KorAP: Find »[drukola/base=umbla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...473 474 475 ...530 >

13,247 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce se vor scula din morminte vor striga la tronul lui Dumnezeu împotriva doctorilor, învinovățindu-i de asasinat prin imprudență. *1 Ești om de samă pentru că umbli în automobil, pe când eu umblu pe jos. La 1668, Cazimir Leskinski a fost condamnat să fie ars pe rug și, prin grație, să fie întâi decapitat și pe urmă ars, pentru că scrisese pe un petec de hârtie vorbele acestea: "Nu Dumnezeu a creat pe om

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
socotind bineînțeles și creionul. E așa de econom, încât nu pune punctele pe i, ca să economisească cerneala. Văduva lui Mausol, regele Candiei, a fost acea inconsolabilă Artemiză cu care poeții ne-au bătut o vreme capul. Vechile parlamente: se auzea umblând moara, dar nu se vedea curgând făină. *1 Acest nobil personaj purta trei nume, din care n-a rămas nici unul. Ca și Esop, fac dobitoacele să vorbească. "Cucoane, nu te supăra că nu lucrez. Nu sunt vrednic să mă încălzească

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
zic balet. *1 Scrieți așa încât și peste o sută de ani să cetiți fără a vă rușina. Amic al virtuții mai curând decât virtuos. /Boileau/ Mai bine să fii sfătuit decât lăudat, ucenicule scriitor. Urâtă meserie bârfeala. /Boileau/ Cânele rău umblă hojma cu urechea sfâșiată. (La Fontaine) Strălucitoare și fragilă ca o oglindă. Înainte de a porni la o treabă, gândește-te la rezultat. N-a uitat decât un lucru coborând în pivniță: să-și ia o lumânare aprinsă. Mai degrabă poftesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
bancnotele ies la iveală. Ha-ha! strigă starostea. Când ți-oi da una ai să te dărâmi jos și ai să faci semne cu picioarele. Știam eu că voi negustorii sunteți niște ticăloși fără credință și lege. Numai înșelați lumea și umblați cu minciuni. Marc-Aureliu și sfârșitul lumii antice. Ernest Renan Condiția (existenței și dezvoltării) artei e libertatea. Valoarea morală a omului e în proporție cu facultatea lui de a iubi. Desfătare aleasă: după ce ai făcut binele s-auzi că ești clevetit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
democrației progresiste, începe și în Asia o mișcare de idei și sentimente care deschid paginile istoriei omenirii mongole. Un Zulu în frac rămâne tot Zulu. Un om cu mentalitate obtuză, lucrând fără inteligență și supus violenței instinctelor, rămâne în afara civilizației. Umblă într-un Rols-Royce dar rămâne un primitiv. Poate fi comic ca un urs pe bicicletă; pretenția la umanitate îi dă un aspect de tristețe ridicolă. *1 Greșeală urâtă să crezi că-ți servești patria calomniind pe cei care au întemeiat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-a prezentat la casieria colhozului să depuie două mii de ruble, care nu-i făceau trebuință. În altă parte, la colhozul "Victoria" de lângă Moscova

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
frumos și bogat instalat, într-un vechi teatru. Bogăție de covoare și decorații. Multe numere de varieteu. Unele foarte interesante. Un cal bine dresat, un măgăruș comic. La urmă o trupă de urși și ursuleți dresați care fac felurite lucruri. Umblă cu bicicleta, cu motocicleta. Lume foarte multă. Patru reprezentații pe zi. Toți artiștii la început salută primăvara și lupta pentru pace. Prolog în versuri. Flori, steaguri, închinare părintelui și învățătorului popoarelor. Intervin și în cursul reprezentației dialoguri și scenete cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
țară sâmbătă, 19 dec. Institutul lingvistic al Academiei de Științe URSS Bolxcohska 14 Volhonca. [NOTE DESPRE DICȚIONARUL ORTOGRAFIC 1953]* Dicționarul. La îndreptarul ortografic să se aibă în vedere limba literară. Ce caută în dicționar ăla și ăsta? La gramatică a umbla, a se duce, a merge; a zice și a spune. galicisme și străinisme în l. română. neprecupețit de-acum din plin înrobit Anul 1953 Tatăl lui Oliver Lyttelton este acela care, în calitate de ministru al coloniilor... Nu trebuie să uităm că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
încă nesigură înspre Tatari, unii supuși dar nesiguri, alții în revoltă continuă. Atacurile erau destul de dese din partea triburilor lesghiene. Unele localități (Nuka) erau încântătoare, așezate subt poală de codru cu arbori gigantici, străbătute de pâraie cristaline. Din pricina atacurilor lesghiene, oameni umblau înarmați și căsuțele erau un fel de fortărețe. Localnicii fabrică țesături de matasă. Lesghienii zice călătorul sunt tătari din aceeași rasă cu cei din Daghestan. Savanții socot, fără temeiuri serioase bineînțeles, că sunt, ca și alte populații din Caucaz, urmași

