12,662 matches
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe scutul stemei și devenind mobilele fundamentale. De-asemenea, crucea a stat în stânga vulturului, dar, în timp, aceasta a ajuns să fie ținută de acesta în cioc. În privință formei vulturului, el a fost inițial reprezentat îndreptat spre dreapta, privind spre stânga scutului
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile când el apare reprezentat în galben („aur”). În privința culorii scutului, de la apariția vulturului pe el, el a fost, în general, reprezentat în albastru („azur”), așa cum apare și pe primele steme ale României, dar există și variante în alb („argint”), în purpuriu, galben („aur”) și chiar roșu („gules"). Cu toate acestea, albastrul reprezintă regula în această privință. Continuând cu steaua și semiluna, ele au fost reprezentate fie ambele în „aur”, fie
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
aur”, fie în „argint” și „aur”, fie ambele în „gules” (roșu). Crucea a fost reprezentată în „aur” sau în roșu. În perioada modernă a reprezentat o tradiție și reprezentarea lor prin culori naturale, ocru sau castaniu. Prezent apare și pe stema României, reprezentată printr-un câmp albastru pe care se află un vultur din aur, cu ciocul și ghearele roșii, care ține în cioc o cruce de aur. În cele două colțuri de sus se află un soare și o semilună
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
republicile sovietice, altele decât Rusia, era aceea ca șeful statului constituent al federației să fie un oficial local, în timp ce secretarul general al partidului comunist republican să fie din afara republicii. Fiecare republică avea un set de simboluri de stat unice: steag, stemă și, cu excepția RSFS Rusă, imn național. Republicile au jucat un rol hotărâtor în destrămarea statului sovietic. În timpul lui Mihail Gorbaciov, glasnostul și perestoika au fost gândite să revigoreze statul unional. Aceste reforme au avut o serie de efecte neașteptate, care
Republicile Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303383_a_304712]
-
citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale uniunii: RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană (Azerbaidjan, Armenia și Georgia), RSS Ucrainiană și RSS Bielorusă. Au fost emise hârtii de 10.000, 15.000 și 25
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
cameră a clopotelor la al doilea etaj. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a adăugat încă un etaj la clădirea turnului clopotniță, care este delimitat clar de celelalte două etaje printr-un brâu de piatră. Deasupra intrării, el a dispus montarea unei steme în relief a Moldovei, care s-a deteriorat în mare măsură în decursul anilor. Turnul clopotniță a fost consolidat ca urmare a avariilor suferite la cutremurul din 4 martie 1977, când au apărut fisuri pe zidul său. Clopotele vechi au
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
două uși laterale amplasate pe laturile de nord și de sud, având chenare dreptunghiulare și fiind împodobite cu muluri. Cea de pe latura nordică este în prezent zidită. În timpanul ușii, într-o cruce cu brațele egale și rotunjite, este sculptată stema Moldovei: capul de bour care susține o coroană ce este prevazută cu o cruce pe mijloc, având câte un leu de o parte și de alta. Pridvorul înalt, de formă dreptunghiulară și cu bolți sferice pe pandantivi, este luminat de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
a mănăstirii, având și rolul de loc de intrare în mănăstire. El nu dispunea de metereze, având doar niște găuri rotunde de ochire, cioplite în piatră, pentru tragerea cu pușca. Pe clădirea turnului, desupra intrării, se află săpată în piatră stema Moldovei (un cap de bour, purtând o coroană pe coarne, și între coarne o stea; în dreapta un soare, în stânga o lună, dedesubt o cruce) și în jurul ei o pisanie în limba slavonă cu următorul text: "„Herbul prealuminatului domn Io Duca
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
1784) din secolul european al luminilor. Documentele expuse circumscriu aria de răspândire a răscoalei pe valea inferioară a Mureșului și a Crișului Alb. Alăturat, sunt etalate numeroase piese meșteșugărești, documente și planuri care dau măsura dezvoltării economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vânătoare și diploma de oraș liber regesc (1834) marchează eliberarea orașului de aservirea medievală. Principalul punct de atracție din cadrul segmentului de expoziție dedicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revoluția europeană de la 1848/49. Este vorba, în
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
baltice. În perioada reformistă a lui Gorbaciov, în 1988, se formează în Lituania "Mișcarea pentru Reformă" "Lietuvos persitvarkymo sąjūdis" ("Sąjūdis"). Aceasta pledează pentru autonomia țării față de regimul sovietic, pentru un regim conducător multipartinic și pentru revenirea la vechile simboluri naționale stema țării și imnul de stat. În același an, 1988, Algirdas Brazauskas este ales prim secretar al comitetului central al Partidului Comunist. Pe 23 august 1989, pentru a atrage atenția opiniei publice internaționale, numeroși lituanieni, letoni și estoni formează un uriaș
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
1950 - 1959 Buick construiește un automobil clasic, '53 Skylark ediție limitată, pentru a 50-a aniversare (1953). Buick introduce LeSabre, Invicta și Electra. În cinstea celor trei noi nume, este indrodus noul logo, cele trei scuturi, care are la bază stema familiei Buick (1959). 1960 - 1969 Apare Buick Special, care avea instalat primul motor produs în masă. Este lansat "modernul clasic" Riviera, un coupe sportiv și elegant (1963). 1970 - 1979 Buick introduce un motor V-6 eficient din punct de vedere
