119,631 matches
-
la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
(n. 3 februarie 1936, București) este un om de știință și prozator român, stabilit în Statele Unite ale Americii. S-a născut la 3 februarie 1936 în București ca fiu al lui Athanasie Negoiță, profesor universitar la Facultatea de Teologie, autor de studii docte și al Ilenei, născută Popescu. Urmează cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, absolvite în 1953 și este admis la cursurile Facultații de Electronică și Telecomunicații ale Institutului Politehnic din București, pe
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
le termină în anul 1958. Participă la început la activitatea "Rugului Aprins", dar se retrage. În declarațiilor celor anchetați, este protejat de aceștia numindu-l un student de la electronică, deși îl știau bine, iar tatăl său era pe lângă calitatea de profesor și cea de cunoscut paroh la o biserică de la Foișorul de foc. Fiind fiu de preot, nu primește repartiție după absolvire, așa că se angajează ca tenor într-o o formație corală sindicală, unde ajunge până în faza finală pe țară. Lucrează
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
faza finală pe țară. Lucrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Inovații în perioada dintre anii 1959 și 1965. Angajat la Consiliul Național al Cercetării Știintifice (1969-1973), perioadă în care își pregătește și susține în anul 1969 doctoratul cu profesorul Alexandru Spătaru, autor al unor importante volume de teoria informației. În 1972 face o specializare în Anglia la Atlas Computer Laboratory. După înființarea Institutului Central pentru Informatică devine cercetător știintific principal, șef al Laboratorului de Modele Matematice pentru Sisteme de
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
volume de teoria informației. În 1972 face o specializare în Anglia la Atlas Computer Laboratory. După înființarea Institutului Central pentru Informatică devine cercetător știintific principal, șef al Laboratorului de Modele Matematice pentru Sisteme de Conducere (1973-1981). În paralel este și profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, reușind să atragă cercetători în domeniul teoriilor fuzzy ("al mulțimilor vagi"), aflat atunci la începuturi. Primul său volum publicat în 1970 reprezintă și prima carte dedicată teoriei recunoașterii formelor publicată în limba
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
la regăsirea și clasificarea informațiilor, introducând și teorema de separare a mulțimilor fuzzy, astăzi devenită noțiune clasică. Pe timpul cât a fost în țară, s-a mișcat în cercuri culturale selecte, întreținând legături cu prozatori și plasticieni de frunte. La invitația profesorului Nicholas Georgescu-Roegen se stabilește în SUA în 1982, trecând pe la universitatea Vanderbilt și la cea din Mexico City, devenind un an mai târziu profesor la College Hunter, City University of New York (CUNY) până la pensionare în 2009. are prioritate în domeniul
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
a mișcat în cercuri culturale selecte, întreținând legături cu prozatori și plasticieni de frunte. La invitația profesorului Nicholas Georgescu-Roegen se stabilește în SUA în 1982, trecând pe la universitatea Vanderbilt și la cea din Mexico City, devenind un an mai târziu profesor la College Hunter, City University of New York (CUNY) până la pensionare în 2009. are prioritate în domeniul studiilor fuzzy, noțiune introdusă de Lotfi Zadeh. Impreună cu Dan Ralescu a publicat prima monografie din lume despre mulțimi fuzzy (1974). După stabilirea în
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
(în ebraică:מרדכי רוטנברג, născut în 1932 la Breslau (azi Wroclaw)) este un sociolog, psiholog și pedagog israelian, evreu născut în Silezia. Rotenberg este profesor de asistență socială la Universitatea Ebraica din Ierusalim, laureat al premiului de stat al Israelului (Premiul Israel) pentru cercetări în domeniul asistenței sociale. El este cercetător la Centrul pentru probleme publice și de stat din Ierusalim. Cărțile sale se ocupă
Mordechai Rotenberg () [Corola-website/Science/337180_a_338509]
-
1969 doctorarul la Universitatea din California, Berkeley. La întoarcerea în Israel el a lucrat ca inspector pentru instituțiile închise pentru tineret delicvent. Din 1970 el s-a alăturat cadrelor facultății de asistență socială a Universității din Ierusalim, unde a devenit profesor în 1980. A fondat acoloo nouă disciplină „Psihologie și religie” Rotenberg a fost profesor oaspete la Universitatea Pennsylvania, la Berkeley, la Seminarul Teologic Evreiesc JTS din America, la City University din New York și la Yeshiva University din New York. Rotenberg a
