12,103 matches
-
de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și din recurgerea la schimbare. Asemenea tendințe pot fi detectate în cele mai diverse situații. Este cazul conservatorismului religios: colectivitatea care caută să-și modifice sistemul religios riscă să fie aglutinată, pierzându-și caracterul distructiv. Societățile globale manifestă adesea dificultăți în explorarea sistemului de interese care presează spre menținerea statu-quo-ului, dar și din cauza incertitudinii în legătură cu riscurile implicate de o orientare mai fermă spre schimbare. Sindromul luptei. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
investițiilor 106. În motivația invocată pentru opțiunea de suprimare a facilităților fiscale se includeau argumente ca: experiența a arătat că, Într-o lungă perioadă de timp, incitațiile nu modifică deloc nivelul sau configurația investițiilor, și că, pe termen scurt, ele riscă să fie la originea investițiilor de interes mediocru, motivate de considerente fiscale mai mult decât de considerente de rentabilitate; costul incitațiilor este ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
majorării cheltuielilor respective, deși, În luarea deciziilor privind mărimea și structura cheltuielilor publice, voința publică a guvernanților rămâne preponderentă, inclusiv În a se opune, Într-un mod mai mult sau mai puțin evident, la tendința de creștere a volumului acestora, riscând să provoace tulburări sociale sau politice În rândul cetățenilor. Dar, În mod obișnuit, variațiile volumului cheltuielilor publice determină variații ale mărimii resurselor financiare acoperitoare și, implicit, a fiscalității. Apare, de asemenea, tot mai evident că deciziile de politică fiscală ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de conservare al Întreprinderii pentru care obiectivul esențial al politicii financiare este menținerea autonomiei. 313 Totuși, față de aceste numeroase avantaje, autofinanțarea prezintă și inconveniente, dintre care se pot menționa 217: Întreprinderile care privilegiază excesiv autofinanțarea În cadrul resurselor lor de finanțare riscă să se dezvolte prea lent din cauza insuficienței mijloacelor de finanțare și, deci, riscă să nu mai fie competitive În fața concurenței; autofinanțarea riscă să fie un factor de creștere a prețurilor (ca urmare a faptului că urmărește obținerea unui beneficiu cât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
autonomiei. 313 Totuși, față de aceste numeroase avantaje, autofinanțarea prezintă și inconveniente, dintre care se pot menționa 217: Întreprinderile care privilegiază excesiv autofinanțarea În cadrul resurselor lor de finanțare riscă să se dezvolte prea lent din cauza insuficienței mijloacelor de finanțare și, deci, riscă să nu mai fie competitive În fața concurenței; autofinanțarea riscă să fie un factor de creștere a prețurilor (ca urmare a faptului că urmărește obținerea unui beneficiu cât mai mare); excesul de autofinanțare al unei Întreprinderi poate să descurajeze asociații săi
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și inconveniente, dintre care se pot menționa 217: Întreprinderile care privilegiază excesiv autofinanțarea În cadrul resurselor lor de finanțare riscă să se dezvolte prea lent din cauza insuficienței mijloacelor de finanțare și, deci, riscă să nu mai fie competitive În fața concurenței; autofinanțarea riscă să fie un factor de creștere a prețurilor (ca urmare a faptului că urmărește obținerea unui beneficiu cât mai mare); excesul de autofinanțare al unei Întreprinderi poate să descurajeze asociații săi (ca urmare a faptului că aceștia nu primesc remunerare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale. Dar și acest principiu a cunoscut semnificații și interpretări discutabile, unii economiști susținând impunerea progresivă, În timp ce alții optau pentru cea proporțională. Majoritatea economiștilor Împărtășește opinia că, dacă presiunea fiscală depășește un anumit prag, orice impozitare suplimentară este dăunătoare economiei, riscând și diminuarea veniturilor Încasate. În acest caz, dacă se admite că există o anumită limită pentru presiunea fiscală, atunci problema crucială este aceea de a ști unde se află și dacă ea este respectată sau nu. Dacă această limită a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
statelor independente nu concordă nici Între ele și nici cu cele ale uniunii, un asemenea consens este greu de realizat, În timp scurt, iar acceptarea de către organisme naționale a deciziilor ce implică redistribuiri fiscale ale PIB la nivelul statelor membre riscă reacții negative din partea propriilor electorate. Față de preocuparea organismelor comunitare de a se Înlătura obstacolele fiscale pentru a face mai funcțională piața unică, fiecare stat membru este preocupat, mai ales, de a dispune de instrumentele de politică fiscală care au un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aceasta prelucrată ideologic În tradiția sovietică, Îi conferea o poziție filosofico-dogmatică, legând-o organic de textele clasice și de interpretarea lor corectă de către ideologii partidelor comuniste. Pusă În centrul teoretic al ideologiei comuniste, sociologia era expusă exigențelor politice și ideologice, riscând să fie Înghițită Într-o logică nonștiințifică. Pe de altă parte, considerând „materialismul istoric” ca sociologie, știință a societății, ea era expusă procedurilor de tip științific de producere și verificare, fapt care nu putea fi acceptat de ideologia comunistă. O
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scăzut al locurilor de muncă, Însoțit, În mod evident, de o rată crescută a șomajului. „Relativa stagnare a structurii locurilor de muncă care a urmat celor treizeci de ani glorioși (caracterizați de un excedent de locuri pe piața muncii - n.n.) riscă să compromită cariera viitoare a tinerilor” (Galland, 1997). Luând În calcul mai multe ipoteze de creștere a locurilor de muncă de categorie medie și superioară, Chauvel (1998) realizează o prognoză sumbră a pieței muncii În următoarele două decenii, subliniind că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o parte, avem ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nerealistă. Ni se propune să ne reinventăm ca oameni integral tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un rebut nociv. Operația riscă să fie pe cît de radicală, pe atît de iluzorie. Căci, la nivelul vieții sociale și istorice, nu te poți separa ca într-o operație chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un sens mai radical, legat de condiția originară a omului, model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu se obține prin delimitări, alegere, eliminare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care, de aceea, înclină să se despartă. Credința nu mai colaborează cu înțelegerea. Credința riscă să se arunce, fără înțelegere, spre absolut. Se pregătește să devină cunoaștere slabă, convingere personală, legătură socială și identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de alegere ne plasează cu necesitate în domeniul lui mai mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere își extinde imens cîmpul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia pe propria piele ; pot fi transformați ei înșiși în simbol fără referent, în drum oprit locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII, omul manifestă forma calitativă a lui Dumnezeu. Prin definiție, umanul este așadar divino-uman ; constituie un episod central din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă, participau la jocul acelorași elemente din care era alcătuit și el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de astăzi sînt prea puțin înclinate să privească istoria ca înaintare spre o țintă cunoscută, fie ea transcendentă ori nu. De altfel, chiar mentalitatea modernă s-a format, în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip judiciar, care risca să facă din istorie procesul de selecție pentru un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de istoriolatria lui Hegel care l-a spus istoriei nu numai pe om, ci și pe Dumnezeu. S-a vorbit despre Marea Teamă a creștinismului de a nu fi lăsat în urmă, despre amenințarea de a fi scos din competiție, riscînd să devină o insulă periferică (sau chiar uitată) a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît occidental, cît și oriental) ajunge să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]