Buick () [Corola-website/Science/304671_a_306000]
-
al RFG-ului. Această excepție făcea orașul foarte popular printre tinerii vest-germani, ceea ce a dus la o contracultură înfloritoare, ceea ce a fost o caracteristică definitoare a orașului. Alte anomalii ale orașului erau reprezentate de „actele de identitate provizorii”, neprevăzute cu stema Germaniei, interzicerea zborurilor companiei aeriene Lufthansa către oraș și existența unei administrații poștale separate de cea a RFG-ului, cu dreptul de a emite propriile mărci poștale (până în 1990). Deși Berlinul de Vest era în mod oficial separat de Berlinul
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
Steagul național al Sloveniei are trei benzi orizontale egale de culoare albă (sus), albastră și roșie, și Stema Sloveniei aflată în partea de sus, lângă lance, centrată în benzile albastră și albă. Stema este un scut cu imaginea Muntelui Triglav, cel mai înalt vârf al țării, de culoare albă, pe un fond albastru; dedesubt sunt două linii care
Drapelul Sloveniei () [Corola-website/Science/303491_a_304820]
-
Steagul național al Sloveniei are trei benzi orizontale egale de culoare albă (sus), albastră și roșie, și Stema Sloveniei aflată în partea de sus, lângă lance, centrată în benzile albastră și albă. Stema este un scut cu imaginea Muntelui Triglav, cel mai înalt vârf al țării, de culoare albă, pe un fond albastru; dedesubt sunt două linii care reprezintă Marea Adriatică și râurile locale, iar deasupra se găsesc trei stele aurite cu șase colțuri
Drapelul Sloveniei () [Corola-website/Science/303491_a_304820]
-
mai înalt vârf al țării, de culoare albă, pe un fond albastru; dedesubt sunt două linii care reprezintă Marea Adriatică și râurile locale, iar deasupra se găsesc trei stele aurite cu șase colțuri aranjate în formă de triunghi inversat, luate din stema conților de Celje (slovenă "Grofje Celjski"), o casă dinastică slovenă de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Steagul este în culorile pan-slavice, însă aceste culori au mai fost folosite și pe steme mai vechi
Drapelul Sloveniei () [Corola-website/Science/303491_a_304820]
-
luate din stema conților de Celje (slovenă "Grofje Celjski"), o casă dinastică slovenă de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Steagul este în culorile pan-slavice, însă aceste culori au mai fost folosite și pe steme mai vechi, și erau considerate culori naționale înainte de a fi pentru prima oară aranjate în cadrul unui steag, în 1848, odată cu ridicarea naționalismului în Europa. Ordinea culorilor a fost inspirată de Steagul Rusiei. Steagul a fost în continuare asociat cu Slovenia
Drapelul Sloveniei () [Corola-website/Science/303491_a_304820]
-
a fost în continuare asociat cu Slovenia și după incorporarea aceste țări în Iugoslavia. În 1945, a fost plasată o stea roșie pe steag, folosită de Republica Socialistă Slovenia. După independența Sloveniei de Iugoslavia, steaua a fost îndepărtată, și noua stemă a fost adăugată. Steagul a fost adoptat oficial la 27 iunie 1991. Steagul comercial pentru nave are același design ca steagul național, dar o formă diferită (2:3 în loc 1:2). (Vapoarele și bărcile de sub 24 de metri folosesc tot
Drapelul Sloveniei () [Corola-website/Science/303491_a_304820]
-
inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur. La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
argint. În anul 1502 Ștefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cu Sfântul Gheorghe și steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur și argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema țării. În anul 1500 Radu cel Mare dădea Mănăstirii Zografu 3000 aspri ajutor anual. La fel făceau Neagoe Basarab (1515-1517), Vlad Vintilă (1534) și alți domni pământeni. Bogdan al III-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
emisiune sunt rotunde și sunt de calitate "proof". Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul , valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat) ; în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, . Reversul, comun tuturor monedelor (din aur
Senatul României () [Corola-website/Science/303617_a_304946]
-
în continuare moldovenească (vezi : Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină). După proclamarea independenței Moldovei din 1991, „româna” a fost proclamată limbă oficială, (alături de alte simboluri oficiale de inspirație românească: imnul național "Deșteaptă-te, române!", steagul tricolor albastru-galben-roșu, stema națională), pentru ca în 1994, prin noua constituție, să se revină la denumire oficială din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”. Conflictul legal reprezentat de utilizarea a două denumiri diferite a stat la baza unui caz prezentat în fața Curții Constituționale din
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul: "Mihai Viteazul/1593-1601/ Domnul Țării/Românești al Ardealului și/a toată Țara Moldovei". Generalul Ion Coman, care în 1976
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
Societatea și economia armenească s-au schimbat în mod dramatic în urma hotârârilor și acțiunilor lui Stalin și apropiaților lui. În 1936, RSFS Transcaucaziană a fost dizolvată în republicile constituente: Armenia, Azerbaidjan și Georgia. RSS Armenească a așezat Muntele Ararat pe stema sa. S-a ajuns la un conflict cu Turcia, deoarece Araratul era pe teritoriul turcesc. Răspunsul Moscovei a fost acela că, deși luna nouă este simbolul aflat pe steagul Turciei, nimeni nu crede că Istanbulul revendică Luna. În ciuda acestei compensații
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]