11,943 matches
-
pe steagurile de la mormintele din Alaca Hüyük; se vor menține marginal și În perioada hitită imperială, după cum se poate observa de pe anumite inventare cultuale ale epocii lui Tut¿aliya al III/IV-lea, care descriu substituția simbolurilor aniconice ale zeului furtunii cu imagini ale taurului 3. Chiar și reprezentarea lui Șarruma de la Yazilikaya, ca un tăuraș la picioarele mamei și ale tatălui său, Însoțită de inscripția „vițelul lui Teșup”, pare să meargă tot În această direcție. Collins (1989) nu crede În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar izvoarele Încep să ne ofere puține atestări; Li¿zina Își menține o prezență limitată aproape exclusiv la textele mitologice, ca locuință a unor divinități; Nerikxe "Nerik" dobândește un rol autonom, fiind centrul de cult al unui zeu local al furtunii. În schimb, divinitățile de la Hattușaș, Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda, dobândesc un rol central În cultul statului hitit: În fruntea panteonului este plasat zeul din ¾atti al furtunii, hititul Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a" și zeița Soarexe "Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dobândește un rol autonom, fiind centrul de cult al unui zeu local al furtunii. În schimb, divinitățile de la Hattușaș, Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda, dobândesc un rol central În cultul statului hitit: În fruntea panteonului este plasat zeul din ¾atti al furtunii, hititul Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a" și zeița Soarexe "Soare" de la Arinna, hatica Wurușemu, cunoscută și cu numele de Arinniti. Cele două divinități, probabil autonome la origine, au fost unite În gândirea religioasă a hitiților de o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cele două divinități, probabil autonome la origine, au fost unite În gândirea religioasă a hitiților de o legătură de familie și au devenit cuplul divin prin excelență; acestora două li se alătură, ca fiu al lor, zeul din Zippalanda al furtunii, căruia i-a fost asimilat zeul din Nerikxe "Nerik". Pentru această pereche divină se construiește la Hattușaș un templu cu două Încăperi, care a cunoscut maxima extindere la jumătatea secolului al XIII-lea. În jurul acestui nucleu fundamental de divinități, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
menține propriul caracter central până la sfârșitul imperiului hitit, s-a organizat un panteon esențialmente hatic, cu câteva excepții: panteonul documentat de așa-zisele liste pseudocanonice 1, prezente În textele sărbătorilor, Începând cu sărbătorile hitite vechi, cum ar fi cea a furtunii (CTH 631)2 și KI.LAM (CTH 627)3, și ajungând la cele din epoca imperială, cum ar fi sărbătoarea AN.TA¾.ȘUMSAR (CTH 625)1 sau sărbătoarea tunetului și a lunii (CTH 630)2. Panteonul din Hattușaș, delimitat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aliya al III/IV-lea, răspundea exigențelor de ordin politic, care priveau menținerea unei coeziuni sociale, fiind posibil datorită omogenității substanțiale a tipurilor divine locale cu cele din capitală. În general, divinitățile principale venerate local aparțin tipului „zeul furtuniixe "zeul furtunii"” și „zeița-mamă”, asociați cu munții, respectiv cu izvoarele (să ne amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți sacre, deși nu le cunoaștem cu exactitate orânduirea (Archi, 1975). Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epoca lui Șuppiluliuma I, statutul de cetate sacră se extinsese și la Kummannixe "Kummanni", unde suveranul hitit l-a pus preot pe fiul său Telipinuxe "Telipinu", devenit mai apoi rege al Alepului, cetate care era centrul principal al cultului zeului furtunii din Siria nordică. În tratatul cu Kuruntaxe "Kurunta", Tut¿alliya al III/IV-lea prevede mai apoi pentru cetatea Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla și Șarruma. Într-un fragment din mitul dispariției zeului-Soarexe "Soare" se vorbește despre moartea unui zeu: Dacă primii șzei pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se arată goală. În schimb, În alt episod mitic, Iștar este supusă unei agresiuni din partea muntelui Pișaișaxe "Pișaișa". În mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-o povestire despre zeul-Soarexe "Soare", o vacă și un pescar, zeul-Soare este cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mării etc. Aceștia dețin Însă și locuințe pământene În anumite cetăți. Mitul lui Appuxe "Appu" este foarte clar În acest sens: ...și cum trăiesc zeii separașțiț, Îți șvoiț povesti! șZeul-Soarțe locuișeșteț la Sippar, dar șzeul-ț Lună locuișeșteț la Kuzina; șzeulț furtunii locuișeșteț la Kummiya, iar Iștarxe "Iștar" locuișeșteț la Ninive; Nanayaxe "Nanaya" șlocuieșteț la Kișșina, iar Mardukxe "Marduk" loșcuieșteț la Babilon (Appuxe "Appu" A IV 12 sqq.). În orice caz, fiecare divinitate locuiește În templul propriu (de altfel, templul se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul rege Kummiya, va lua el Însuși plugul, iar Iștarxe "Iștar" și ¾epatxe " H~epat" vor măcina ele Însele șcuț râșnița (¾eddammu, episodul VI, A III 8’ sqq.). Zeii seamănă cu oamenii și În privința sentimentelor: ei pot urî și iubi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-au Îndepărtat, abandonându-și funcțiile de protecție: Telipinuxe "Telipinu", fiul meu, nu mai este, s-a Înfuriat și a luat cu el tot binele (Tel. prima versiune, A I 23’) Din cauza scrișbului tăbliței de lemn Pțirwa șzeul furtuniixe "zeul furtunii" s-a Înfuriat și (În furia)ț sa