12,054 matches
-
nu este dusă pînă la capăt, căci concluzia rămîne neargumentată: "Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase..." însă "valoarea lor morală este afară din chestie". În schimb, același critic se pronunță hotărît în favoarea dramei Năpasta ("cea mai puternică concepțiune dramatică a autorului") însă ecourile în presă sunt extrem de contradictorii: "eroare literară, e originală dar respiră dostoievskism sau tolstoism, Anca nu e... româncă, s-a măritat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
neliberi și legăturile ce în chip firesc trebuie să le aibă tot mai strâns cu noi, fiind cu toții un singur neam și având amintiri, multe și unele foarte recente, de viață politică împreună, alcătuiesc cea mai mare întrebare pentru Români: chestia națională" (Iorga, 1910, p. 383). Răspunsul la marea întrebare a românilor avea să fie dat opt ani mai târziu, când "crezul românesc" (p. 330) își va găsi concretizarea politică în Marea Unire din 1918. Un mesaj la fel de explicit în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bogheanu și Focșa vor rămâne tot povești.”. Nu știm despre ce este vorba în aceste „povești” dar cei doi sunt doctori și, desigur, susțin punctul de vedere al consiliului din Iași pe când ea revine tot la tratamentul lui Isac. Nici chestia cu mercurul nu o înțelegem dar aflăm că s-a revenit la el. Mai spune că vrea să se mute la Iași și cere să i se găsească o gazdă, desigur, pentru a respecta indicațiile date la 14 iulie. 16
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
originalul lui Eminescu decât în versiunea domnului Maiorescu. Luptele sociale și politice m-au îndepărtat tot mai mult de aceste preocupări literare și treaba a rămas neisprăvită...” („Flacăra”, 1914, nr. 35, p. 393-395). Este singura lui luare de cuvânt în chestie, biblioteca și arhiva i s-au risipit. Am mai vorbit despre aceste lucruri în cartea „Eminescu și editorii săi”, 2000. Vol. I, p. 157 squ. Acum trebuie să revin. Desigur, aceste îndreptări nu puteau fi făcute de V.G.Morțun singur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
profan. S-a scris mult pe această temă, dar nu știu nici o carte care să sintetizeze mulțumitor lucrurile. Poate o veti scrie dvs., licența fiind un prim pas (pe care vi-l doresc unul „cu dreptul“)“. N-am ce zice, chestia cu „circumscrisul procustian” e haioasă, cum ar zice un tânăr - dar unde va fi fiind, oare, punctul de întâlnire dintre lirismul sacru și lirismul profan?! Nu cumva, în goana după noutate, inventând atâtea concepte care de fapt nu există, dl.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să-l credem pă cuvânt, pentru că ÎÎÎ noi nu putem 326 H: Cine știe mai bine ca el P: să stăm acolo H: acest ..., cât de bine s-a făcut... P: Păi nu știu. H: Eu cred că era ipocrită chestia asta cu serviciile, pentru dânsul ... Nu, e cartografiată ... povestea. A doua ipoteză, un fel de ... bonapartism P: Phiu! (expresia feței exprimând surprinderea neplăcută și dezacordul cu comparația găsită de interlocutor) H: ... românesc, serviciile enervate ... Își continuă lupta politică cu mijloacele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
multe ori pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară de seamă că turcii Împresurau Constantinopolul” (Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
A fost editat în perioada 9 ianuarie 1883 - 22 decembrie 1885, de două ori pe săptămână, spun Nerva Hodo ș și Al. Sadi Ionescu. Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarului chiar de la început, asigură că „cetățenii vor găsi în foaia noastră cântarul drept al faptelor tuturor”, gând cu care „am început să apărem.” Ziarul publică articole de atitudine semnate de N. Bazilescu, profesor de Economie națională în Bu curești (Chestia țărănească), literatură, caricatură de D. Hârlescu, un serial „Puterea sufletească” a prof. univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în fața mea era vreo mărire. Stefano era precum toți acei câțiva bărbați frumoși și eleganți pe care îi întâlnisem, de-a lungul vremii, a căror frumusețe și eleganță parcă sporise odată cu vârsta. Un psihanalist ar strâmba atotștiutor din nas la chestia cu vârsta, după cum un bărbat mai de anii mei ar zâmbi cu subînțeles. E drept că, probabil, în adâncurile minții mele, stătea sădit respectul dintotdeauna pentru autoritate, de orice fel ar fi fost ea, și percepeam inclusiv vârsta ca autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
