12,120 matches
-
următoarea: Rabinul Mosche Hager a servit zeci de ani ca rabin în Suceava, iar Gerschon Stettner a fost judecător la instanța rabinică. După moartea sa, fiul său, Chaim Hager, a devenit rabin. Clădirea are o fațadă exterioară simplă, având un parter înalt cu ferestre dreptunghiulare, largi și înalte (în stilul clădirilor neoclasice). Interiorul este amplu și decorat cu măsură. Restaurările efectuate în 1910, 1975, 1983 și 2003 au făcut ca acest edificiu să devină unul din puținele cazuri de compunere asimetrică
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
fost construit de către breasla croitorilor în anul 1836, fiind cunoscută și sub denumirea de Sinagoga Mare a croitorilor. Clădirea a fost remodelată în anul 1910, după planurile arhitectului Iulius Grunfeld. În prezent, edificiul are o suprafață de 305 m², un parter și două nivele, fiind un amestec de elemente maure, romanice și bizantine la care se adaugă influența arhitecturii bizantine din Muntenia. Nava centrală este supraînălțată, iar zidurile sunt întărite de contraforți. În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată de legionari
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
limba română: ""În memoria victimelor pogromului fascist de la Iași din zilele de 28-29 iunie 1941"". Sinagoga Mare din Iași este construită în prezent din piatră și cărămidă, având ziduri cu grosime de 1 metru. Înălțimea sa este de 22 m (parterul se află parțial îngropat în sol), iar ferestrele sunt ușor arcuite în ogivă și de mici dimensiuni. Edificiul prezintă elemente de amenajare și decorație care aparțin și ritului sefard și celui așkenad. Se remarcă în stilul arhitectonic și decorativ al
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
stil eclectic. Ea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Suceava a suferit lucrări de reparații capitale. Cu această ocazie, au fost înlocuite geamurile din lemn cu geamuri termopan din lemn stratificat, au fost igienizate și zugrăvite interioarele. Palatul Administrativ din Suceava a fost construit în stil baroc, având subsol, parter și două etaje. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă. Fațada principală este impresionantă ca arhitectură. La nivelul parterului, este acoperită cu paramente cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei) era sculptată vechea stemă a orașului. În partea
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare. Intrarea principală este printr-un portal semicircular aflat la parterul turnului cu ceas încadrat de două coloane semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai dispune și de două intrări laterale. Edificiul are 72 de încăperi, remarcându-se sala mare de ședințe de la primul
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
Minovici, care ridicase 1906 vila Minovici - cunoscută și sub numele de “Vila cu clopoței” -, după planurile arhitectului Cristofi Cerkez, l-a angajat pe Emil Becker să ornamenteze clădirea și parcul din jurul ei. Acesta arealizat dantelăriile în piatră care încadrează ferestrele parterului, intrarea în clădire și loggia de la primul etaj, folosind motive decorative Art Nouveau, stil care domina epoca. Motive florale variate se întrepătrund armonios cu motive zoomorfe fantastice, intrarea fiind păzită de doi lei pe a căror capete se sprijină principala
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
se numără spătarul Ioan Cantacuzino (pe la 1770) și banul Ilie (după 1800). În secolul al XIX-lea s-au efectuat ample lucrări de restaurare și modernizare, construindu-se un etaj, cu un balcon cu un glasvand de lemn traforat. La parter se afla o sală ax care străbătea clădirea de la un capăt la altul, de unde se făcea accesul în camerele destul de mici ca dimensiuni și acoperite cu bolți mănăstirești sau simpli cupole de formă semicilindrică. În prezent, găzduiește o unitate de
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
Casa de Cultură, acesta a mai proiectat alte două edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul "„Cântarea Țării de Sus”", realizat de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
Curtea Domnească, construcția din lemn fiind complet distrusă. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) s-a reconstruit Curtea Domnească. Peste resturile clădirii din lemn a lui Petru Mușat (aflată înspre nord) s-a construit o casă de piatră cu parter, iar clădirea din zid cu beciuri de pe latura de est a fost extinsă spre sud. Lucrările s-au finalizat prin amenajarea unui pavaj de prundiș și lespezi de piatră (sub care s-au găsit monezi nu mai vechi de 1480
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul mediu, precum și
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul mediu, precum și săli de expoziție permanentă și