Mordechai Rotenberg () [Corola-website/Science/337180_a_338509]
-
ca inspector pentru instituțiile închise pentru tineret delicvent. Din 1970 el s-a alăturat cadrelor facultății de asistență socială a Universității din Ierusalim, unde a devenit profesor în 1980. A fondat acoloo nouă disciplină „Psihologie și religie” Rotenberg a fost profesor oaspete la Universitatea Pennsylvania, la Berkeley, la Seminarul Teologic Evreiesc JTS din America, la City University din New York și la Yeshiva University din New York. Rotenberg a elaborat teorii terapeutice inovatoare bazate pe interpretări psihologice ale unor concepte din tradiția religioasă
Mordechai Rotenberg () [Corola-website/Science/337180_a_338509]
-
Independență al României, a fost unul dintre generalii Armatei României între anii 1906 și 1915. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1913 din Bulgaria. s-a născut în anul 1854, la Curtea de Argeș. Tatăl său a fost profesorul de limbă latină și teologie Zaharia Boerescu, originar din Banat, rector al Seminarului din Curtea de Argeș, anterior profesor la Seminarul din București (din 1837), participant la Revoluția de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
funcția de comandant de divizie în campania anului 1913 din Bulgaria. s-a născut în anul 1854, la Curtea de Argeș. Tatăl său a fost profesorul de limbă latină și teologie Zaharia Boerescu, originar din Banat, rector al Seminarului din Curtea de Argeș, anterior profesor la Seminarul din București (din 1837), participant la Revoluția de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași” (Liceul Militar din Iași), apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București, în urma absolvirii căreia va
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
școala, dar pleacă la München la Academie, urmând a picta apoi la școala particulară a pictorului Raup. Se întoarce la Budapesta și se înscrie la școala particulară a lui Simon Hollósy (1857-1918). Cu aceasta se poate spune că instruirea cu profesori s-a terminat.
Alexandru Ziffer () [Corola-website/Science/337191_a_338520]
-
scris tratate asupra constituției și statului. Pentru ca cetățenii să poată participa la viața politică, trebuia ca ei să o învețe și să o înțeleagă. Protagoras considera statul ca fiind sursa moralei și a legii. În timp ce vechea generație de sofiști erau profesori de retorică, noua generație (Lycophron, Alkidamant, Thrasymachos, Critias) sunt tot mai implicați în luptele politice. Mai mult, aceștia susțin ideea că oamenii sunt egali de la natură și că legile sunt create pentru a apăra interesele cetățenilor. Școlile filozofice care au
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
am aventurat și am zis că trebuie să fac și asta”," a mărturisit actrița. Cooptată recent în echipa „În puii mei!”, Anca s-a integrat imediat. „"Mulți dintre colegii din emisiune mi-au fost și colegi de facultate, ba chiar profesori, și nu am avut probleme de acomodare. Tot aici am cunoscut niște oameni extrem de dedicați și de profesioniști, datorită cărora trezitul de dimineață nu a mai fost o corvoadă”", a povestit ea. Realizat în regim cinematografic, noul sezon „În puii
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
(n. 1809, Comloșu Mare - d. 11 iunie 1884, București) a fost unul dintre primii profesori de limbă latină și teologie din Seminarul Central al Mitropoliei din București și unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 în orașul Giurgiu. Zaharia Boer s-a născut în Banat în anul 1809, probabil în comuna Comloșu Mare. Și-a schimbat
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
fost căsătorit cu Zinca/ Joița (1821-1898), născută Roșca. Socrul său, Constantin Roșca, era „vistier” (funcționar superior la Visteria Țării Românești). Zaharia și Zinca au avut împreună paisprezece copii, dintre care au ajuns la maturitate numai șapte: Cornelia (1845-1895), căsătorită cu profesorul Zaharia Columb (1816-1878) din Iași, apoi cu Gh. Morțun; Eliza (n. 1847-), căsătorită cu I. Tănăsescu; Eufrosina (1848-1874), căsătorită cu Zaharia Vasiliu; Elvira/ Arghira (1850-1910), căsătorită cu col. Grigore Giossan; Iuliu Boerescu (n. 1851-), colonel în artilerie, Constantin Z. Boerescu
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
sat bănățean. Zaharia Boerescu a absolvit Seminarul teologic din Vârșeț (azi Vršac, în Banatul sârbesc), unde a fost coleg de generație cu Andrei Șaguna, viitorul mitropolit al Ardealului. La insistențele pe lângă domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica ale lui Nicolae Bălășescu, primul profesor și rector al Seminarului Central din București, Zaharia Boerescu a fost chemat din Timișoara ca să devină cel de al doilea profesor al acestui institut de învățământ superior teologic. A predat în această calitate limba latină și teologia dogmatică, ajutându-l
