15,743 matches
-
10 John Fiske subscrie, în mod curios, importul teoriilor europene și popularitatea acestora în Statele Unite și în alte părți unui reaganism care expunea falsitatea consensului liberal și realitatea divizării și a inegalității claselor, fapt care i-ar fi mulțumit pe americanii pragmatici și suspicioși față de teoriile europene care accentuau conflictul inegalitățile și lupta (1993:40). Dar, așa cum susține și cartea mea, importul teoriilor europene a început în anii '60 și s-a intensificat în anii '70 și '80, cu mult înainte
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar fi legitimitatea, dominarea și mistificarea, iar trasarea de "granițe" între sisteme, grupe, valori presupuse superioare, respectiv inferioare, joacă un rol esențial în acest proces. Menținerea acestor granițe (între bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii, capitalism și comunism etc.) servește intereselor de dominație socială ca și funcției de legitimare și mistificare a realității sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a pierderii, rușinii și culpabilității, prezentînd Statele Unite ca "forță a binelui", victorioasă, în vreme ce dușmanii săi comuniști apar ca întrupări ale "forțelor răului" care în această versiune suferă o binemeritată înfrîngere. În aceste fantezii cinematografice, numai "dușmanul" întreprinde acțiuni reprobabile, în vreme ce americanii apar ca virtuoși și plini de eroism. Însumate, filmele despre "întoarcerea în Vietnam" sînt o reacție defensivă și compensatorie la înfrîngerea militară din Vietnam și exprimă, aș spune eu, incapacitatea de a învăța o lecție despre limitele puterii Statelor Unite și
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de spirit de atunci era puternic antirăzboinică, astăzi însă situația este total schimbată." (People, 8 iulie 1985) Pe de altă parte, veteranii din Vietnam au protestat peste tot în țară împotriva filmului, susținînd că oferă o imagine distorsionată atît a americanilor, cît și a vietnamezilor, promovînd în același timp violența și au manifestat în fața cinematografelor la care rula filmul. Rambo a devenit totuși o figură majoră în cultura populară și comercială, făcînd să explodeze piața de desfacere a posterelor, nasturilor și
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
calmeze sentimentul de rușine legat de înfrîngerea din Vietnam și să îmblînzească asperitățile istoriei (mai precis, imaginea atrocităților săvîrșite de Statele Unite în Vietnam, așa cum au fost ele prezentate în Platoon și alte filme cu tematică antirăzboinică). În aceste scenarii mitice, americanii personifică binele și inocența, iar comuniștii răul absolut; este tocmai înfățișarea luată de Reagan în fanteziile din perioada dinaintea relaxării internaționale și tocmai mentalitatea filmelor hollywoodiene clasice pe care o întruchipa Reagan. Această mentalitate Reagan/ Hollywood a deținut dominația politică
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de același tip, Top Gun celebrează individualismul militarist, bravura militară și valorile conservatoare americane. Ca și celelalte, operează într-un univers binar unde se duce o luptă între bine și rău, în care inamicul este în mod fundamental rău, iar americanii întruchipează "binele". Apărut tocmai la sfîrșitul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice, Top Gun nu este atît de pronunțat anticomunist cum sînt unele din filmele menționate anterior, dar inamicii par totuși să fie comuniști sovietici, deși străinii, care nu sînt "americanii
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
americanii întruchipează "binele". Apărut tocmai la sfîrșitul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice, Top Gun nu este atît de pronunțat anticomunist cum sînt unele din filmele menționate anterior, dar inamicii par totuși să fie comuniști sovietici, deși străinii, care nu sînt "americanii cei buni" sînt suficient de vag reprezentați pentru a-i putea include pe unii aliați sovietici ca Libia sau Irak (inamicul pilotează avioane MIG, produs sovietic, dar nu este identificat ca rus, deși piloții de luptă de pe MIG apar cu
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plin de răutate și cu un comportament dictatorial. Arabii îl torturează pe pilotul american capturat și îl condamnă la moarte în mod arbitrar, fără proces. În scena duelului final, liderul arab pilotează el însuși un avion, încercînd să se împotrivească americanilor după ce aceștia îl eliberează pe pilotul capturat iar publicul este pregătit sufletește să-l ovaționeze pe tînărul pilot cînd acesta îl doboară pe liderul arab. Această scenă reia un motiv îngrijorător, predominant în filmele de aventuri hollywoodiene de la Războiul Stelelor
