13,065 matches
-
liceu "pentru colaborare la gazetele bolșevizate jidovești", cum formula directorul școlii într-un Avertisment. L-au exmatriculat. L-au reprimit, l-au exmatriculat iarăși... Prin anii '23-'26, participa la șezătorile muzicale ale revistei de stînga, "Gîndul nostru". Acolo a debutat și Iordan: cîntînd în doi Rondo capriccioso de Saint-Saëns. Tata organiza concerte pentru săraci, cu prelegeri introductive. "Socot că nimeni nu trebuie lipsit de educație prin muzică". Și, citîndu-l pe T. S. Eliot: "singing is another way of talking". Muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de detergent. Dacă e contrariul ignoranței, se ajuta Fluturel de Noica, arzîndu-mi o palmă familiară pe umăr. Alistar e mort după tine. Și Iancu Păun". Nașul debutantelor (lansînd aceleași propoziții la toate: "Te-am fișat!/ Te-am glosat!/ Te-am debutat!") răspîndea galanterii pe toată raza tîrgului; Alistar, scriitor adînc minor, cu multă gelatină în compoziție, se tolănea pe scaunul din față. Se zgîia la mine, lua din vaza mereu plină cu flori proaspete o margaretă, o dalie, o crizantemă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eu de greșelile de tipar? Oi fi, dacă o glumă de lynotipist mi-a terciuit existența. Cine greșește, de greșeală va pieri. În cazul meu a fost altfel. Am intrat fără vină în lungul șir al autorilor interziși. "Trebuie să debutezi din nou", mi-a hotărît Pasăre, pășind în librărie tocmai cînd storceam cîrpa în găleata de zoaie. Avea ochii ca spirtul medicinal și duhnea terifiant. Dacă ești fată de comitet, te ajut. Recenzează-l pe ăsta (și mi-a băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și intră în stand-by, să-și capete porția: Nimic nu se compară cu prima cafea a zilei, Iordanco. Am aflat de la Dumbravă și cum a pornit lunga polemică Minimum Mistrie-Nulă Carp. (Așa le spunea, într-o vreme, Magda U.). A debutat cu o scenă de pomină. Filiala și ARLUS aveau sedii vecine, perete-n perete. Un administrator a găsit cu cale să instaleze, pentru scriitori, o sobă cu lemne. Și atunci a comis "blasfemia". A spart zidul dinspre ARLUS, ca să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de un sfert de milion de dolari. La noi, plătește cine face descoperirea. À propos, cine a fost în comisia de verificare a plagiatului?" "Păi cine? Leandru-Diță-Lerești, cel care m-a scos din presă, secretarul științific al universității care a debutat cu un pseudoplagiat: un sfert citate, trei sferturi pastișe, Mistrie însuși, plus Milucă". "Mda. Care-i papagalizează părerile". La scurt timp, Miron a profitat de faptul că Institutul funcționa în regim de colonie a universității și a obținut un transfer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fie hotar între români! Comuniștii n-au mai avut rezultatul din trecut, iar forțele democrate cu orientare proeuropeană au făcut un important salt înainte, dar e nevoie încă de mai mult, pentru a fi ceea ce trebuie! Miercuri, 1 Decembrie 2010, debutează cu aspect de iarnă adevărată. De Ziua Națională au loc adunări solemne la Alba Iulia și în alte centre de județ. Iarna produce serioase greutăți în trafic. Iarnă grea și în restul Europei. Pastorul Laszlo Tökes consideră această zi ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Îi este frică de luarea mea de cuvânt; parcă aș avea grenade și bombe În gură. (joi) Colegul meu Simca Moise doarme În patul aflat În continuarea patului meu; este un pistruiat rotofei cu strungăreață, inteligent și cult. L-a debutat Nina Cassian ca poet; exală un miros Îngrozitor. „Mai spală-te, măi, Moise!“, Îi spun. „Glumești? e mirosul rasei!“, Îmi răspunde el râzând. Are umor, nu se supără. (luni) Ieri la ștrand cunosc o damă bine pălărie de soare umbreluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fi anunțate mari reforme care vor opri imediat agitațiile țăranilor, fără să fie nevoie de represiune armată. Până la masă avură timp să răsdiscute toate măsurile cuprinse în manifest, fără a se putea pune totuși de acord. Predeleanu socotea că guvernul debutează excelent și că manifestul e o ramură de măslin în mâna celor ce vor fi trimiși să liniștească pe țărani. Mai mult nu se putea promite, îndeosebi sub presiunea tulburărilor. Grigore credea, dimpotrivă, că pentru lumea satelor răsculate reformele promise
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
extraordinar cu care mă luptam în 1989 pt titlul național la baschet! Și este extrem de iubit și respectat aici! Mă mândresc fff mult că sunt compatriot și prieten al lui " Big Ghiță"!" Întâlnirea dintre Victor Ponta și Ghiță Mureșan a debutat cu un dialog pe teme baschetbalistice. Cei doi și-au amintit că au fost adversari în meciuri oficiale pe terenul de baschet, în 1986, în cadrul unui cantonament la Mangalia și, în 1989, în cadrul unui turneu organizat la Sibiu, Mureșan fiind
