13,830 matches
-
sporangi cu spori, acoperiți de induzie. Rizomul este orizontal, gros de circa 25 cm. Este comună în pădurile montane și subalpine din România. Alte denumiri populare: barba-ursului, făliuță, feligă, feregă, ferice, firică, filiuță, iarba-șarpelui, limba-cerbului, limba-șarpelui, năvalnic, spasul-dracului, spata-dracului. este răspândită prin pădurile montane și de dealuri din Europa, Asia, Madagascar, America. În România este comună în regiunea inferioară a munților până la etajul subalpin din întreg lanțul carpatic, crescând în pădurile de foioase, tufărișuri, locuri umbrite, buruienișuri de depresiune, este sporadică
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
având un parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
(spaniolă: "abacá") este o specie de bananier, originară din Filipine și răspândită în zone tropicale, precum Borneo și Sumatra. Planta are o mare importanță economică fiind adunată pentru fibrele sale. Fibra, cunoscută și drept cânepă de Manila, este extrasă din pețiolul frunzelor. În general planta atinge o înălțime de 4 metri. Fibrele
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
marșul spre Ierusalim, gândindu-se că Balduin nu va îndrăzni să-l urmărească cu atât de puțini oameni. El a atacat Ramla, Lydda și Arsuf, însă, din cauză că nu considera că Balduin prezintă vreun pericol, a permis armatei sale să se răspândească pe o suprafață mare, pentru a jefui și a distruge. Cu toate acestea, atât Balduin, cât și templierii au reușit să scape de blocade și să mărșăluiască de-a lungul coastei, sperând să-l întâlnească pe Saladin înainte ca acesta
Bătălia de la Montgisard () [Corola-website/Science/310948_a_312277]
-
Egipt, hărțuit de beduini de-a lungul drumului. Numai o zecime din armata lui a reușit să se întoarcă în Egipt împreună cu el. Saladin, temându-se de fragilitatea dominației sale asupra Egiptului și a alianței cu vasalii săi sirieni, a răspândit propaganda că de fapt creștinii au fost cei care au pierdut bătălia; Balduin și-a propagandizat victoria de asemenea. El a ridicat o mănăstire benedictină pe câmpul de bătălie, dedicată Sf. Caterina de Alexandria, a cărei zi de serbare picase
Bătălia de la Montgisard () [Corola-website/Science/310948_a_312277]
-
jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște”, plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
chitări distorsionate, chitări reglate jos, grinding overdriven bass, tempou de viteză înaltă, blast beaturi, și vocal ce constă din growl și țipete ascuțite. Formații timpurii ca Napalm Death sunt considerate că au pus bazele stilului. În prezent el este mai răspândit în America de Nord și Europa, cu contribuitori populari, cum ar fi Brutal Truth și Nasum. Temele lirice variază de la un accent prioritar pe preocupările sociale și politice, la subiecte sângeroase și umor negru. O caracteristică a grindcore-ului este "microsong"-ul. Mai
Grindcore () [Corola-website/Science/309507_a_310836]
-
s-au desprins două ramuri, una a condus spre omul modern (Homo sapiens sapiens) , iar cealaltă spre primatele superioare - cimpanzeul, urangutanul și gorila. Acum 4 milioane de ani, genul Australopitec a evoluat și s-a dezvoltat în Africa de Est , răspândindu-se pe întregul continent, până la dispariția sa acum 2 milioane de ani. Pe parcursul acestei perioade de timp au existat diferite forme de Australopithecus: Principalele locuri în care au fost identificate resturi fosile ale lui Afarensis sunt: Hadar (Afar) - în Etiopia
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
abandonate de prădători. Avea o bipedie perfectă , craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitală, unghi închis la baza craniului, creastă sagittală, orificiu occipital care evoluează spre orizontală, arcada dentară diastemică și, probabil, poseda un encefal mult mai complex. Exemplarele identificate sunt răspândite pe o arie mult mai largă. În 1925, doctorul sud-african Raymond Dart a descoperit la Taung, în Africa de Sud, calota craniană a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aproximativ 600 cm³), pe care
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
de moarte. Acum 100.000 de ani, având membre superioare agile, un mers biped, stăpânind focul și comunicând, cu un creier dezvoltat și unelte primitive, oamenii s-au putut deplasa dincolo de continentul african. Acum 80-60 de milenii, oamenii s-au răspândit din Africa de Est în aproape toată Africa, apoi spre Orientul Apropiat și, mai departe, către Asia și regiunea Australiei de azi, spre nord ajungând în Europa, iar spre est în Asia Centrală, cu 40 de milenii în urmă, și, în
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
un sat numit Atlan, care păstrează amintirea unei catastrofe ce ar fi distrus patria strămoșilor lor, care era o insulă din Oceanul Atlantic. În Codexul Tira al toltecilor se menționează mai multe râtriburi care au venit dinspre răsărit și s-au răspândit până la Oceanul Pacific. Patria lor era o insulă muntoasă, unul ditre munți fiind înconjurat de un zid și de un canal, amintind astfel de descrierea lui Platon.
