13,416 matches
-
care el, totdeauna, făcea mare haz: Die Welt wird schöner6..., îndrugă el, în felul gângăvit al lui Chirpic. Petronia începu să strângă scutece, pe ascuns de ochii soacrei, care gogea, cu basmaua neagră legată peste gură și din ce în ce mai morocănoasă. O dureau măselele și de aceea desfăcea flacoane cu pastile albe, sugând pe ascuns clondire întregi de rachiu cu miros greu. Făcea trascău din sfeclă de zahăr, așa cum învățase de la soldații sovietici, pe vremea când aceștia înaintau neabătut spre Berlin, mari meșteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
regretând că se lăsase dus de avânt și intrase unde nici cu gândul nu gândise și neputând suferi hârjoana lui Braiu și a lui Străilaș s-a stropșit la ei: Că: să nu mai facă gălăgie în front, fiindcă îl doare capul la lipsa de ordine și disciplină Aici și Cornel Braiu, gureș cum e el, îndată a melițat cu gurița lui, spunând că: așa-i rânduiala românului, când altceva nu poate, atunci face haz de necaz, deoarece șăguind, sus are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
însă, făcându-se că nu-l aude, a cumpănit altfel de vorbe, încunoștiințându-ne: uncheșul, care a căzut prizonier de război, spune că românul ce se întâmplă să nimerească în vremuri aspre, nu răzbește la mal decât aplicând filozofia lui mă doare-n cur Și mai grăiește uncheșul că în prizonierat, dacă nu-și întrema cugetul cu această filozofie, avea să stea de demult cu dinții la stele, prin smârcurile Siberiei Iar Pamfil Duran a strigat la Braiu, precum că: uncheșul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-se: fraților, sunteți în viață? Și trei salvatori au abătut lămpile spre geamblacul sondei, luminându-l cu lumină tare Iar noi, Înviind, dintr-odată, le-am dat răspuns, dar cu lacrimi în ochi, însă nu de altceva, ci fiindcă ne dureau de acea lumină vie Zicând: da, suntem în viață, toți, toți, toți, toți, toți! Că atunci când nici nu ne gândeam, oamenii de afară, care luptaseră atâtea zile, au ajuns la apa cea bezmetică, au scos molozul care se înțepenise, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Deci, te rog, ia aminte la clasicul avertisment al poporului roman, către Împăratul cel nou ales în fruntea Imperiului: Cave cadam! Adică, Ferește-te să nu cazi! Doamna în costumul de voiaj se sclifosi cu reproș: Albert, pe mine mă doare piciorul, care probabil că are o contuzie serioasă, iar tu îmi vorbești în limba latină? Profesorul nu mai continuă. Printr-un gest la fel de abrupt executat, ca și adineauri, o ajută să coboare, pe aceleași trepte, și pe tânăra suplă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Morții călăresc repede (cu sensul de "sunt repede uitați") traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 2 Azi, făcurăm instrucție, nu glumă: Suntem tăbăciți de praf și de humă, Ne pârâie oasele, ne dor toate cele, Mațele ne chiorăie și ele! După atâta trânteală, Ia, să dăm asalt la haleală! Slană cu mazăre avem de crăpelniță, azi. Ura! La burlanul pe roți al companiei, camarazi! Bunătăți de alea: stridii, caviar. Ei, ași! Astea-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Jovanotti, călătoream pe coclauri latino și ne lăsam impresionați de suferința indienilor chiappas, a țăranilor columbieni reconvertiți cu mitraliera de la coca la porumb, de martirajul lui Carlo Giuliani, cel omorât de G8. Internaționalismul ăsta ar da de presupus că ne durea fix În cur de problemele ălora. Fără Îndoială, cine ne-ar fi acuzat de asta, dacă am fi avut și nerușinarea să ieșim În public cu asemenea griji, n-ar fi greșit prea mult. Dar, nu-i așa?, mimând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
problemele prăbușite În ridicol de manipulatorii lor români. Ecologismul era una dintre ele. Căpșunarii, alta. Mai erau idealismul de stânga. Anarhismul. Țiganii. Ateismul. Prostituția. Ființa națională. Armata obligatorie. Colosala istorie a românilor. Copiii străzii și alte câteva. Pe fiecare ne durea câte ceva. Pe mine, stânga, anarhismul și ateismul. Ateismul, mocnind de multă vreme În mine, Îl adoptasem de nevoie. Un impotent dus la biserică mi se părea o ipostază prea jalnică. Încă exista În mine un fior, preferam să fiu Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