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Războiului Rece. În mod deloc surprizător, echipa Iron Eagle iese biruitoare, anihilînd total instalațiile nucleare arabe (a se citi: irakiene), punînd astfel capăt pericolului unui șantaj sau unui neașteptat atac nuclear. Învățînd să acționeze împreună și să coopereze, rușii și americanii albi și de culoare își îndreaptă ostilitatea asupra arabilor ticăloși care sînt spulberați într-un spectacol care, mai demult, era caracteristic comediilor hollywoodiene. În Iron Eagle, dușmanii arabi sînt muți și cel mai adesea fără chip, sînt dezumanizați, prezentați ca
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arabi cu elementul negativ într-o relatare fictivă a deturnării de către palestinieni a unui avion de pasageri: "teroriștii" sînt prezentați ca fiind cu desăvîrșire "răi", iar filmul folosește exagerări de tipul benzilor desenate pentru a schița figuri de israelieni și americani "buni", amenințați de palestinieni "răi". Filmul Mai bine mort decît compromis (Death Before Dishonor, 1987), prezintă terorismul arab împotriva israelienilor și apoi a Ambasadei Americane și a Marinei Americane în statul fictiv Jemel. Fură cerul (Steal the Sky, 1988) prezintă
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984). În mod evident, asemenea stereotipuri îi dezumanizează pe arabi, prezentîndu-i ca violenți și ticăloși. În general, filmele antiarabe ale anilor trecuți combină ideologii rasiste și șoviniste care îi prezintă pe aceștia ca pe niște personificări ale răului, iar pe americani ca pe niște personificări ale binelui. Această viziune reia ceea ce Edward Said (1978) descria ca "orientalism" care stabilește virtuțile Occidentului prin schițarea diferențelor între Occidentul "civilizat" și Orientul "sălbatic", prezentat ca irațional, barbar, subdezvoltat și inferior față de occidentul rațional, rafinat
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
uman. În filmul Navy Seals, primele cadre se deschid cu un atac terorist asupra unui elicopter al Armatei Statelor Unite și asupra unei petreceri de nuntă a unuia dintre membrii de culoare ai echipei. Aceste imagini pregătesc contrastul între reprezentările de americani civilizați și personalizați și arabii sălbatici și depersonalizați. Mai tîrziu, negrul din SEAL este ucis și o lungă înmormîntare subliniază valoarea vieții în Occident, în contrast cu aparentul dispreț pentru viață din Orientul Mijlociu. Scena reușește să transfere rasismul dinspre negri spre arabi
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a detecta efectele figurilor (reprezentative), ale textelor și spectacolelor media. 12 Prin 1992 sau 1993, a avut loc o campanie de dezinformare susținînd că un dosar KGB conține documente care arată că Vietnamul a deținut într-adevăr prizonieri de război americani și după război; acest mit a fost perpetuat timp de decenii de către Ross Perot și ceilalți paranoici de dreapta, dar și de cei care doreau să oprească normalizarea relațiilor cu Vietnamul, văzînd în aceasta o răzbunare pentru înfrîngerea militară suferită
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
The Deer Hunter, 1978) și Apocalipsa acum (Apocalypse Now, 1979) au făcut ambele uz de un scenariu de tip "în inima întunericului" (aluzie la cunoscuta nuvelă a scriitorului englez Joseph Conrad, n.t.) pentru a prezenta o viziune rasistă a americanului "inocent" aruncat în mijlocul violențelor războiului, într-un Orient "misterios și sălbatic". Ambele filme reprezintă viziuni mitice ale eroismului masculin care încearcă să recupereze ce se putea din virtuțile salvatoare după înfrîngerea din Vietnam, eludînd într-un mod lipsit de onestitate
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la atrocități, privește mai întîi cu interes, pentru ca, la scurt timp, să pună capăt violului unei adolescente din sat de către cîțiva soldați. Scenele ne reamintesc de My Lai și de alte locuri unde au fost înfăptuite crime de război de către americani, accentuînd asupra efectelor abrutizante ale războiului din Vietnam dar și anulînd convențiile filmului de război tradițional, care îi descriu pe "băieții noștri" ca fiind buni și pe "inamici" ca răi. În mod asemănător, masacrul final demonstrează victimizarea soldaților americani, folosiți
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înălțate către cer. Astfel, din pricina accentului pus pe luptă și pe conflict moral, nu cred că există cu adevărat, în acest film, o analiză politică a implicării Statelor Unite în conflictul din Vietnam, pelicula nereușind să răspundă întrebării " ce au căutat Americanii în Vietnam?" Viziunea lui Stone nu este cu nimic diferită față de cea din filmele critice anterioare de genul Go Tell the Spartans și The Boys in Company C (ambele din 1978). Ca și Spartans, Platoon prezintă trupele SUA aruncate în
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care apăreau imagini ale unor animale și ale unor ființe umane mutante sau imagini ale unui holocaust apocaliptic. De-a lungul anilor, cultura media a acumulat un tezaur reprezentativ de astfel de imagini, iar în anii '70 și '80 americanii s-au îndreptat spre ocultism pentru a găsi aici ideile și experiențele care să-i ajute să facă față crizei economice, tulburărilor politice și stagnării culturale. În această revenire a ocultismului, forțele iraționale și temerile reprimate își caută o formă
