15,241 matches
-
filtrul de ulei? Exact așa ne purtăm cu corpul nostru când devenim fumători. Mulți medici corelează astăzi tot felul de boli cu fumatul, inclusiv diabetul, cancerul de col uterin și cancerul de sân. Lucrul acesta nu mă surprinde. Industria tutunului insistă că profesia medicală n-a demonstrat științific niciodată că fumatul este cauza directă a cancerului pulmonar. Dar statisticile sunt atât de copleșitoare, încât nu e nevoie de nici o dovadă. Nimeni nu mi-a demonstrat științific motivul exact pentru care, când
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
devenit conștient de multe dintre avantajele lăsatului de fumat luni mai târziu, în urma discuțiilor cu alți fumători, la consultațiile mele. Vreme de două zeci și cinci de ani am refuzat examenele medicale. Când mi-am făcut asigurarea pe viață, am insistat să fie „fără examen medical" și ca urmare am plătit rate mai mari. Nu suportam spitalele, medicii sau dentiștii. Nu puteam înfrunta ideea bătrâneții, a pensiei și așa mai departe. N-am făcut nici o legătură între aceste lucruri și „obiceiul
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
reiată, pantalonii & geaca de piele, pletele băieților, piercing-ul fetelor, sexualitatea dezlănțuită, chefurile rar întrerupte, joint-ul și vodka se potrivesc totdeauna generației tinere. De la o vârstă încolo, toate astea devin - vorba lui Emil Brumaru - „manierism“... Nu cred că mai trebuie să insist. Gary Moore spunea odată că după ce-a împlinit 40 de ani i-a fost imposibil să se mai îmbrace în ginși (pentru că nu putea să-și strângă burta în curea!) și să iasă în fața unor puștani, făcând pe metalistul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cu desăvârșire, iar Jan de Maere a relatat stupefianta constatare că, în cadrul licitațiilor cu obiecte de artă românească medievală, la care a participat, la Sibiu, „peste 90% erau falsuri“. Mihai Oroveanu și Virgil Nițulescu, secretar de stat la MCC, au insistat pe ideea „creării unei comunități“ de colecționari (prin facilități fiscale sau legislative, prin „mode“ gestionate prin accesul la informație de calitate livrată, dacă se poate, și via cotidiane etc.Ă. Mihai Pop precizează că „facilitățile fiscale și accesul la informație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
înainte de a se „crea o comunitate“ de colecționari, ar trebui să existe colecționarii „și asta nu se poate face din afară, de către stat, ci doar prin voință proprie. Fără convingere și cultură nu poți colecționa cu adevărat chiar dacă ai bani“, insistă acesta, dând exemplul unui colecționar italian, întâlnit la NY, „care pe lângă tradiția de familie de-a colecționa a urmat un curs de istoria artei ca să-și structureze interesul și și-a luat, în plus, un adviser. Trebuie investit și timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
se sprijinea de un stâlp și ținea în mână o umbrelă“. 65 de wați și-un plic cu viermi Mulți nici nu l-ar considera artist, ci un individ bolnav, care își exorcizează obsesiile desenând. Recunoaște singur asta, fără să insiste prea mult, oricum n-ar înțelege mai nimeni. Dar știe că e bine ce face: „Desenul are un efect terapeutic asupra mea. Dacă n-aș desena, probabil că mi-aș tăia venele - sau pe ale altcuiva. Încerc să desenez în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
în care de altfel au și studiat, iar evenimentul este organizat prin galeria „KunstART am Hellweg“ din Bochum, cu care Muzeul Național Brukenthal colaborează pentru mai multe proiecte, printre care și un viitor festival al artei contemporane românești. „Galeria a insistat să aducă la Bochum artiști din Orientul îndepărtat. Iar la Sibiu nu a mai fost expusă niciodată artă contemporană din China sau Coreea“, a spus Liviana Dan, șefa Galeriei de Artă Contemporană Brukenthal. „Este o pictură foarte clară, foarte realistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
au fost/sunt tensiuni. PSD-ul amenință, prin vocea șefului de campanie, Miron Mitrea, că va lua măsuri în privința grupului de la Cluj, dacă acesta nu va repurta succese la locale. Iar cazul Sorin Oprescu e deja prea cunoscut ca să mai insistăm asupra lui. Culmea e că șicanele pe care i le-a făcut chiar PSD-ul ar putea să-l ajute din plin pe candidatul la Primăria Capitalei s-o și câștige. Și l-ar putea ajuta așa de bine încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