străzii, sărăcia extremă. Pe Leac, emigranții și porcii de la guvernare. Andreea Îi era alături. Florin părea dispus să discute unele probleme și-mi susținea fără rezerve ateismul, tot din oroare pentru orice gen de sclifoseală filosofică. Numai pe Cătă Îl durea, În continuare, fix În cur. Dar ne era alături. Academic și fără patetisme. El ne-a articulat revolta. Și tot el e responsabil de tranziția ușoară, diluată de artă, pe care a străbătut-o Celebrul animal până să treacă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
malul apei se-mpletesc... Împleti-m-aș! Lângă terasa cu mici și cu bere! Mai aștept, poate, poate. Măcar de n-aș fuma atât! Dar nu pot, aprind țigară de la țigară, beau două beri până să vină micii. O să mă doară capul de la bere, micii or să-mi facă greață. Mi-e deja greață, de emoție. Totuși Înghit cinci mici. Cristina vrea și-o cafea, asta nu-i bine, n-am să mai fac față. Fără cafea pentru mine, mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mari să Întâlnesc o femeie care să mă consoleze. Nu sufeream cine știe ce, lovitura fusese atât de năucitoare că mă vindecase aproape În Întregime de amoru-mi secret. Mă ajutase s-o scot la capăt și reacția lui Cătă. Pe ăsta-l durea În paișpe. Divorț? Mi-e lene să divorțez, zicea el, atâta tevatură cu actele, se mai și fac de râs prin tribunale. În plus, mi-am dat și eu seama că, de fapt, cursa ce i-o Întinsesem În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
evoluția la bară a unei siluete familiare, o știa de pe plajă, de anul trecut, de pe când căuta locuri În care să-și amenajeze clubul. Sorbea un pahar de whisky, mesteca Încet cuburile de gheață, Își Încleșta fălcile, aveau să-l doară a doua zi, așa pățeam de fiecare dată când prizam. Eram pe cale să-i solicit Vivianei vreo nefăcută, când l-am văzut pe Adelin intrând În bar. S-a dus direct spre Leac, s-a așezat lângă el și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să o mai înzdrăvenesc pe Vanda cu ele, altfel am dubii că organismul ei epuizat va rezista la naștere. Iese grăbit, frecându-și mâinile amorțite din cauza gerului. În scurt timp, partizanii se fac nevăzuți pe drumurile muntelui. Rămân în urmă dor câțiva care leagă pe spatele a doi măgari canistrele și bidoanele cu benzină găsite intacte. Karel revine lângă postul de pază și face semn unuia dintre oamenii lui să demonteze mitraliera. Pentru ultima oară mai aruncă o privire în interiorul devastat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se apropie cu pași greoi. Automatul i se bălăbăne de cureaua petrecută după gât. Primise raportul pierderilor. Din fericire, printre victime nu se află nici unul dintre artileriștii lui care deja încep să-și facă de lucru pe lângă tunuri. Capul îl doare îngrozitor, iar mâna rănita nu și-o mai simte de loc. Se lasă pe vine lângă Carol. Scoate un pachet de țigări. Vrei o țigară? Poftim? Marius repetă întrebarea. Ah, da... Scuzați-mă, domn locotenent, mă gândeam la altceva. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o oră la dispoziție. Ce te face să spui asta? Întreabă Nicky cu voce curioasă Viscolul. Dar de unde știi măi Americanule că vine exact peste o oră? Ei, nici chiar așa la minut, dar pe măsură ce se apropie simt cum mă doare călcâiul. Și când începe să mă ia cu mâncărimi în talpă, atunci se gătește! Așa pățeam când eram cu oile la munte și niciodată semnele nu au înșelat. Cam la vremea sorocită de Florea, prin fantele crestelor se vede cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
foamea. Cât despre muniție... Știu, Darie, cunosc situația. Cum, de altfel, o știm toți foarte bine. Cu un gest scurt, își ascunde sub căciulă firele de păr lipite pe fruntea transpirată. Tușește puternic și sec de câteva ori. Plămânul îl doare. Răcise zdravăn și se simte foarte slăbit din cauza febrei, dar nu are timp acum să-și facă griji pentru asta. Continuă cu glas calm și sigur, care-i maschează foarte bine îngrijorarea. În acest moment trebuie să ne concentrăm numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Vâșinschi a mers cu tancurile la Palat. Riscam să fim ocupați de ruși. Că așa nu tot suntem...