Victor Ponta s-a bătut în SUA cu Ghiță by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34602_a_35927]
-
ca profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 2 din Oradea, unde lucrează până în 1989. Redactor scurt timp la „Tribuna” (1990) și la „Apostrof” (1990-1991), devine ulterior cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1980), colaborând cu poeme, eseuri, cronici literare și traduceri (lirica și eseuri filosofice) și la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul editorial se produce cu volumul Lecturi bacoviene și alte eseuri (1995). Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
liceul la Botoșani, apoi cursurile Facultății de Istorie la Universitatea din București. A lucrat la Agerpres, „Contemporanul”, „Veac nou”, în redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ca șef al redacției de literatură universală. Debutează în presă cu un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
și la Drept (destul de repede părăsite). Doctor în litere, funcționează ca profesor și inspector școlar, la Câmpina și la București. A redactat manuale școlare de limba și literatura română și de educație morală și a alcătuit antologii de „lecturi morale”. Debutează cu versuri în „Foaia tinerimii” (1921). Colaborează cu poezii, traduceri (mai ales din Baudelaire), note și eseuri critice, cronici literare și amintiri la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Secolul”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Decembrie”, „Câmpina”, „Strada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
Detașat consilier diplomatic în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinește funcția de director al Centrului Cultural Român din Budapesta (1996-1998), funcție pe care o reocupă prin concurs în anul 2002. Este doctor în filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza Discursul utopic (1999). Debutează la ziarul „Făclia” în 1960, fiind încă elev la liceu, iar editorial în 1966, cu volumul de proză SF Întâlnire cu meduza. În anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
între 1908 și 1912 se află în Germania, iar în 1912 tipărește la Heidelberg o Inaugural Dissertation, ce se ocupă de relațiile comerciale româno-germane, e mai probabil că acolo și-a făcut studiile universitare, încheiate cu un doctorat în economie. Debutează în 1905, în ziarul „Acțiunea”, cu traduceri din Maxim Gorki și Alphonse Daudet, urmate de articole și versuri. Colaborează apoi destul de asiduu la „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Familia română”, „Avântul” (Buzău), „Neamul românesc” și „Ramuri”. A mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
din Năsăud, Oradea, Arad, Oravița, Orăștie, Ismail, Craiova, Petroșani. În perioada 1946-1963 predă limba și literatura română la Liceul „M. Eminescu” din Satu Mare. Ultimii ani de viață îi petrece la Satu Mare și la Baia Mare, ca lector la Institutul Pedagogic (1963-1972). Debutează la revista „Vremea”, în 1934, cu poezia Epicritica bucuriei, semnată G. Mavrogheni. Colaborează la „Floarea de foc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pământul” (Călărași), „Pagini literare” (Turda), „Familia”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. La Satu Mare a scris frecvent la publicațiile locale „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj, avându-l coordonator pe D.D. Roșca. A fost director al Centrului de Științe Sociale al Academiei Române, Filiala Timișoara. A predat estetică la Universitatea de Vest din Timișoara, precum și la Universitățile „Tibiscus” și „Banatul”. A debutat literar la revista „Steaua” în 1957. Lucrările lui I. au avut în vedere numeroase aspecte mai puțin sau deloc cercetate ale esteticii: cursul de estetică al lui Simion Bărnuțiu, teza de doctorat a lui C. Dimitrescu-Iași, susținută în Germania, lucrările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
învățământului trece la o școală generală (1948-1950), apoi frecventează liceul din Slatina (1950-1954). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București în 1959, este angajat preparator la Catedra de literatură română, devine asistent (1960), lector (1969) și conferențiar (1992). Debutează cu o recenzie, în „Luceafărul” din 1960. În 1973 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre publicistica lui B. P. Hasdeu, care va deveni prima sa carte, apărută în 1974. Colaborează la „Analele Universității București”, „Contemporanul”, „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
