12,052 matches
-
și studiul ei, alți teoreticieni trag tot concluzii sceptice, dar oare cum diferite: literatura, susțin ei, nu poate fi de loc "studiată". 38 Putem doar s-o citim, s-o gustăm, s-o apreciem, în rest, nu putem decât să acumulăm o serie de informații "despre" literatură. Acest soi de scepticism este de fapt mult mai răspândit decât s-ar putea bănui, în practică, el se manifestă prin aceea că pune accentul pe fapte, pe elemente extrinsece operei literare și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
concepția despre un anumit autor la un moment dat, factori transmițători atât de diferiți cum sunt periodicele, traducătorii, saloanele și călătorii, precum si "factorul receptiv", adică atmosfera si conjunctura literară specială în care este importat autorul străin. Pe scurt, s-au acumulat multe mărturii în privința unității strânse dintre literaturi și mai ales dintre literaturile vest-europene; iar cunoștințele noastre despre "relațiile externe" ale literaturilor s-au îmbogățit enorm. Dar această concepție despre "literatura comparată" suscită și ea, trebuie să recunoaștem, dificultăți specifice. *8
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
tumorilor cerebrale și ajută la distingerea tumorilor de parenchimul cerebral adiacent normal. Deși în țesutul cerebral normal substanța de contrast nu poate trece din compartimentul intravascular în spațiul interstițial, în tumorile cerebrale, unde bariera hemato-encefalică poate fi întreruptă, contrastul se acumulează în spațiul extracelular tumoral. Examinările histologice au arătat totuși că sunt regiuni cu celule tumorale în afara ariei ce captează substanța de contrast. REZONANȚA MAGNETICĂ FUNCȚIONALĂ Rezonanța magnetică funcțională (fMRI) se bazează pe proprietățile paramagnetice ale hemoglobinei oxigenate și deoxigenate ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
hipocamp, nucleu amigdalian) și este observată în special în primele două decade de viață. Tumora este formată din multiple chisturi de dimensiuni variabile, limitate la un girus sau în limitele unui lob. Calcificările nu sunt o excepție. Tipic tumora nu acumulează contrast, dar sunt cazuri în care au fost observate prize de contrast punctiforme sau inelare [2,3] (fig. 3.79). TUMORI DE REGIUNE PINEALĂ a. Pinealocitomul este o tumoră benignă a glandei pineale rar întâlnită la copii. Crește încet și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
anturaj pare să o indice pe mireasă, deși relația nu se stabilește la nivelul privirii. Asemeni miresei, acest personaj feminin are o atitudine devoțională condensată în gestul emblematic. Coregrafia ceremonială face posibilă această deplasare către centrul de semnificație a sensurilor acumulate la periferie. Pictura se desface la rândul ei în trei, asemeni unui triptic, două volete laterale și partea centrală. Lectura se organizează fie pornind de la margine către centru, centripet, fie centrifug, de la centru către periferie. Fiecărui volet îi corespunde un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pot fi integrate de consumator așa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur și simplu ignorate. După I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 5355), gradul de cuprindere a informațiilor și amploarea procesului decizional depind de o serie de factori precum: experiența acumulată de consumator care face ca procesul de evaluare să fie mai operativ și de mai mică amploare; motivele impun ca o mai mare urgență a nevoii să-1 oblige pe cumpărător la o evaluare mai rapidă; caracteristicile demo-economice și culturale Îi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se ridică la nivelul așteptărilor sale, consumatorul va fi satisfăcut și informațiile pe care le-a acumulat le stochează În memorie pentru a le utiliza Într-un viitor proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creativitate. Experiența recentă a poporului român ne-a arătat că deși am fost pregătiți pentru creativitate, pentru a acționa creativ când situația ne-a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza experienței acumulate În timp și de alți specialiști din domeniul creatologiei că pregătirea și formarea continuă prin creativitate race individul capabil și pregătit să acționeze creativ atât În domeniul profesional cât și social, politic, familial etc. Ca model al formării prin creativitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor filosofi greci, conceptul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