orice și că se poate bucura de orice, luând lucrurile așa cum vin. Dar apoi am urât din răsputeri ceea ce de fapt nu era decât o lozincă, acea propoziție-sentință asta-i viața, începând să o privesc ca pe o neputință, o chestie de struț care-și caută nisipiul la prima schimbare de context, indiferent dacă această schimbare urma să fie o amenințare sau nu. Și indiferent de cine sau ce reprezenta nisipul la un moment dat, indiferent de cine sau ce reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sosire pe Fontanarossa 50, aveam nevoie de o raită pe Via Etnea, un bulevard lung, care se întinde de la nord la sud, cu magazine și, bineînțeles, cafenele și, ceea ce e cel mai rău, cu vitrine pline de tot felul de chestii colorate și dulci, iar dacă la frutta di martorana 51, inventate ca și cannolli siciliani, de călugări, și la cassata, inventată de un păstor arab, rezistam destul de ușor, la ciocolată și zecile de feluri de tarte, ba. Astă iarnă, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
-o! m-am foit o oră și jumătate în pat și nimic, iar acum am sperat să te mai prind pe undeva, dar, deh, lumea bună doarme! mâine avem farewell party pentru un coleg și am mici, cârnați și alte chestii românești, le-am scos din congelator, le-am băgat în frigider să fie ok mâine seară păi mai e nevoie să-ți zic în cuvinte dacă mă gândesc? credeam că simți ... adormisem de ceva vreme... epuizată de toate gândurile alea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ori că m-am țicnit. m-am lămurit că oamenii percep diferit aceeași realitate, în funcție de nivelul sensibilității, de inteligență, de capacitatea de învățare din întâmplările prin care trec și de altele.... de multe ori, nu e tocmai convenabil să povestești chestiile prin care treci, pe care le simți, acelora de care nu ești sigur că nu le-au trăit pe propria piele... se vor uita lung la tine... cum pot spune eu cuiva- fără să mă creadă un pic plecată - că
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
că ești și pentru mine. noapte bună... acum se mai limpezesc lucrurile... trebuie să văd ce ne rezervă viitorul! îți trimit fotografii de aseară... am fost cu Anca și ne-am plimbat un pic pe străzi... e încă vară, iar chestia aia neagră de la mine din brațe... se cheamă Marțipan... și e mâța cafenelei... m-a urmărit cu privirea din colțul ei, s-a urcat apoi la mine în brațe, a început să toarcă și nu s-a mai dat dusă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
așa că vorbele mele le poți interpreta cum vrei, că nici eu nu mai sunt sigur de sensul lor! Am închis laptopul. Cred că suntem ce suntem, și bărbați și femei, și prin relațiile pe care le-am avut în timp. Chestia aia cu în spatele unui bărbat care reușește e o femeie, e doar una dintre fețe... dacă privești cu atenție un bărbat, dacă e rău, arogant sau doar trist, închis în sine până când nu-și mai dă seama că a murit
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
orali, deci sunt, au fost decizii majore luate printr-o strângere de mână, neformalizate În scris și nu știu ce, nu a fost cazul. De mult ori ne-am limitat să formalizăm În documente minimul cerut de lege: o vamă, la bancă, chestii d’astea. În general, am ajuns să funcționăm pe ințelegeri prietenești, fără ca... cum să spun... nici unul dintre parteneri nu se simte acum in pericol. Logica prevalentă a câmpului, sugerată Într-o concepție a controlului de Fligstein (1996), este specifică firmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
