caracterul regional al partidului și absența unei elite centrale, cu buletin de București așa cum este cazul pentru toate celelalte formațiuni reprezentate în forul legislativ. Tabelul 2: Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive Partid Politician local Poltician impus de centru PNL 2 2 PDL 31 4 PSD
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electoratului său, lucrurile apar cât se poate de simple. Astfel, din cele 18 colegii necompetitive, jumătate au fost rezervate pentru elita parlamentară, exclusiv masculină a partidului. Celelalte nouă au mers tot către politicieni bărbați, ceea ce este în perfectă concordanță cu absența cvasi-totală, din 1990 până astăzi, atât la nivel parlamentar cât și ministerial, a reprezentantelor partidului etnic. Pentru PSD și PDL indicii de reprezentativitate sunt peste media parlamentului, dar tot la un nivel foarte redus: 11,7% și 11,4%. Toate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rezerva cele mai bune colegii. Apoi, analiza a evidențiat dominația absolută a candidaților prosperi, care au primit aproape 90% dintre colegiile sigure statutul financiar al politicianului român dovedindu-se încă o dată determinant pentru rapiditatea succesului său, chiar și în condițiile absenței oricărei expertize instituționale. De aceea nu este surprinzător că în mai mult de jumătate din colegiile sigure au fost nominalizați politicieni fără experiență parlamentară anterioară. Subreprezentarea cronică a femeilor în politica românească este valabilă și în cazul colegiilor necompetitive. Astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să se apropie de cel al PUNR23, în primii ani de după 1990, prin aceea că a avut parte de un scurt moment de glorie, datorată exclusiv liderului său, după care a intrat într-un con de umbră (reflectată îndeosebi de absența din Parlamentul României). Din punctul nostru de vedere, același lider are un efect dublu: pe de o parte, aduce popularitate partidului său, dar pe de altă parte nu îl face suficient de credibil pentru guvernare, mai ales din cauza ridicării standardelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și oferind "o voce" instituției parlamentare în procesul de guvernare. Relația cu conducerea partidului urmează aceeași logică. Pluralitatea opiniilor exprimate crește odată cu gradul de autonomie de care se bucură grupurile. Cu toate acestea, este foarte important de subliniat faptul că absența unei linii coerente în privința politicilor într-un anumit partid, dificultatea de a observa corelația între preferințele declarate și deciziile susținute de acesta, nu echivalează cu absența impactului partidului asupra acestor decizii sau, cum adesea este interpretat. Nici analiza procesului de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care se bucură grupurile. Cu toate acestea, este foarte important de subliniat faptul că absența unei linii coerente în privința politicilor într-un anumit partid, dificultatea de a observa corelația între preferințele declarate și deciziile susținute de acesta, nu echivalează cu absența impactului partidului asupra acestor decizii sau, cum adesea este interpretat. Nici analiza procesului de luare a deciziilor la nivel guvernamental nu se poate baza pe judecarea relațiilor între executiv și legislativ privite ca formațiuni distincte și omogene. Relațiile interși intrapartizane
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și cea de tip putere opoziție în maniere care afectează luarea deciziilor (King 1976). În mod similar, caracterul informal al negocierilor nu poate fi neglijat (Morgenstern și Naciff 2002) dovedind că lipsa unor indicatori pentru implicarea partidelor nu echivalează cu absența acestei implicări. De asemenea, interesele multiple ale partidelor în ceea ce privește beneficiile guvernării pot să diminueze sau să mascheze influența exercitată asupra procesului decizional. Clasica dihotomie posturi vs. politici (Laver și Schofield 1992) este o bună ilustrare a acestora și a faptului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politicilor este influențat mai ales de provocările și de cadența impuse de tranziție / integrare, decât de raporturile politice între legislativ și executiv sau între putere și opoziție. Sistemul de partide politice ar fi putut influența pozitiv poziția deținută de Parlament. Absența unei formațiuni care deține o poziție hegemonică crește, începând cu 1992, șansele acestei instituții de a se implica de manieră activă în crearea politicilor căci, un număr mare de partide a căror putere relativă este mai curând echilibrată, facilitează exprimarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Zieldonka, Jan și Alex Pravda. 2001. Democratic Consolidation in Eastern Europe: International and Transnational Factors. vol. 2. New York: Oxford University Press. Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Introducere După jumătate de secol de absență a reprezentării politice, partidele apărute în țările postcomuniste odată cu schimbarea regimului aveau oportunitatea de a deveni instrumente și canale de articulare, agregare și reprezentare a intereselor cetățenilor. În procesul de democratizare care a caracterizat Europa Centrală și de Est, partidele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin prisma activității lor de la guvernare sau opoziție (considerate activități rutiniere, fără rezultate efective), scandalurilor de corupție, declarații false ale politicienilor care urmăresc propriul interes în dauna celui general (Szczerbiak 2006, 116) și minciunii. Aceste elemente negative sunt alimentate de absența interacțiunii dintre organizațiile de partid și cetățenii care sunt potențiali membri. Prelungirea acestor situații poate conduce la sentimente de adversitate pronunțate, probabilitate implicării cetățenilor în viața de partid fiind redusă odată cu trecerea timpului. În fine, partidele ar trebui să fie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