subiectului li se pare interesant, astfel, abordarea oricărei teme este imediat acceptată de ei. Dacă profesorul renunță la controlul excesiv și devine partener în conversație, implicarea copiilor este mult mai fructuoasă, preiau inițiativa în formularea întrebărilor, fac noi legături și insistă în continuarea comunicării.Când obiectivul profesorului este dezvoltarea comunicării, atenția trebuie direcționată către conținut și nu către pronunție sau greșeli gramaticale, ceea ce nu înseamnă că nu poate interveni în timpul conversației cu corecturi, adultul are datoria de a clarifica unele elemente
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
Anglia, Turcia și Italia: Ogolnoksztalcae Nr I im. Jana III Sobeskiego, Olawa, Westwood College- Leek, Denizli Hasan Tekin Ada Anadol Lisesi - Denizli și Il Istituto di Istruzione Superiore - Palazzolo Acreide. Tema proiectului o reprezintă, așa cum o arată și titlul, matematica, insistând asupra aplicațiilor practice ale acesteia În viața elevilor, urmărindu-se apropierea acestora de matematică și conștientizarea aplicabilității acesteia În domenii ale științei ca biologia, geografia, informatica, cât și În domeniul activităților sportive. Limba de comunicare a proiectului este engleza, ocazie
Caleidoscop by Elena Dăscăliţa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93345]
-
despre un colectiv de dansatori de muzică populară din Ungheni care, în 1986, în schimbul unei deplasări la Madrid, acceptă să concerteze la Cernobâl). După succesul de la ICR (s-a aplaudat îndelung), l-am întâlnit pe Igor Cobileanski într-o cofetărie. Insistând că va fi „laconic și cât mai puțin superficial“, acesta a făcut, de fapt, ce știe să facă mai bine: a spus povești. Demente, contagioase, nenumărate povești (și folosind vorbirea directă). Cum ți s-a părut, joi, la ICR? Foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: - nivelul inferior (articulația); - nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
În analiza semantică a gestului ne-am centrat pe studierea relației dintre gesturile profesorului cu referenții (obiectele desemnate sau cuvintele pe care le însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea, impactul gesturilor profesorului asupra auditoriului, insistând asupra funcției acționale, comunicative a gestului. Luând în considerare conceptul funcție-semn promovat de Umberto Eco (1976/2008) în lucrarea ,,O teorie a semioticii", am definit gestul în comunicarea didactică ca o stare intermediară între un semn/gest (o entitate statică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960" consideră Mark L. Knapp și Judith A. Hall17. Contrar determinării biologice a expresiilor faciale și pozițiilor corpului la Darwin, sociologul George H. Mead18 insistă asupra rolului decodificării și atribuirii gesturilor semnificații în procesul de interacțiune socială. Considerându-se un behaviorist social, Mead consideră că, într-un proces social de tip ,,stimul-reacție", gestul unei persoane antrenează în schimb un gest de răspuns din partea celeilalte persoane
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la posibilitățile receptorului de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
afirmăm că ne putem controla în totalitate gesturile și expresiile feței atunci când clientul ne ia prin surprindere cu o dezvăluire sau când prima noastră reacție este de a-l judeca pe acesta cu privire la o alegere făcută. Este necesar, așadar, să insistăm asupra principalelor elemente ale comunicării nonverbale pentru a le cunoaște și pentru a fi pregătiți să le folosim în mod pozitiv în procesul de consiliere. * Păstrarea contactului vizual este de obicei garanția unei comunicări sincere și deschise. În cultura occidentală
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
creativ aceste situații, să accepte apelul la strategii netradiționale, să fie permanent la curent cu realitățile din piața muncii, cu solicitările angajatorilor, cu dinamicile economice din spațiul național și european. Există câteva puncte asupra cărora un consilier ar trebui să insiste atunci când își pregătește clienții pentru căutarea unui loc de muncă: * Localizarea posibililor angajatori în piața muncii; * Pregătirea unui bun portofoliu de angajare (care să cuprindă unul sau mai multe variante de curriculum vitae (CV), scrisori de intenție și scrisori de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
muncii în UE, începând cu Fondul Social European în 1957 și terminând cu Noua Agenda Socială ("New Social Agenda") în 2005. Vom detalia în subcapitolul de față principalele acte și programe care au influențat politicile de piața muncii în UE, insistând asupra ultimului program adoptat, Noua Agendă Socială. Fondul Social European este programul care a reglementat domeniul politicilor pieței muncii în perioada 1957-1971. Acesta a introdus principalele strategii de protecție socială și de ocupare a forței de muncă, constituind baza programelor
