12,343 matches
-
a manualelor școlare către unitățile de învățământ din subordine, ca activitate organizată pe lângă acestea, finanțată din venituri proprii. ... (2) Veniturile înregistrate din activitatea prevăzută la alin. (1) vor fi obținute de la agenții economici care și-au asumat obligația de a edita, țipari și difuza manualele școlare sau vor fi virate direct de Ministerul Educației și Cercetării în cazul în care prin contractul cu acesti agenți economici s-au prevăzut reținerea și virarea de către Ministerul Educației și Cercetării a sumelor aferente difuzării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179634_a_180963]
-
a manualelor școlare către unitățile de învățământ din subordine, ca activitate organizată pe lângă acestea, finanțată din venituri proprii. ... (2) Veniturile înregistrate din activitatea prevăzută la alin. (1) vor fi obținute de la operatorii economici care și-au asumat obligația de a edita, tipări și difuza manualele școlare sau vor fi virate direct de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, în cazul în care prin contractul cu acești operatori economici s-au prevăzut reținerea și virarea de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a sumelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187077_a_188406]
-
În adresa de înaintare a situațiilor financiare periodice către Direcția Supraveghere din cadrul Băncii Na��ionale a României, semnată de conducătorul instituției de credit/instituției financiare nebancare și de către cel al compartimentului financiar-contabil, se va preciza că toate formularele au fost editate în condițiile prevăzute de prezentele modele și norme metodologice, precum și următoarele: - fișierele cu modelele completate cu date, pe baza cărora au fost listate formularele, au fost transmise pe Rețeaua de Comunicații Interbancare (doar în cazul instituțiilor de credit) sau, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187801_a_189130]
-
autorul unor studii monografice incluse în tratatul academic Istoria literaturii române (II, 1968) și în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), lucrare pentru care a redactat articole referitoare nu numai la Costache Conachi, autor pe care îl și editează, ci și la Ion Budai-Deleanu, Ioan Barac, Ienăchiță Văcărescu, Ion Creangă și Mihai Eminescu. Demersul său istoriografic este unul de factură predominant pozitivistă, sprijinit însă și pe câștigurile de abordare și de metodă ale anilor ’60-’80 din secolul trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), mai târziu în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. În 1935 îi apare primul volum, Pași spre lumină, ulterior devine membru al grupării poetice Adonis, care îi editează câteva plachete. Statutul de militant socialist și condiția proletară îi aduc anumite privilegii după război, când, în 1950, intră în redacția revistei „Viața românească”. Se pare că S. a început să versifice aspecte ale propriei existențe, sensibilizat de puternica încărcătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
Evenimentele din 1989 nu pun capăt stării de lucruri care marcase două decenii din viața scriitorului. În 1992, după încetarea apariției revistei „Catacombes”, înființează la Paris (împreună cu Nicoleta Valeria Grossu și la sugestia acesteia) asociația „Le Devoir de souvenir” și editează, din 1996, o publicație trimestrială cu același titlu, al cărei prim editorial, Amintirea indispensabilă, este o pledoarie pentru păstrarea în memorie a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în țările fostului lagăr comunist. În exil, preocupările literare ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
, publicație editată de Asociația culturală „Dacia” din Roma. Apare lunar, începând din 1985, apoi din două în două luni până în 1989 și, în fine, trimestrial, după această dată, sub conducerea unui comitet format din compozitorul Roman Vlad și muziciana Ioana Ungureanu, profesorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286337_a_287666]
-
observație medicală". Ambele spitale având câte 80 paturi, se realiza "un muvementu de 1400 bolnavi pe anu, recolta de observații interesante abondă în fiecare anu"88. Acești medici, doctorii Ulle și Moscovici, dovedesc pe parcursul celor șase numere, cât au putut edita revista, din fonduri proprii, că, într-adevăr, nu numai cazuistica era bogată, dar ei înșiși, colaboratorii, cum se numesc modest, erau animați de pasiune și de spirit de cercetare. Revista lor demonstrează, ceea ce am remarcat și la proiectul întocmit de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintre cele mai economicoase, Buletinul a avut de învins dificultăți mari. A fost o vreme (își amintea mai târziu prof. Ballif), când redactarea, corectura etc. se făceau în comun "de întreaga familie de la Socola". Din aceleași motive, Buletinul a fost editat la mai multe tipografii, uneori lăsând de dorit în privința condițiilor tehnice. Redactat la Spitalul Socola, a fost, astfel, imprimat al tipografiile "Viața Românească", "Presa Bună", Institutul de arte grafice Browo etc. Revista și-a modificat de mai multe ori atât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sub egida "Zilele Spitalului Socola", prilej de a-i aduna pe psihiatri din toată țara și chiar dinafară țării. A continuat editarea acelui "Buletin de Psihiatrie Integrativă" și a încercat să publice comunicările și lucrările științifice prezentate la aceste întâlniri, editând unele volume tematice. În același timp, a căutat să adapteze serviciile de psihiatrie din spital și din ambulatoriu la nevoile populației. Astfel, a înființat Centrul CRISIS în cadrul LSM; a înființat Centrul Alzheimer; a înființat secția de Toxi-Dependențe precum și compartimentul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