social. „Lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi...” Conștiința estetică eminesciană la 1874, când apărea poemul, era fundamental deosebită față de cea de până la 1869, când Încă nu trăise experiența Vienei și a Berlinului. În cei cinci ani a acumulat nu numai un vast univers intelectual, dar s-a adăpat și la marile izvoare ale Înțelepciunii. A-l considera Însă pe Eminescu În poemul „Împărat și proletar” un adept al ideilor socialiste, fie și utopice, este una din aberațiile care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ideea abstractă a lui Platon, potrivit căreia „omul este un animal fără pene”). Inteligența nu este un atribut al culturii, că, În definitiv, cineva poate fi cult, dar nu și inteligent; exemple sunt destule, adică cineva poate reproduce niște cunoștințe acumulate În memorie, dar să nu fie capabil să le interpreteze. Se cunosc destule cazuri. Moromete, dimpotrivă, nu dispune de informații culturale, dar este inteligent. El nu a auzit de Lenin decât În discuțiile cu Nicolae, iar numele acestuia este rostit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon Dandanache acumulează trăsăturile negative ale tuturor celorlalte personaje: el este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul sunt sugerate peste tot.. Dar personajele lui Caragiale au corespondențe În viața reală, sunt luate din mediul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția bisericilor, indiferente la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția bisericilor, indiferente la poziția socială a persoanei. Educația formală determină, la rândul ei, competențele civice în mod direct, prin sporirea capacității de înțelegere și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grupă de vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
veniturilor salariale este inversă ponderii consumului din resurse proprii: în cazul săracilor dispariția veniturilor salariale a fost însoțită de creșterea consumului din resurse proprii până la a asigura 2/3 din buget, în timp ce în cazul celor bogați 2/3 din procentele acumulate de veniturile salariale (+32 p.p.) au fost „preluate” de la veniturile reprezentând consumul din resurse proprii (-21 p.p.). Tabelul 9. Schimbări în structura bugetelui godspodăriilor (%) Tipuri de venituri Veniturile din activități pe cont propriu au reprezentat constant mai puțin de o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie „convins” să rămână stabil dacă primește o ofertă convenabilă). Totuși, probabilitatea de a se implica într-o nouă deplasare în străinătate crește odată cu numărul secvențelor petrecute în străinătate (Massey et al., 1987). Capitalul de migrație pe care individul îl acumulează nu se degradează decât în condițiile unor schimbări semnificative în tipul de migrație pe care l-a practicat. Cel puțin câtă vreme destinațiile rămân aceleași, experiența circulatorie poate fi oricând repetată. Dacă este așa, atunci înseamnă că un investitor are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe bază de cercetări că este evreu de origină, dar nu poate aplica sancțiuni penale nici Parchetul și nici Generalul Comandant, aplicarea sancțiunilor fiind numai de competința instanței. Aceasta în baza principiului separațiunilor puterilor în stat. (Puterea legiuitoare nu poate acumula și puterea judecătorească). 5. Criteriile după care cineva trebuie considerat evreu și expuse în legile 1090 din 16 Decembrie 19411188 și legea 344 din 30 Aprilie 19421189, sunt suficiente pentru a putea ajunge la concluziile cari ni se cer în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drum prin două feluri de date/fapte, observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări bazate pe observația sistematică a situației - în cazul nostru, educative -, pe metode documentare, pe anchetă ș.a.m.d. Prin utilizarea acestora, acumulăm faptele existente, apoi le interpretăm și formulăm concluziile care se vor impune. În cel de-al doilea caz, noi sîntem cei care provocăm faptele să se producă, procedăm prin urmare experimental - nu trebuie să uităm că faptele vor fi produse
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
modului de lucru al profesorului. În acest caz, a interpreta presupune a găsi factorul care explică progresul. Pe scurt, a interpreta în domeniul științelor antropologice, deci și al celor educaționale, înseamnă a verifica, a organiza și a descifra sensurile faptelor acumulate prin cercetare pentru a verifica ipoteza propusă. Așa cum sublinia Ion Holban (1978), metoda interpretării este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau cultural. Ele trebuie mai întîi verificate și prelucrate, operații despre care am vorbit anterior. Dar o cunoaștere științifică adevărată presupune operațiuni de ordonare a informației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice în care s-a desfășurat investigația respectivă, prilej cu care verificăm și metodologia cu care am operat. În sfîrșit, interpretarea singură este cea capabilă să transfere valoarea informațiilor acumulate - prin depistarea sensurilor și precizarea semnificațiilor - la un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu America. Cu toate acestea, dacă Statele Unite nu-și modificau reglementările de export, Uniunea Sovietică avea să obțină, în continuare, cele necesare de la alte puteri occidentale 1143. Raportul lui Blackie venea să îmbogățească volumul mare de informații despre comerțul Est-Vest acumulat în anii de președinție ai lui Kennedy și Johnson. Președintele avea nevoie de recomandări de acțiune. Confruntîndu-se cu divergențele de opinie ale celor mai buni consilieri privind comerțul Est-Vest, Johnson se orientă spre sectorul particular și mai ales spre directorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]