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
cu Andrei Șaguna, viitorul mitropolit al Ardealului. La insistențele pe lângă domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica ale lui Nicolae Bălășescu, primul profesor și rector al Seminarului Central din București, Zaharia Boerescu a fost chemat din Timișoara ca să devină cel de al doilea profesor al acestui institut de învățământ superior teologic. A predat în această calitate limba latină și teologia dogmatică, ajutându-l în același timp pe colegul său N. Bălășescu la ținerea cursurilor, inclusiv la redactarea dicționarului latin-român al acestuia. În anul 1843
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
-l în același timp pe colegul său N. Bălășescu la ținerea cursurilor, inclusiv la redactarea dicționarului latin-român al acestuia. În anul 1843, Z. Boerescu este mutat ca director provizoriu al Seminarului din Curtea de Argeș, iar apoi este numit, în același an, profesor al Școlii Normale din Caracal. În timpul șederii în Caracal, Z. Boerescu reia legăturile de familie cu moșnenii Urculești din Comanca, pe care i-a ajutat în a-și cere drepturile de proprietate uzurpate de personaje sprijinite de cârmuirea județului Romanați
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
Simion Bărnuțiu. Zaharia Boerescu s-a exilat apoi la Sibiu, unde Andrei Șaguna, care devenise episcopul ortodox al românilor ardeleni, i-a oferit adăpost. Rămas fără slujbă, Zaharia Boerescu a fost rechemat în țară abia în anul 1851, fiind numit profesor și inspector al Seminarului din Curtea de Argeș, în urma stăruințelor episcopului Climent, care îl cunoștea încă de la Seminarul din București. În 1863 este destituit din funția de rector al Seminarului, în urma unui articol de presă scris în favoarea lui C. A. Rosetti, aflat
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
Porumbescu" din București, specialitatea vioară a urmat carieră universitară. A ocupat poziția de asistent universitar la disciplina muzică de cameră, între 1971 și 1990, ulterior ocupându-se și de predarea dirijatului de orchestră. În anul 1993 a obținut postul de profesor universitar la disciplina orchestră, iar 1996 titlul științific de doctor în muzicologie, sub îndrumarea distinsului profesor universitar doctor "Victor Giuleanu". Imediat după absolventa a continuat pregătirea profesională abordând domenii noi, insuficient sau chiar deloc studiate în anii studenției, dirijatul de
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
disciplina muzică de cameră, între 1971 și 1990, ulterior ocupându-se și de predarea dirijatului de orchestră. În anul 1993 a obținut postul de profesor universitar la disciplina orchestră, iar 1996 titlul științific de doctor în muzicologie, sub îndrumarea distinsului profesor universitar doctor "Victor Giuleanu". Imediat după absolventa a continuat pregătirea profesională abordând domenii noi, insuficient sau chiar deloc studiate în anii studenției, dirijatul de orchestră și compoziția, cu maeștrii remarcabili ai muzicii românești precum compozitorii: "Ștefan Niculescu, Miryam Marbe, Constantin
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
pedagogiei muzicale o direcție importantă a fost transmiterea acelor cunoștințe care fac posibilă obținerea mării performanțe artistice. A elaborat împreună cu colegii săi o culegere de studii de orchestră în trei volume pentru instrumentele de coardă din orchestră. Activitatea sa de profesor în Universitatea Națională de Muzică București, la disciplinele: "muzică de cameră, orchestră, dirijat de cor și orchestră", a dus la câștigarea de către studenții claselor sale, a numeroase premii naționale și internaționale. A condus cursuri de măiestrie interpretativa de instrument, muzică
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Constantă, Ploiești, Târgu - Mureș, orchestră de cameră din Cork (Irlanda), orchestră Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim, "ansamblul Muzică Secolului XXI din Ierusalim", orchestră simfonica a New York University, orchestre de tineret din Franța, Italia, Israel și Germania. La inițiativa profesorului Dorel Păscu - Rădulescu au fost înființate în 2000 "Orchestră Simfonica Universitaria", în 2008 "orchestră BAROKeri". Dorel Păscu - Rădulescu a fost preocupat de creația componistica devenind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Dintre "piesele sale componistice": "În memoriam Pablo
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]