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
desființată, înalta ierarhie bisericească inexistentă, preotul înlăturat complet din viața satului, religia refugiată în familie sau în suflete.” „Momentul istoric actual oferă Bisericii ortodoxe române un prilej unic pentru a face cunoscut, prin faptă și cuvânt, idealul creștin și a răspândi învățătura evangheliei în lumea comunistă de până ieri. Problema care se pune acum (...) e îndepărtarea comunismului din suflete. Iar întrebarea pe care trebuie să și-o pună conducerea Bisericii Ortodoxe Române e următoarea: ce punem noi în loc?” După 23 de
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
să adun pentru fiecare fascicol oameni foarte pricepuți pe domeniul respectiv, practic erau șapte sau opt mini-redacții în paralel. Reușisem să aduc lângă mine condeie extraordinare, care au continuat după aceea să bucure cititorii la publicațiile la care s-au răspândit. Pe lângă cei din București, stabilisem o rețea de corespondenți în țară. Nu dau, deocamdată, nume. Îl convinsesem și pe Nicolae Manolescu să mi se alăture în conducerea acestui gigant și a făcut-o cu bucurie. "La sfârșitul lunii august am
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
două ipoteze conduc la aceleași rezultate, legătura între parametrul amestecului și cel al componentelor este dat în condițiile primei ipoteze de legea lui Dalton care afirmă că într-un amestec de gaze fiecare gaz ce intră în componența amestecului se răspândește uniform în întregul volum ocupat de amestec, iar presiunea totală este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor componente: formula 48 . În ipoteza a doua, legătura este dată de legea lui Amagat, conform căruia volumul ocupat de un amestec de gaz
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
de cea a vinului. Schimbări în conformația sâmburilor (mai mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
steaua macedonienilor antici de la Vergina, uneori cu o cruce în colțul de stânga sus simbolizând religia lor creștin-ortodoxă, lupoaica romană, acvile bicefale și altele. Pe măsură ce ipoteza originii exclusive din macedonienii antici ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile latinității sunt abandonate. Exceptând diferitele versiuni ale drapelelor aromâne sus menționate, a mai existat un steag aromân folosit oficial de efemerul Principatul de Pind, formațiune statală
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
O altă rară excepție a constituit-o Feldmareșalul August von Mackensen, care a vorbit despre uciderea lui Schleicher și Bredow la întrunirea anuală a Societății Generalilor în februarie 1935. Fără o presă independentă care să relateze evenimentele epurării, s-au răspândit rapid zvonuri despre Noaptea cuțitelor lungi. Mulți germani au primit veștile oficiale despre evenimente, în varianta descrisă de Joseph Goebbels, cu destul scepticism. În același timp, însă, mulți alții păreau să creadă regimul pe cuvânt și să creadă că Hitler
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
fluviului Amazon), unde este cunoscută sub numele de "selva", "hylea", dar crește și în America Centrală, Antile; în Africa ocupă mari suprafețe în bazinul fluviului Congo, pe țărmul Guineei și al Mozambicului, cu mici extinderi în insule Madagascar. În Asia este răspândită în India, pe țărmurile sudice ale Indochinei, Peninsula Malaca, Malaysia, insulele Sonde, Sumatera, Java, Kalimantan etc. Se întâlnește cu mici extinderi și în Noua Guinee și pe țărmurile nordice ale Australiei. Floră este bogată (peste 20.000 de specii în
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
media de 13 °C și precipitații medii anuale de 800 - 1000 mm. "Pyrus communis" provine din Europa orientală și Asia Mică. În excavațiile arheologice s-au găsit resturile unui arbore domesticit datând din anul 3000 î.Hr. Romanii au îmbunătățit și răspândit cultivarea. În ziua de azi principalii producători sunt: China, Italia, Statele Unite, Spania, Argentina, Germania, Coreea, Japonia, Turcia și Africa de Sud. Cea mai mare productivitate o are Austria cu 44 tone pe hectar.
Păr (pom fructifer) () [Corola-website/Science/309715_a_311044]
-
se hotărăsc să li se opună. Duny se folosește de talentul său deosebit și creează printr-o vrajă o ceață care aduce teamă și confuzie în rândurile kargilor, înspăimântându-i și alungându-i din sat. Vestea despre isprava băiatului se răspândește pe toată insula Gont, iar un vrăjitor înțelept și puternic, Ogion cel Tăcut recunoaște puterea băiatului și decide să-l ia ca ucenic pentru ca puterea sa, folosită nechibzuit, să nu devină un pericol pentru el și pentru alții. În ritualul
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
moștenitoarea reginei Anne a Marii Britanii iar fiul ei George a devenit rege al Marii Britanii, înlocuind Casa de Stuart în Anglia. Maria a fost botezată la biserica St.Michael, situată în apropierea palatului, la scurt timp după naștere. Zvonurile s-au răspândit sugerând că Maria este fragilă și slăbită; la 14 decembrie, la 6 zile după naștere, tatăl ei a murit în urma unui colaps nervos în urma înfrângerii în bătălia de la Solway Moss, iar Maria a devenit regină. Cum Maria nu era majoră
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
toate speranțele lor stăteau în copilul Mariei. Sănătatea Mariei a fost afectată de anxietatea din cauza situației delicate a mamei ei din Scoția. Totuși, doamnele de onoare au început să vorbească de simptomele Mariei legate de o sarcină. Familia Guise a răspândit aceste zvonuri și în cele din urmă Maria a început să adopte haine largi purtate de doamnele însărcinate. Ea a înțeles la sfârșitul lui septembrie 1560 că nu este însărcinată. La 16 noiembrie, Francisc se plânge de dureri de cap
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
frisoane. Sănătatea în declin a regelui nu putea fi formalizată de Guise, ca urmare a unei situații interne cu hughenoții și au ascuns acest lucru curții și ambasadorilor. Totuși, boala lui Francisc, localizată în urechea stângă a început să se răspândească la creier, lucru care i-a cauzat crize frecvente de delir. Familia Guise a făcut tot ce a putut pentru a-l salva pe rege, succesul lor fiind legat de eventualii copii ai lui cu Maria. Sub influența Cardinalului, în
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului, tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învățătură") tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul" ș.a. Aceste cărți au înscris
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]