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în puterea strigoiului prin intermediul micului ecran, pentru ca mai apoi să dispară cu totul și cîți copii americani nu au dispărut! Strigoii și vocea dematerializată a fetiței după ce a fost răpită în lumea spiritelor comunică tot prin intermediul televizorului, întocmai cum și americanul de rînd își primește informațiile și comunică cu lumea dinafară prin intermediul televiziunii. După cum am mai remarcat, imaginea televizorului care funcționează în gol este o emblemă a apariției unor anomalii pe tot parcursul filmului și, semnificativ, televizorul rămîne deschis fără oprire
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
horror s-a menținut pînă în prezent. 4 După cum susțin Ferguson și Rogers: "Combinația dintre reducerile de cheltuieli în domeniul asigurărilor sociale, alte inițiative bugetare și o lege a taxelor cu caracter regresiv a produs o semnificativă redistribuire a venitului americanilor spre păturile superioare. De-a lungul anilor 1983-1985, această politică a redus veniturile familiilor ce cîștigau mai puțin de 20.000 de dolari pe an cu 20 de miliarde de dolari, sporind în același timp venitul familiilor care cîștigau mai
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de culoare. Profitul realizat de filmele cu buget redus ale lui Lee au demonstrat că exista un public pentru filmele ce ilustrează realitățile contemporane din viața negrilor. Estimările sugerează că 25-30% din publicul de film al Statelor Unite este format din americani de culoare (mai mult cu 13 procente, față de cît reprezintă negrii din întreaga populație a Statelor Unite), iar Hollywoodul a calculat că există un public semnificativ pentru filmele de orientare "neagră" (Guerrero 1993b)4. Mai mult, profiturile realizate de Spike Lee
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
condițiile de trai din ghettouri deteriorîndu-se o dată cu creșterea ratei criminalității, a drogurilor, a sarcinii în rîndul adolescentelor, a SIDA și a bolilor transmise pe cale sexuală, a atacurilor în bandă și a violenței urbane. Muzica rap articula experiențele și starea negrilor americani care trăiau în condiții violente de ghettou devenind un vehicul puternic al expresiei politice, exprimînd furia afro-americanilor în fața opresiunii crescînde și a șanselor din ce în ce mai scăzute de înaintare pe scara socială, în care simpla supraviețuire era și ea o problemă. Muzica
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
toți cei oprimați cu "negroteii", unindu-i pe mexicani, pe coreeni și pe alți oameni de culoare sub semnul celor oprimați de o societate albă rasistă. Totuși, Ice Cube și alți raperi fac uneori, în cîntecele lor, referiri batjocoritoare la americanii de origine coreeană și la alte minorități rasiale, restrîngînd mîndrul apelativ de "negrotei" la afro-americani, ca grup de identitate privilegiat. Și X-Klan și alte grupuri rap susțin un naționalism afrocentric care privilegiază viziunile pe tema unei națiuni negre. Într-adevăr
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
susținînd că Kuweit-ul face parte din Irak, că nu este posibilă nici o negociere, că va invada Arabia Saudită dacă ei vor bloca conductele care transportau petrolul din Irak, pînă în Golf, și că va fi o baie de sînge american dacă americanii vor trimite trupe în regiune. O relatare ulterioară a discuției din timpul întîlnirii Wilson-Hussein arăta că Hussein era totuși cordial, dispus să negocieze, că a insistat asupra faptului că nu are nici cea mai mică intenție de a invada Arabia Saudită
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru viol și mai ales a violului femeilor albe de către oameni de culoare a fost folosită drept motivație pentru a justifica legalitatea unor acțiuni politice și militare împotriva oamenilor de culoare. Povestirile dramatice despre femei albe răpite și violate de americanii băștinași erau pentru literatura colonialistă genuri standard, iar în timpul Războiului hispano-american, ziarele Hearst popularizau povestea despre răpirea de către spanioli a unei femei cubaneze cu pielea albă și deci din clasele de sus ale societății, povestire folosită ca pretext pentru intervenția
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opoziția față de intervenția militară a trupelor americane în Golf (FAIR, Press Release, ianuarie 1991). Puținele imagini cu demonstrații organizate în SUA împotriva războiului, demonstrații apărute în timpul crizei din Golf, s-au suprapus deseori imaginilor cu demonstrații făcute de arabi împotriva americanilor în timpul cărora, foarte des, drapelurile Statelor Unite erau arse. O asemenea suprapunere îi prezenta pe demonstranții americani drept arabi, drept oponenți iraționali ai politicii de guvernare dusă de SUA. Demonstranții americani erau prezentați ca fiind o gloată dezorganizată sau niște paria
Cultura media by Douglas Kellner[Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]