procentul mic de membri este explicat din perspectiva organizațiilor partidelor. Argumentul central este acela că, pe lângă aspectele structurale ce reduc motivațiile individuale de implicare în calitate de membru, partidele românești sunt dezinteresate de proprii membri. Motivele unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
motive pentru ca cetățeanul să creadă că noile partide vor reprezenta altceva decât vechiul partid. Astfel, dorința de a deveni înregimentat politic într-una din noile structuri partinice formate era redusă. Cea de-a doua trăsătură care individualizează spațiul postcomunist este absența conexiunilor dintre partidele nou create la începutul tranziției și aspectele sociale. Spre deosebire de partidele apărute în Vest în secolul al XIX-lea și începutul secolului trecut (și de propria istorie preși interbelică), partidele apărute după 1989-1991 nu au apărut din nevoia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare, partidele postcomuniste au fost create pe fundamente diferite de cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare, partidele postcomuniste au fost create pe fundamente diferite de cele ale legitimității sociale (Kitschelt 1995). Cele mai multe au apărut nu din necesitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
zi la cealaltă. Argumentele expuse mai sus reflectă specificitatea regională și reprezintă tot atâtea motive pentru care situația este diferită față de țările occidentale. Am oferit explicații teoretice pentru refuzul cetățenilor de a deveni membri ai unui partid, dar și pentru absența unui interes explicit manifestat de partide față de sporirea numărului de membri. Deși elementele structurale menționate în precedentul paragraf (originile instituționale ale partidelor, asigurarea finanțării din surse adiacente) au redus vizibil motivațiile partidelor de a crea organizații de masă, următoarea secțiune
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ansamblu, încredere mai mare în aceste organizații decât cei care nu sunt membri (Eurobarometrele 2001-2009). Aceste percepții negative sunt alimentate de actele controversate ale liderilor partidelor (de exemplu, numirea anumitor candidați pe listele electorale). Este un cerc vicios în care absența inițială a interacțiunii între structurile de partid și potențialii membri întreține și/sau generează sentimente de adversitate care conduc la o și mai mare improbabilitate a interacțiunii. În planul legitimității partidelor, van Biezen (2003, 43) argumentează că un număr mare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru un partid care a apărut pentru prima dată la alegerile din 1992 (de exemplu, PRM) ar trebui să avem cel puțin cinci scoruri ale membrilor săi: 1992, 1996, 2000, 2004 și 2008. Din păcate, există cîteva valori lipsă datorate absențelor datelor. Acestea sunt PNL până în 2004 și PDL până în 1996. Din cauza absenței numeroase a datelor pentru PNL concluziile referitoare la acest partid nu pot fi unele la fel de puternice ca și pentru celelalte. Am decis totuși păstrarea sa între cazurile analizate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1992 (de exemplu, PRM) ar trebui să avem cel puțin cinci scoruri ale membrilor săi: 1992, 1996, 2000, 2004 și 2008. Din păcate, există cîteva valori lipsă datorate absențelor datelor. Acestea sunt PNL până în 2004 și PDL până în 1996. Din cauza absenței numeroase a datelor pentru PNL concluziile referitoare la acest partid nu pot fi unele la fel de puternice ca și pentru celelalte. Am decis totuși păstrarea sa între cazurile analizate datorită relevanței sale (diferită de conceptualizarea lui Sartori) pe scena politică românească
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1 După schimbarea de regim din 1989 țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est (ECE) s-au confruntat cu provocarea crucială de a construi și menține instituții politice solide și stabile. Cum democrațiile reprezentative nu pot fi gândite în absența partidelor politice (Bryce 1921, 119; Schattschneider 1942, 1), o preocupare majoră a fost aceea de a asigura (re)stabilirea sistemelor multipartidiste în care actori independenți și competitivi să aibă oportunitatea de a concura în alegeri libere și corecte. O asemenea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reprezentând cadrul în care au fost organizate alegerile din ultima deceniu. Prezentarea generală din secțiunea precedentă ajută la încercarea de a identifica modificările aduse în timp cu privire la categoriile majore de finanțare a partidelor. Totuși, principala problemă de reglementare rezidă în absența pentru cea mai mare parte a perioadei discutate a mecanismelor de control. Acest subiect va fi discutat în continuare folosind analiza de documente și luând în considerare câteva consecințe practice. Prin "practici corupte" ne referim generic la toate cele trei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]