de Mașini și Tractoare din Vaslui, de unde în 1965 se mută ca funcționar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Iași; trece în 1969 la Muzeul Literaturii Române, rămânând aici ca șef al Secției literatură până la pensionare, în 1992. Debutează cu versuri în 1957 la „Viața studențească”, și editorial în 1979 cu volumul de proză scurtă Dincolo de poveste. Va colabora și la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Opinia”, „Dacia literară”, „Symposion”, „Monitorul” (Iași), „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Charles Darwin (1809-1892), Herbert Spencer (1820-1903), Wilhelm M. Wundt (1832-1920), Ernst Grosse (1862-1927) și Edward Westermarck (1862-1939). 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor Așa cum am precizat la începutul acestui subcapitol, cercetările cu privire la originea și funcțiile vestimentației au debutat la mijlocul secolului al XIX-lea, caracteristica acestora fiind imprimată de interesul unor biologi, filosofi, psihologi, sociologi și antropologi privind conceptul de "evoluție". De aproape un secol și jumătate numele și lucrările lui Charles R. Darwin (1809-1892) Descendent of Man and
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sullivan, 1994/2001, 319). Pentru Alfred L. Kroeber (1919, 236), moda reprezintă un stil care dobândește o acceptare largă într-o anumită perioadă. Însă noțiunea de "stil" se diferențiază de cea de "modă" tocmai prin componenta dinamică. Uneori, stilul poate debuta ca modă, dar, spre deosebire de succesiunea rapidă a unor forme noi caracteristică modelor, stilul se cristalizează în forme permanente (R. Köning, 1971/1973, 41; A. Nanu, 1976/2007, 16). Practica designului vestimentar, precum și limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care se produc la nivelul societății și modificările conduitelor oamenilor în sensul unei civilizări este realizată de Norbert Elias într-un mod original, dacă ne raportăm la gândirea sociologică a timpului său, în care analiza macrosociologică era predominantă. Primul volum debutează cu o trecere în revistă a istoriei semantice a cuvintelor Kultur și Zivilization, susținută de exemple din codurile manierelor de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XIX-lea: Acest concept [civilizație - n.n] este o expresie a conștiinței de sine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ritm cardiac sporit, respirație rapidă, tremurături și tensiune musculară). Deși DSM-III recunoștea existența a trei tulburări anxioase în copilărie (anxietatea de separare, evitarea fobică și tulburarea hiperanxioasă), în prezent, numai anxietatea de separare mai apare în categoria afecțiunilor anxioase care debutează în copilărie (DSM-IV-TR). Ceea ce înainte se numea tulburarea supraanxioasă a copilăriei apare acum în DSM-IV ca anxietate generalizată. Lista tulburărilor anxioase din DSM-IV-TR este prezentată în secțiunea „Pe scurt 5.1”. Tulburările anxioase din perspectiva stadiilor de dezvoltare a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Ceea ce înainte se numea tulburarea supraanxioasă a copilăriei apare acum în DSM-IV ca anxietate generalizată. Lista tulburărilor anxioase din DSM-IV-TR este prezentată în secțiunea „Pe scurt 5.1”. Tulburările anxioase din perspectiva stadiilor de dezvoltare a copilului Tulburările anxioase care debutează cel mai devreme sunt fobiile specifice și anxietatea de separare. Anxietatea generalizată apare cel mai adesea între 8 și 10 ani, în timp ce, în perioada adolescenței, cel mai probabil este să apară fobia socială, tulburările de panică (cu sau fără agorafobie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și apare atunci când un individ este atât de preocupat de o imperfecțiune sau de un defect imaginar încât acest lucru îi produce o suferință clinică importantă și îi afectează funcționarea normală (DSM-IV-TR). Deși interviurile clinice retrospective sugerează că această afecțiune debutează în adolescență, nu există cercetări clinice care să susțină această ipoteză. Totuși, argumentele clinice par să indice că, într-adevăr, ar fi logic ca debutul acestei tulburări să se situeze în adolescență, în această perioadă apărând în mod natural preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
încadra persoanele cu retardare mintală în categoriile de diagnostic existente (gradele de severitate descrise în DSM-IV-TR) cu tipurile de servicii aferente. AAMR subliniază faptul că retardarea mintală nu este o boală mintală sau organică, ci un mod de funcționare ce debutează în copilărie și care se caracterizează printr-o limitare a abilităților intelectuale și adaptative. Definiția cea mai recentă pune accentul pe necesitatea ca, în elaborarea intervențiilor, să se ia în considerare influențele multidimensionale și ecologice. AAMR susține, deci, cu tărie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]