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
semnal că în R.P.R. începuse „recuperarea” intelectualilor. Și într-adevăr, reabilitarea în forță continua. Cum a murit poetul, Ionică, cel care are marele merit în acțiunea de recunoaștere a meritelor tatălui lor, s-a și dus la Securitate și a insistat să obțină manuscrisele confiscate poetului. În scurt timp a și fost invitat la sediul instituției care se „democratiza”, de unde s-a întors cu portbagajul autoturismului încărcat cu manuscrisele scriitorului. Din ele au ieșit multe cărți. Ultimele sonete închipuite ale lui
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
consemneze pe nimeni în cadrul acestui tip de comportament, Burgin atrage atenția asupra importanței citirii artistice, cel puțin într-o primă instanță, a unui context. Recunoscând faptul că cea mai mare parte a artei recente este în mod implicit politică, Burgin insistă asupra motivării înțelegerii caracterului de activitate al artei mai curând din perspectiva judecării aparatului politic în funcție de travaliul artistic, decât din punctul de vedere al abordării travaliului în funcție de cerințele aparatului 33. Prin acestă poziție, Victor Burgin apreciază faptul că analiza caracterului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de anamneză, printr-un proces cu rezultate eclectice a cărui criterii de selecție devin indiscernabile. În aceste condiții, Nicolas Bourriaud atrage atenția asupra depășirii culturii de consum printr-o cultură a activității, afirmând importanța menținerii activității în fața producției de masă. Insistând asupra unei nelimitate negocieri între perspective diferite, teoreticianul francez pune problema reactivării formelor culturale de pe poziția înlocuirii prosternării față de narațiunile trecutului cu întrebuințarea lor creativă 73. Aceeași problemă a reactualizării discursului artistic o ridică și Lev Manovich, profesor de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și ar structura experiența utilizatorului de informație, fără a fi dependente de niciun tip anume de stocare ori mijloace de comunicare și făcând posibilă adoptarea unor noi concepte, metafore și operații ale computerului și epocii rețelei. În această privință, Manovich insistă pe ideea înțelegerii culturii, mediilor și operelor culturale individuale ca software (programe de control în domeniul computerului) care ar permite concentrarea asupra operațiilor (comenzilor), punând astfel în evidență abilițățile comportamentale ale utilizatorilor. Programele culturale (cultural softwares) comentate de criticii culturali
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
exercita în condițiile erodării granițelor dintre producerea, teoretizarea și istoricizarea imaginilor, obiectelor și ambienturilor. Continuându-și analiza, Irit Rogoff eludează problematica "ochiului sceptic" și opune "ochiului bun" al perspectivei istoriei artei tradiționale acel "ochi curios" teoretizat în teoria filmului feminist, insistând în acest context asupra interesului pentru lucrurile mai puțin cunoscute, înțelese și articulate care ar deschide un model "relativist" al analizei culturale. Această turnură care determină schimbarea direcției analizei culturale de la preocuparea pentru obiecte și imagini, specifică istoriei artei, la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
elementelor interconectate, acceptând că în formele externe rezidă o ordine internă înțeleasă doar din punctul de vedere al unui observator independent, în contemporaneitate se pune mai curând problema asocierii viziunii cu interpretarea decât cu percepția. În acest context, Charles Jenks insistă pe ideea că teoria socială și culturală, asemenea tuturor formelor de înțelegere ori a "modurilor de a vedea", ar genera o viziune parțială asupra lumii, deoarece elementele lumii sociale care ar urma să fie asamblate ar fi alese în funcție de anumite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a ceea ce ne poate oferi tradiția critică. Într-un interviu acordat în cadrul proiectului critique kritik crítica al revistei electronice transversal, editată de Institutul European pentru Politici Culturale Progresive din Viena, Loïc Wacquant, profesor de sociologie la Universitatea din Berkeley (California), insistă asupra abordării confluente a celor două tradiții istorice a gândirii critice, respectiv a sensului kantian al criticii, care presupune examinarea evaluativă a categoriilor și formelor cunoașterii pentru a determina validitatea și valoarea lor cognitivă, cu sensul marxist explicativ, normativ, practic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]