12,639 matches
-
1993, revista fundată, în 1973, de noi, și-a aniversat două decenii de apariție. Evenimentul a fost reținut de presa centrală n.n.) Acțiunea începe să fie recunoscută: două emisiuni recente la Europa liberă (dintre care una, inspirată de Al. Duțu, editor al revistei de literatură comparată Synthesis, cu care eram în strânsă legătură), fericit denumite Alternativa comparatistă (la blocajul și cenzura epocii) și multe detalii revelatorii, obiective și concludente, în interviul paul Cornea despre șansele comparatismului (România literară, 1/7 dec
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un vast proiect de antologie concepută în 12 volume: patrimoine litteraire europeen. Dintre acestea, primele patru au și apărut. pentru volumele 5, 6 și 7, care acoperă literaturile europene între anii 1304 și 1400, 1400 și 1515, 1515 și 1616, editorul științific al întregii serii, profesorul belgian de la Universitatea din Louvain, Jean Claude polet, mi s a adresat mie. A fost probabil urmarea unui scurt raid belgian din toamna anului trecut, când am discutat pe larg prezențele românești și cu dna
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ce nu s-a făcut până acum, pentru a vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început că aproape
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început că aproape toate realizările în acest domeniu se datorează unor inițiative
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
colocviile literare și târgurile de carte. La toate. Apoi să fim convinși că doar cărțile de teorie și idei generale și sintezele au, în primul rând, o șansă reală. Istoria literaturii române de I. Negoițescu a găsit, de pe acum, un editor german. Contractul a fost semnat. De ce aceeași șansă n-ar avea-o, să spunem, și Istoria critică a literaturii române de N. Manolescu? În al treilea rând: nu trebuie ratată nici o ocazie de colaborare la o publicație străină. Cum să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
băncii, apoi, în sfârșit, expedierea. Cu această metodă, orice operativitate dispare. Comerțul socialist de carte a fost o adevărată catastrofă a culturii române. Am ajuns, în sfârșit, la punctul cel mai sensibil: ce pot face, efectiv, invitații noștri, traducătorii și editorii străini, pentru critica românească? Dar, mai întâi, să semnalăm și în acest caz unele dificultăți. Între colegi și prieteni este bine să discutăm cu toată sinceritatea și onestitatea. S-a spus din capul locului: este, obiectiv vorbind, mult mai ușor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și multe altele), au devenit celebre (și au făcut și avere) editând din plin critică, eseuri, studii, lucrări de referință, dicționare de toate tipurile posibile. Este un fenomen nou și el ar trebui să dea de gândit oricărui traducător și editor întreprinzător de azi. Inclusiv celor care sunt cunoscătorii și prietenii adevărați ai culturii române. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa Mai întâi o mică precizare. Dar esențială: idei simple nu vrea să spună și idei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturilor neeuropene în domeniul literaturii comparate. Astfel, literaturile africane au intrat în preocupările congresului A.I.L.C. de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii și culegeri de studii (dăm doar foarte scurte indicații) pe tema: Chinese Western Comparative Theory and Strategy, editor John I. Deeney (Hong Kong, 1980) sau: Comparative Literature East and West. Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University of Harvard and The East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
L.C. de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii și culegeri de studii (dăm doar foarte scurte indicații) pe tema: Chinese Western Comparative Theory and Strategy, editor John I. Deeney (Hong Kong, 1980) sau: Comparative Literature East and West. Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University of Harvard and The East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În aceeași logică se înscrie și volumul-manifest recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Vest. Intervenție la Colocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie 1993). 4. Literatura română intră în Europa, in: 22, IV, 51, 29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994. 5. Difuzarea criticii românești în străinătate. Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in: România Literară, XXIV, 27, 4 iulie 1991. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999, 1-3/2000. 2
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
I, p. 12. 6. Adrian Marino, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103, 7. Theophile Obenga, Culture et integration africaine, Fondements culturels du panafricanisme, in: Afrika, Afrique, Africa (Leuven, 1991), p. 22. 8. Nagendra, Editor's Note, in: Comparative Literature (Delhi University, 1977). 9. Daniel-Henri pageaux, pour un nouveau programme d'etudes en litterature comparee: les relations interlitteraires et interculturelles, in: György M. Vajda, Janos Riez (Hg), The Future of Literary Scholarship... (Frankfurt a. M.New York
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
236. 107. Cezar Bolliac, op.cit., p. 199. 108. Ioan Lupaș, Studii, conferințe și comunicări istorice (Sibiu, 1941), III, p. 136. 109. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 164. 110. Dan Simonescu, Mihail Kogălniceanu, ca tipograf și editor la Iași, in: Studii și cercetări de bibliologie, II, 1957, pp. 178-179. 111. M. Kogălniceanu, op.cit., p. 169. 112. Idem, op.cit., p. 197. 113. V. Alecsandri, Corespondență, ed. Marta Anineanu (București, 1960), p. 50. 114. Gr. pleșoianu, Frumoase dialoguri franțezo-românești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rând În folosul celor mulți. (Ă). Stau În Încăperea asta albă de la Sinaia și mă gândesc ce uriaș pas Înainte a făcut țara noastră, dacă scriitorul, acest oropsit al vieții În trecut, jucărie a partidelor politice, bătaia de joc a editorilor, a ajuns azi să locuiască În vilă, să i se plătească drept și cinstit pentru munca lui, să fie scutit de grijile zilnice care au gâtuit atâtea talenteă Partidul a spulberat credința falsă că artistul nu poate creia dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
