119,080 matches
-
istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării lui Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie cât este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie cât este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților Ceaușescu vine pe fondul unor alte evoluții atitudinale care reflectă sentimente nostalgice. Tabel 37. Răspunsurile la întrebarea "Socotiți că soții Ceaușescu..."33 Anul Și-au meritat soarta (%) Nu trebuiau executați (%) Nu știu (%) 1992 49,0
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezent. Testul Pearson Hi-Pătrat relevă faptul că între gradul subiectiv de îndestulare economică și aprecierea favorabilă sau nefavorabilă a comunismului există o relație semnificativă statistic, X2 (8, N=925) = 38.00, p = .000. Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându-i pe cei cu mai puțin capital educațional înspre tentația nostalgiei comuniste. Testul Hi-Pătrat relevă existența unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și 1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în 1952 că au o "opinie bună" despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută dintre germanii din RFG au declarat că se simt "vinovați" față de evrei. 21 la sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
II. D-K, Vol. III. L-Q, Vol. IV. R-Z.București: Editura Științifică și Enciclopedică și Editura Academiei Române. Urechiă, V.A. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. București: Imprimeria statului. Baze de date utilizate și rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie Biroul de cercetări sociale. (2009). 20 ani de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. Washington DC, SUA, 15 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Enciclopedică și Editura Academiei Române. Urechiă, V.A. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. București: Imprimeria statului. Baze de date utilizate și rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie Biroul de cercetări sociale. (2009). 20 ani de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. Washington DC, SUA, 15 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația Soros România, București. BOP. (2005-2007). Barometrele de Opinie Publică, Bazele de date din mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie Biroul de cercetări sociale. (2009). 20 ani de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. Washington DC, SUA, 15 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația Soros România, București. BOP. (2005-2007). Barometrele de Opinie Publică, Bazele de date din mai 2005, noiembrie 2005, mai 2006, octombrie 2006, mai 2007, octombrie 2007, Fundația Soros România, București. EVS. (2011). European Values
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. Washington DC, SUA, 15 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația Soros România, București. BOP. (2005-2007). Barometrele de Opinie Publică, Bazele de date din mai 2005, noiembrie 2005, mai 2006, octombrie 2006, mai 2007, octombrie 2007, Fundația Soros România, București. EVS. (2011). European Values Study Longitudinal Data File 1981-2008 (EVS 1981-2008). GESIS Data Archive, Cologne. ZA4804 Data file Version
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2011). European Values Study Longitudinal Data File 1981-2008 (EVS 1981-2008). GESIS Data Archive, Cologne. ZA4804 Data file Version 2.0.0, doi:10.4232/1.11005. Fundația Soros. (2010). Elevii și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
EVS 1981-2008). GESIS Data Archive, Cologne. ZA4804 Data file Version 2.0.0, doi:10.4232/1.11005. Fundația Soros. (2010). Elevii și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4232/1.11005. Fundația Soros. (2010). Elevii și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007. 2nd Edition. Colchester, Essex
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007. 2nd Edition. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5241. Rose, R. și Mishler, W. (2007). New Europe Barometer VII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele VIII-IX. Mai precaut, V. Georgescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățământului românesc îl reprezintă "realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile demcrației și pe aspirațiile societății românești" (art. 3, al. 1). 26 Notă metodologică: procentele au fost calculate prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele de opinie publică în mai multe luni ale anului. De pildă, pentru anul 1994, BOP a sondat opinia publică în patru luni (martie, iunie, septembrie și decembrie). Începând cu anul 1998, opinia publică a fost sondată bianual, re regulă în lunile mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aspirațiile societății românești" (art. 3, al. 1). 26 Notă metodologică: procentele au fost calculate prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele de opinie publică în mai multe luni ale anului. De pildă, pentru anul 1994, BOP a sondat opinia publică în patru luni (martie, iunie, septembrie și decembrie). Începând cu anul 1998, opinia publică a fost sondată bianual, re regulă în lunile mai, respectiv octombrie. Întrebarea luată ca indicator al suportului politic pentru extrema dreaptă românească a fost "Dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele de opinie publică în mai multe luni ale anului. De pildă, pentru anul 1994, BOP a sondat opinia publică în patru luni (martie, iunie, septembrie și decembrie). Începând cu anul 1998, opinia publică a fost sondată bianual, re regulă în lunile mai, respectiv octombrie. Întrebarea luată ca indicator al suportului politic pentru extrema dreaptă românească a fost "Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Dvs. cu ce partid sau alianță politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv) rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie și baze de date statistice utilizate. Lista lucrărilor de specialitate formează o categorie bibliografică separată. Secțiunea bibliografică ce detaliază lista cărților școlare (abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, manuale de istorie) este organizată pe criterii cronologice. Spre deosebire de celelalte secțiuni, organizate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a popoarelor din colonii; participarea coloniilor la cel de-al Doilea Război Mondial; presiunea opiniei publice internaționale; Modalități prin care coloniile și-au dobândit independența: negocieri: India, Birmania; războaie: Indonezia (1947-1949), Angola (1961-1974), Mozambic (1964-1974), Indochina (1946-1954), Algeria (1954 1962); alte colonii și-au declarat unilateral independența, obligând ulterior, comunitatea internațională s-o respecte (Irak
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Consiliu Constituțional care are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
adoptată expectativa armată. Carol I a murit la 27 septembrie 1914 iar tronul a fost ocupat de Ferdinand care înclina spre Antanta. Perioada de neutralitate (1914-1916) În perioada neutralității, viața politică a fost agitată, formându-se mai multe curente de opinie: curentul germanofil, curentul antantofil și neutralitatea definitivă susținută de către socialiști; Primul ministru Ion I. C. Brătianu înclina spre Antanta și era conștient că România nu putea rămâne neutră dacă dorea realizarea aspirațiilor naționale. Dar Brătianu dorea să intre în război într-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
soluția adecvată a acestei probleme controversate. Dat fiind că gramatica descriptivă de tip tradițional are cea mai largă audiență, stând la baza elaborării manualelor școlare, precum și a unor cursuri universitare, considerăm util ca, în cele ce urmează, să sintetizăm diferitele opinii formulate, evaluându-le din perspectiva acestei gramatici și arătând care ar fi, după părerea noastră, soluția pe care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonare, ca un tip al acesteia (cf. Louis Hjelmslev, „La notion de rection”, în „Acta linguistica”, I, 1939, 1, p. 20), se dovedește a fi întemeiată”. În ceea ce privește acordul în persoană al predicatului cu subiectul, menționăm că acesta se realizează, după opinia lui Sorin Stati, numai dacă subiectul este exprimat prin pronume personal; când subiectul este exprimat prin alte părți de vorbire (ca substantivul, despre care în mod curent se spune că nu are categoria morfologică a persoanei), fenomenul în discuție poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]