a luat-o la fugă cu pantoful drept șîn piciorul stâng și cu pantofulț stâng În șpiciorul dreptț și cu șhaineleț pe dos. șZeulț furtunii șa plecat de la scribulț Pirwaxe "Pirwa"... (KBo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tăbliței de lemn Pțirwa șzeul furtuniixe "zeul furtunii" s-a Înfuriat și (În furia)ț sa a luat-o la fugă cu pantoful drept șîn piciorul stâng și cu pantofulț stâng În șpiciorul dreptț și cu șhaineleț pe dos. șZeulț furtunii șa plecat de la scribulț Pirwaxe "Pirwa"... (KBo XIII 86 Ro 3’ sqq.). Reacțiile zeilor la „greșelile” oamenilor sunt direct proporționale cu importanța și responsabilitatea persoanei care comite „păcatul”: dacă cel vinovat este suveranul, Întreaga țară va avea de suferit consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apel la un zeu pentru ca acesta să Îndeplinească funcția de intermediar Între cel care se roagă și divinitatea căreia Îi este adresată rugăciunea. Îi găsim des În acest rol pe zeița Zintu¿ixe "Zintuh~i" și pe zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerikxe "Nerik" și Zippalanda, În calitatea lor de nepoată și respectiv fiu ai zeului furtunii din ¾atti și ai zeiței-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna". Atitudinea celui care se roagă este impregnată, pe de o parte, de sentimentul umilinței și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și divinitatea căreia Îi este adresată rugăciunea. Îi găsim des În acest rol pe zeița Zintu¿ixe "Zintuh~i" și pe zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerikxe "Nerik" și Zippalanda, În calitatea lor de nepoată și respectiv fiu ai zeului furtunii din ¾atti și ai zeiței-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna". Atitudinea celui care se roagă este impregnată, pe de o parte, de sentimentul umilinței și al slăbiciunii În fața zeului, asemănător celui al slujitorului În fața stăpânului: Pentru că eu, femeie În chinurile nașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
meritelor personale În devoțiunea față de zeu: Cetatea Nerikxe "Nerik" era ca un coral (?) șîn apăț și șstătea josț În apele adânci. Iar eu am adus deasupra apelor cetatea Nerik asemenea coralului (?) șși am luat ținutul Nerikț pentru zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerik, fiul tău (KUB XXI 19 + III 14’-18’). Uneori transpare un puternic sentiment de Încredere În zeul spre care se Îndreaptă rugăciunea, zeu care este „tată și mamă” ai celui care se roagă, protectorul care Îl ajută cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de Încredere În zeul spre care se Îndreaptă rugăciunea, zeu care este „tată și mamă” ai celui care se roagă, protectorul care Îl ajută cu bunăvoință: Pasărea ajunge la cuibul său și trăiește; eu șam ajunsț la zeul furtuniixe "zeul furtunii" pi¿așșașși și el m-a făcut să trăiesc (KUB VI 45 + III 40-42). Omul Își mărturisește zeului păcatele, conștient fiind că vina este ereditară Zeuxe "Zeu" al furtunii din ¾atti, stăpânul meu, zei, stăpânii mei! Mereu se Întâmplă astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cuibul său și trăiește; eu șam ajunsț la zeul furtuniixe "zeul furtunii" pi¿așșașși și el m-a făcut să trăiesc (KUB VI 45 + III 40-42). Omul Își mărturisește zeului păcatele, conștient fiind că vina este ereditară Zeuxe "Zeu" al furtunii din ¾atti, stăpânul meu, zei, stăpânii mei! Mereu se Întâmplă astfel și păcatul nu se oprește! Și tatăl meu a păcătuit și a Încălcat cuvântul zeului furtunii din ¾atti, dar eu nu am săvârșit nici un păcat. Mereu se Întâmplă astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Își mărturisește zeului păcatele, conștient fiind că vina este ereditară Zeuxe "Zeu" al furtunii din ¾atti, stăpânul meu, zei, stăpânii mei! Mereu se Întâmplă astfel și păcatul nu se oprește! Și tatăl meu a păcătuit și a Încălcat cuvântul zeului furtunii din ¾atti, dar eu nu am săvârșit nici un păcat. Mereu se Întâmplă astfel și păcatul tatălui cade asupra fiului. Iar păcatul tatălui meu a căzut asupra mea (KUB XIV + 11 III 25-31) și se declară gata să o ispășească Ascultați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
¾atti a murit și nimeni nu vă mai pregătește libații de pâine și vin! (KUB XXIV 3 + II 3’-6’) Ascultarea cererii, obiect al rugăciunii, este favorizată de introducerea acesteia În ritualurile de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pâine și vin! (KUB XXIV 3 + II 3’-6’) Ascultarea cererii, obiect al rugăciunii, este favorizată de introducerea acesteia În ritualurile de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună EREȘ.KI.GAL, mama ta, vino dimineață la sărbătoarea ta (KUB
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cererii, obiect al rugăciunii, este favorizată de introducerea acesteia În ritualurile de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună EREȘ.KI.GAL, mama ta, vino dimineață la sărbătoarea ta (KUB XXXVI 90 Ro 7-14). Zeul poate să stabilească și o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de ofrande și invocări ale divinității: ...zeu al furtunii din Nerikxe "Nerik", vino din cer, din pământ; zeu al furtunii din Nerik, vino de la răsărit, de la apus; zeu al furtunii din Nerik, din cer, dacă ești Împreună zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl tău, sau dacă șeștiț În pământ Împreună EREȘ.KI.GAL, mama ta, vino dimineață la sărbătoarea ta (KUB XXXVI 90 Ro 7-14). Zeul poate să stabilească și o relație personală și directă cu protejatul său, apărându-i În somn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]