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nevoile colectiviștilor. Avea o grijă mai cu seamă față de eventualele cereri și pretenții ale ciobanilor, locuitori ai singurătăților absolute. Dar ciobanii, spre uimirea lui, i-au cerut automobile Pobieda, motociclete, aparate de radio și alte născociri ale lumii nouă... Am umblat câteva ceasuri în lungul canalului, spre Vorovskaia și Karpova, rezervorii mari de apă, și ne-am oprit în câteva locuri. Ape pustii, vânt, pe arături nouă un tractor odihnind.Ici și colo ca dintr-o întâmplare minunată câte un om

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care o vor fi văzut pe vremuri preistorice strămoșii lor. N-am văzut paseri altele decât rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în ziua când căutam cu Mihail

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în ziua când căutam cu Mihail Andreici Lobacev loc de pescuit, n-am văzut păsărelele obișnuite câmpurilor de la noi. Astăzi după ce am străbătut Țimleanscaia mare vreme de 14-15 ceasuri trecând zăgazul și întrând în tihii-Don, cum s-a revărsat ziua

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
luptătorilor neosteniți și eroici ai Stalingradului. Caracteristic găsesc și titlul fragmentului de roman ce mi-a dat: Calea strămoșilor... Caracterizarea lui Iuri Alexeevici. Caract. lui Alexandr Nicolaievici arhitec. Tbilisi Caract. bătrânului conservator al tezaurului de artă religioasă. Tbilisi Cât am umblat pe Don cu parahodul spre Rostov pe-Don, ne-am întâlnit cu un moldovan care a trăit o vreme, până la 1940, pe la Iași ca slujbaș la căile ferate. Iar apoi s-a tras mai înlăuntru în U.R.S.S. și acuma

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
muntelui. Orașul nou se întinde spre miază-noapte. Foarte frumos și impunător oraș. Clădiri mari s-au construit după revoluție, având caracterul gruzin. Kura a fost oprită în mai multe locuri, unde s-au construit hidrocentrale electrice. Trenurile de aici toate umblă cu forță electrică. Muntele pustiu, cu foarte puțină vegetație. Abia în vremea din urmă s-au început plantații sistematice, se amenajează câmpii de culturi irigate; canaluri aduc apa în văi largi fertilizând solul. Din Tbilisi, drumul ne duce sâmbătă spre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
samănă cu cel al crinului de grădină. 15 iunie Dimineața facem o excursie cu automobilul spre Vathará un lac mai mic decât Rița, așezat subt piscuri mai nalte (1800 m.?). Ar fi trebuit, după ce se isprăvește drumul asfaltat, să mai umblăm cu piciorul încă 7 km. E vreme de ploaie; ne oprim la niște izvoare de ape minerale plăcute la gust, în felul Narzanului. Aceste izvoare le găsim într-o poiană mai largă. Piscurile ninse sunt aproape. De pretutindeni, aici, ca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până aproape de Dubrovnic, nu se putea bănui înflorirea de aici. Uniunea Interparlamentară Moară mare Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea pentru stăpân. Le grand moulin marche avec force, mais on ne voit que peu de farine. Alors ce n'est pas de la force, c'est plutôt de la farce. Cine mâțele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat O nevastă cu bărbat? Și te-au prins și te-au legat Și te-au dus la judecat Judecata ți-i făcută Strânge-o-n brațe ș-o sărută. 11 Aprilie 1956 Vizită la Palatul Rectorului. În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai bine-un glonț de armă Și toate s-au finit! Amici: Ali Mentaru Epi Gramescu Tobi Docescu & C-ie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea vine la împrejmuirea de răzlogi și cere darul ce socoate el că i se cuvine: o bucățică de zahăr, o felie de pâne, un fruct

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
potolită. N. Stoleriu, din Baia Mișcare împotriva Ovreilor, cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
strâns la școală, și le-a vorbit despre primejdia țării și despre a lor, dacă nu stau liniștiți. La îndemnul său, sătenii iscălesc o declarație de pace, care se dă inspectorului comunal. Apoi în zilele celelalte cât satele fierbeau, a umblat din om în om cu sfaturi de liniște. Acest om, pentru căpitanul de jandarmi Niculescu, era un instigator. Întâlnindu-l căpitanul în gara Dolhasca (era după masă), l-a batjocotit, l-a amenințat, l-a pus între jandarmi sub pază

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
a lucra și el printre oameni la liniștire. Nec. Vasiliu, Tg. Pașcani În timpul revoltelor n-a intrat între sătenii lui: autoritățile și armata erau concentrate în târg și erau îndestulătoare. Dar a avut o misiune din partea prefectului de județ; a umblat prin sate, deghizat, ca să-și spioneze colegii. Ca să-l lămuresc mai bine, voiu da câteva note asupra activității lui extrașcolare. La Banca populară Siretul e casier plătit cu 70 de lei pe lună. O bancă cu un capital frumos, din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]