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Domnesc” din Suceava. Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 171, având codul . este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în perioade diferite. În secolele al XV-lea și al XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, a fost construită la sfârșitul secolului al
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
și al XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe. Clădirea avea rolul de Han Domnesc, aici fiind adăpostiți oaspeți de seamă, mari negustori, călători străini sau dregători veniți la domnie. În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic. În perioada stăpânirii austriece, în Hanul
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
adică aproximativ 50.000 de lei noi (la valoarea din anul 2006). Între anii 1964-1967, clădirea a fost restaurată de la nivelul pivniței până la acoperiș, aspectul exterior fiind readus la forma originară. S-a urmărit reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare. La data de 28 iunie 1968, în clădirea fostului han
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri groase din piatră, având un gang central de unde se pătrunde în patru încăperi. Camerele au intrări cu portale în arc semicircular, pardoseli de cărămidă, tavane boltite și ferestre supraînălțate de arcuri semicirculare. La etajul construit ulterior se ajunge
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
tavane boltite și ferestre supraînălțate de arcuri semicirculare. La etajul construit ulterior se ajunge de pe o scară exterioară aflată în curte. Aici se află patru camere pe două coridoare în cruce. Accesul în pivniță se face din gangul central de la parter. Pivnița are tavane boltite. La 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă care reconstituie atmosfera de epocă a unui
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
două coridoare în cruce. Accesul în pivniță se face din gangul central de la parter. Pivnița are tavane boltite. La 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă care reconstituie atmosfera de epocă a unui han din secolul al XVIII-lea; în holul de intrare sunt expuse piese de harnașament (șei, tarnițe, curele, hamuri) și obiecte legate de transport și vânătoare. Este
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
secolul al XVIII-lea; în holul de intrare sunt expuse piese de harnașament (șei, tarnițe, curele, hamuri) și obiecte legate de transport și vânătoare. Este expusă o căruță, un mic atelier de fierărie cu nicovală, ciocane, clești. În camerele de la parter sunt reconstituite mai multe încăperi ale unui han medieval: Pivnița are două încăperi legate între ele printr-un culoar boltit. În prima dintre ele sunt expuse butoaie pentru băuturi și pentru alimente, iar în a doua încăpere este amenajată o
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
unui bloc modern cu 9 etaje, așezat de-a latul). Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care o înconjoară la bază. Ea pare a pluti, a se înălța, purtată de lumina ferestrelor ce-i înconjoară baza. Spațiile de la parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor. Spațiul central al bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor și este mărginit pe două nivele de șiruri grațioase de coloane. La dreapta și la stânga navei centrale, la parter
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor. Spațiul central al bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor și este mărginit pe două nivele de șiruri grațioase de coloane. La dreapta și la stânga navei centrale, la parter, se aliniază câte un rând de coloane din granit, aduse de la Efes. Nișele circulare de la colțurile spațiului central posedă opt coloane de porfir provenite de la Baalbek. Cea mai mare parte a coloanelor se termină cu capiteluri bizantine composite, ornate cu
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Cea mai mare parte a coloanelor se termină cu capiteluri bizantine composite, ornate cu frunze de acant. Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor. În total, biserica posedă 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii. Cele mai înalte coloane de la parter măsoară 20 de metri înălțime, au un diametru de aproape 1,5 metri și o greutate de circa 7 tone. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
ornate cu frunze de acant. Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor. În total, biserica posedă 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii. Cele mai înalte coloane de la parter măsoară 20 de metri înălțime, au un diametru de aproape 1,5 metri și o greutate de circa 7 tone. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor laterale și deasupra nartexurilor, având un plan de potcoavă cu unghiuri drepte
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]