jos descriem și exemplificăm dicționarul de imprecizie a lui Hiller. Categorii Descrierea strategiei Cuvinte și expresii Desemnări ambigue Scriitorul sau vorbitorul face referire la ceva ce ar trebui să fie precizat însă nu este convenabil să fie identificat exact undeva, chestii, un anume, așa mai departe, toate acestea, alte lucruri, alți oameni etc. Intensificatori de negație Se folosesc negații ce favorizează evitarea unei abordări mai riguroase nu întotdeauna, nu chiar, nu e în mod necesar, de loc, nu mulți, nu foarte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
conținutul răspunsurilor. D.C.: Nu au și ei dreptate pe de o parte, sigur că da, îi ajută la foarte multe treburi, dar pe undeva când chiar sunt treburi, nu zic mai importante dar care chiar dau năvală, hai să facem chestia asta care a apărut, să încadrăm și asta, probabil e OK și treaba asta așa se practică, dar câte o dată ai impresia că ... nu știu de ce mai e nevoie și de așa ceva. [CASE#3 SUBIECȚI:Funcționari. Variable:TEXTE Paragraphs:163
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de fapt de aceea vin la fața locului, mai ales documentele financiar-contabile, încheie procese verbale; cam asta ar fi procedura asta tehnică așa ... și de obicei avem o... n-am avut, n-am intrat în conflicte sau știu eu alte chestii de genul asta. [CASE#38 SUBIECTI:Resp privați. Variable:TEXTE Paragraphs:54 Sentence:3] Citind fragmentele care ilustrează asemenea stil de comunicare ce ne "lasă în ceață", gândul ne trimite la "limba de lemn" care a dominat comunicarea din România timp
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
politică, singura treabă pentru care deocamdată poate avea înțelegere adevărată, apetit autentic și capacități natural dezvoltate de condițiile vieții sale istorice. La întrunire, în agitație electorală, în club, în Parlament, la vorbă îndărătnică și practic sumară, în sfîrșit, oriunde este chestie de întrecere și de putere, acolo trebuie deschis drum larg supuselor noastre de pînă ieri, care [se] sufocă nerăbdătoare de a se arunca, cu toată lăcomia acumulată, în neastîmpărul vieții publice, unde pînă acum prea rar numai s-au amestecat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri din viața noastră sufletească se arată să fie vechi, să aibă prestigiul trecutului depărtat. Și aci se vor fi simțind efectele săriturii de care vorbeam. Acei cari se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
naivi al acestui fermecător ideal". Puterea tinde să diminueze pe cît posibil toleranța, ea fiind doar o idee regulativă, cu ajutorul căreia criticăm formele istorice ale puterii, și nu, din păcate, un principiu care să facă puterea de prisos. Critica în chestia dezarmării după strictul bun-simț îi oferă posibilitatea unei "dizertații" asupra înjurăturii naționale, din care, spre amuzament, vom cita pe larg: "Românul, cînd se necăjește rău, ori pe un lucru neînsuflețit, ori pe o ființă vie, absolut indiferent de categorie și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, cu o interesantă teză de doctorat ("Construcția identității într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor", publicată la Iași, la "Junimea", în 2003), care, în loc să-și plictisească, doct, studenții, se ține de chestii "frivole", cum ar fi ... literatura. De mai bine de cinci ani, de când Silviu Lupescu i-a propus să fie "autor Polirom" (după ce, în prealabil, mai publicase un volum de versuri, două de proză scurtă și unul de teatru la edituri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu oarecare stupoare în Occident (de unde lecturile și stăpânirea limbilor străine, cunoașterea literaturii și istoriei europene mai bună, câteodată, decât cea a profesorilor din Vest?) și cu un fel de superioritate concesivă la București ("E" rudimentari, nene, nu vezi ce chestii pășuniste bagă? Și mai au și accent...), intelectualii români din Basarabia trebuiau să facă față, la ei acasă, nu numai rusificării forțate care a lăsat urme în sintaxa și lexicul lor (de care, firește, nu ei sunt responsabili), ci, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]