va fi rămas definitiv În acea Italie „a dezorientării și umilinței scriitorilor, a țâfnei și cinismului aritmeticii afaceriste” despre care pomenește În scrisoare, unde un Alberto Moravia deși tradus În câteva limbi de circulație internațională, agoniza În fața nepăsării și exploatării editorului; căci acolo „e o cultură de Babylon”, acolo „n-ai norocul să-ți pornești cariera Într-o societate În care Statul ți-e un mare prieten”. Dar faptul n-ar avea nici o importanță, căci În definitiv comportamentul și etica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației tale, să fie „bune”, să fie recunoscute „de calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul tău ghiocel, ci Întregul scris românesc, - editorul era un ins
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul tău ghiocel, ci Întregul scris românesc, - editorul era un ins la care străbăteai după luni sau ani de tatonări și plecăciuni, cu ajutorul discret al prietenilor scriitori mai În vârstă, ei Înșiși prudenți să nu-și consume capitalul de „trecere” pe care-l aveau pe lângă prețiosul personaj, „Grasset
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu exactitate, dragă prietene, ceea ce reprezentam noi, tinerii debutanți, pe vremea aceea, În fața unui astfel de important personaj? Nu cred. Scriitorul român, cel tânăr ca și cel cu renume, În afară de douâ-trei excepții, era profund și pe față disprețuit de către acest editor; el era văzut ca un simplu exponent al unei mărfi ce nu se poate desface, sau care se desface prea puțin, ce aduce un prea neglijabil profit! Aceasta era „concepția” care stătea la temelia „culturii”, la baza „mișcării literare” de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dacă reprezentai mediocritatea sută la sută, garantată cu pecetea de trecere a lui Vasile Militaru sau alții de nivelul lui! Îmi aduc aminte cum, după ce unul din romanele mele, prin 1937, se epuizase numai la trei săptămâni de la apariție, secretarul editorului respectiv - transmițându-mi plăcuta veste și profitând de emoția mea - mi-a strecurat la repezeală un contract, să-l semnez pentru o nouă ediție, Împreună cu o sumă forfetară, care Însemna cam jumătate din ce mi se cuvenea de fapt. Abia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai puțin modest; și limbajul scriitorului „occidental” semăna Într-un chip straniu, halucinant aproape cu cel al scriitorilor de la noi, din anii debuturilor mele, atunci când se dezbăteau la nesfârșit problemele „situației” scriitorului față de indiferența publicului, sau dezarmarea lui față de exploatarea editorului sau neputința lui față de nepăsarea Statului, sau problema anarhiei care domnea chiar În S.S.R., etc. etc. Omul se lamenta de toți și de toate, fără Însă să-și dea seama de unde vine răul. (Ă). Cum spuneam, mi-a făcut impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
LEIBOVICI-LAIȘ, Șlomo (11.XII.1927, Botoșani), istoric al culturii și editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
cultură români, acordă - prin sponsori internaționali - premii și burse de cercetare în România tinerilor israelieni dotați, editează cărți ale scriitorilor de limba română din Israel sau traduceri în limba română din scriitorii israeliți clasici și contemporani. Activitatea de scriitor și editor a lui L.-L. răspunde și servește programului acestei asociații. Istoria gândirii iudaice de la Vechiul Testament până la Martin Buber și-a aflat în el un popularizator cu vocație deosebită, care își propune să-i familiarizeze cu zestrea tradiției străvechi pe nou-veniții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-167-9 PRINTED IN ROMANIA Jean Carpentier, François Lebrun (coordonatori) É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. Tranoy (colaboratori) Istoria Franței PREFAȚĂ DE JACQUES LE GOFF TRADUCERE : AURELIA STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2001 Nota editorului O Istorie a Franței cu prefața cunoscutului medievist Jacques Le Goff nu ar avea nevoie de recomandări în plus. Totuși, cititorul român trebuie să știe că de această dată i se oferă traducerea unei sinteze moderne, bazată pe rezultatele certe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, nu justifică deloc infinita diversitate politică, religioasă, socială, regională. Această diversitate este de asemenea culturală. Cea de-a III-a Republică, cu caracter profund pedagogic, permite o anumită democratizare a culturii, datorită școlii: primul editor al epocii nu este oare Hachette, editor de cărți școlare? Enciclopediile și dicționarele se înmulțesc; este astfel pusă la dispoziția marelui public o cultură centrată pe ideea de patrie și de construire, pe cît de necesară, pe atît de irezistibilă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
justifică deloc infinita diversitate politică, religioasă, socială, regională. Această diversitate este de asemenea culturală. Cea de-a III-a Republică, cu caracter profund pedagogic, permite o anumită democratizare a culturii, datorită școlii: primul editor al epocii nu este oare Hachette, editor de cărți școlare? Enciclopediile și dicționarele se înmulțesc; este astfel pusă la dispoziția marelui public o cultură centrată pe ideea de patrie și de construire, pe cît de necesară, pe atît de irezistibilă, a națiunii franceze în jurul datei far de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
française, 1981. Maurice Parodi, L'Économie et la Société françaises depuis 1945, Paris, Armand Colin, 1981, ed. a III-a Hugues Portelli, La Ve République, Paris, LGF col. Livre de Poche, ediție revăzută și augmentată, 1994. Tabla de materii Nota editorului, 4 Prefață, 5 Cuvînt înainte, 10 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea în anii 500 î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii -6000 pînă pe la -1800), 14 Ansamblurile regionale, 14 Cultura șaseană , 16 Neoliticul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]