Și e numai începutul. Băi, nu vă mai faceți iluzii, lumea s-a împărțit la Yalta și nici în cur nu-i doare de noi. Asta-i, dictatura a luat sfârșit, trăiască dictatura! Undeva mai în spate, locotenentul Răducu, șeful serviciului tehnic, dirijează ridicarea unui motor cu ajutorul unor lanțuri groase din locașul lui. Fără veston, mânecile cămășii ridicate peste coate scot la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o sărbătoare, prima după atîția ani de singurătate ai ei. - CÎt timp ai să stai acolo? - Depinde. O lună... două cel mult. ZÎmbi. Pe dată fața Îi fu adumbrită de o tristețe vagă În mod absurd mi se făcu deodată dor de ea, deși Încă nu plecase. O și vedeam departe, niciodată Întoarsă și Începui să duc aberant dorul vocii ei cu inflexiunile de tandrețe știute de mulți ani În urmă. Și o vedeam Întoarsă În tinerețe răsărind În alte lumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de sus, pentru șoferul care mă credea beat, pentru fata care îi povestea mamei ei iubirea, pentru bolnavii care își chemau moartea și pentru cei care încercau încă să se ascundă de ea. ș...ț Aripile la care renunțasem mă dureau cum îi dor pe ciungi picioarele pe care nu le mai au." (pag. 77) Nicolae Manolescu se joacă dezinvolt, în toate sensurile, cu genurile și cu cărțile. Nici tocmai proză, dar nici tocmai piesă de teatru; nici tocmai prinsă în
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
șoferul care mă credea beat, pentru fata care îi povestea mamei ei iubirea, pentru bolnavii care își chemau moartea și pentru cei care încercau încă să se ascundă de ea. ș...ț Aripile la care renunțasem mă dureau cum îi dor pe ciungi picioarele pe care nu le mai au." (pag. 77) Nicolae Manolescu se joacă dezinvolt, în toate sensurile, cu genurile și cu cărțile. Nici tocmai proză, dar nici tocmai piesă de teatru; nici tocmai prinsă în cursa evenimentelor, dar
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
eu nu am decât câțiva anișori firavi și unși cu smântână/ beau acest pahar de vodkă pentru tine". Cu câteva pagini înainte, promisiunile sunt făcute - nu chiar naiv - de la poet la poet: "citesc un text de-al tău și mă doare sufletul/ nu mai pot să rezist/ aș vrea să vin la tine și să-ți ard un papuc în bot/ pentru că scrii de patru ori mai bine/ mai gândit/ mai frumos/ mai iscusit și mai profesionist decât mine// de ce ești
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
ani, să vină în orașul nostru, după ce în prealabil a făcut „stagii” în orașul de pe Bega în vacanțe. Despre acea perioadă, Gheorghe Biea își amintește cu strângere de inimă. Îl vedea boxând pe Flavius la întâlnirile dintre cluburi și îl durea faptul că acesta ataca avântat, neglijând apărarea: „Dădea 100 de lovituri și primea 99. El este curajos, este bărbat și nu refuză lupta”. Câteodată era pus să boxeze cu adversari cu 2-3 ani mai mari, iar acest lucru dăunează unei
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
am fi dorit să n-avem cauză de a arunca în fața radicalilor acele epitete pe cari, din nefericire, le merită pe deplin. Dar scriitorul acestor șiruri e însuși neam de țăran și priveliștea acelor jertfe ale frazelor liberale l-au durut. Radicalii trebuiau să știe că războaiele nu se fac cu palavre, ci cu bani, și că vorbele goale din Dealul Mitropoliei nici îl îmbracă nici îl încălzesc pe dorobanț. Iară dacă e vorba despre cuvintele aspre, apoi tot lucrul are
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberă" renegă cu desăvârșire principiile ei liberale și democratice când binevoiește a-mpărți neamul românesc în rase ce au privilegiul de a-si putea exprima voința și rase sălbatece, cari n-au acest privilegiu. Fiecine știe mai bine unde-l doare, și tătarul din Dobrogea știe mai bine decât confrații noștri dacă vrea sau nu vrea unirea cu România. Cât de puternică și sigură e voința negativă se dovedește în mod foarte pipăit în Bosnia și Erzegovina. Poporul musulman nu vrea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cumcă radicalii se pregătește a nimici orice garanție în contra urmăririi hoțiilor ce le comit ei în prezent se dovedește din articolul de mai jos al "Romînului". Cu fățărnicia cu care e scris s-ar crede că pe foaia bizantină o doare inima de interesele țării. În faptă însă judecătorii nu-i plac și vrea să vază iar reintroducîndu-se tratarea proceselor pentru delapidare de bani publici în mâna juraților, unde totul se va face mușama. Condamnarea de către tribunalele ordinare a vestitului Arion
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]