, revistă apărută la Alexandria, apoi la Videle, neregulat, între 1990 și 2003, inițial cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de Litere și Arte Placebo, pentru ca la numărul 5 să fie anunțat colegiul de redacție: Stelian Ceampuru, Valentin Dobrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și cu literatura. Debutul și l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii", Editura Junimea, continuînd cu alte volume de versuri, pentru ca în 1996 să îi fie editată o primă carte cu piese de teatru, care poartă chir titlul actualei premiere, "Mașina de vînt". "Mașina de vînt" a fost scrisă cu 15 ani în urmă, dar autorul o consideră și acum actuală prin tematica sa: cuplul, dragostea în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ergativ−acuzativ (vezi infra, 3.1.3.) printr-o ierarhie nominală. În 19777, Dixon publică o gramatică a limbii nord-australiene yidiny, apoi, în 19818, un studiu despre limba australiană warrgamay, care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Lucrarea editată de B. Comrie în 19819 aduce noi informații despre limbile ergative caucaziene și iraniene. În 198810, T. Andersen infirmă convingerea lui Dixon 11 că nicio limbă africană nu e ergativă. În ultimii 30 de ani, interesul pentru ergativitate a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu editează cea dintâi publicație în limba română din Brazilia, „Căminul”, revista trimestriala, la care colaborează poeți și prozatori stabiliți pe continentul american. S.C.R., îndrumătoare a vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf. Treime, organizată în jurul bisericii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
Rădulescu-Motru, T. Brăileanu, P. Andrei, V. Bărbat, T. Herseni, Mircea Vulcănescu, H.H. Stahl. Pentru a putea vorbi de un impact al tradițiilor sociologice românești, ar trebui să știm ceva despre circulația ideilor și a scrierilor sociologice. Într-adevăr, au fost editate publicații sociologice de rezonanță europeană. Nu mai puțin productive au fost conferințele publice - și amintim pe acelea organizate de Institutul Social Român și de Societatea Română de Filosofie, la care vorbeau aproape toți specialiștii domeniului. Dar efectul aplicativ al sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implicate le dețin mai ales cu privire la consecințele diferitelor preferințe și practici sexuale sunt fundamentale. Politicile publice În domeniul relațiilor dintre sexualitate și sănătate, cu focalizarea asupra transmiterii bolilor venerice, În particular a virusului HIV, constituie doar o dimensiune a cărții editate de E.O. Laumann și R.T. Michael. Ea reprezintă mult mai mult, fiind o radiografie de mare acuratețe a practicilor sexuale din SUA de la sfârșitul secolului XX. Nu Întâmplător ea este comparată cu celebrul Raport Kinsey, apărut cu 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezintă mult mai mult, fiind o radiografie de mare acuratețe a practicilor sexuale din SUA de la sfârșitul secolului XX. Nu Întâmplător ea este comparată cu celebrul Raport Kinsey, apărut cu 50 de ani În urmă. Volumul la care ne referim, editat În 2001, este, de fapt, o continuare a două cărți celebre, datorate acelorași doi autori Împreună cu alți colaboratori, Sex in America (Kolata et al., 1994) și The Social Organization of Sexuality: Sexual Practices in the United States (Laumann et al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În ciuda referirii la anonimat și confidențialitate, să Își minimalizeze dorințele și practicile sexuale considerate imorale, În cazul „voluntarilor” se produce efectul eșantioanelor selective tratate de J. Heckman, menționat la Începutul analizei noastre. Oricum, este cert că și cartea de față, editată de E.O. Laumann și R.T. Michael (2001), ilustrează cu prisosință un atribut fundamental al Școlii de la Chicago, și anume preocuparea pentru acuratețea metodologică. Astfel, autorii dezvăluie că au avut În vedere nu doar selectarea unor variabile majore de statut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nucleul Școlii fiind reprezentat mai ales de tradiția ecologică și munca de teren, mai puțin de psihologia socială. Asistăm Însă și la altfel de deschideri: apariția Școlii de la Chicago În sociologia europeană 3. În 1979, Yves Grafmeyer și Isaac Joseph editează În limba francează The City, colecția de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste direcții și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața publică. O expresie vie a diversității și flexibilității În abordarea riguroasă a socioumanului este și American Journal of Sociology, editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În care statul accepta În mod tacit sau mai manifest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of Cultural/Social Anthropology (P. Skalník). Antropologii ajung chiar să-și reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și cinematografică, iar în 1993 a inițiat, a scris și a editat, în colaborare, seria de povestiri și compilații pentru copii „Cărticica cu povești”, apărută la Editura Net. Este membru fondator al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. În paginile eseistice din Lucruri S. are în vedere în primul rând valorile culturale care reprezintă lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
director la Centrul Județean pentru Conservarea și Valorificarea Creației Populare Bistrița-Năsăud, iar din 2002 ca șef de serviciu la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. Se numără printre cei care inițiază la Bistrița Saloanele „Liviu Rebreanu”. Cofondator al publicației „Deisis” (München) (editată de Mitropolia Ortodoxă din Germania), al cărei redactor-șef este în 1995-1996, îndeplinește funcția de redactor-șef la „Renașterea”, revista Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (din 1993), și la periodicul bistrițean „Mișcarea literară” (2003). A fost deputat în Parlamentul României
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
iugoslav, apoi al Frontului Popular pentru Voivodina și al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Voivodina. Publicația a avut numeroși redactori responsabili: Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează suplimentele „Cuvântul tineretului” (1945-1947), „Tinerețea” (1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]