12,621 matches
-
bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji comitetul de opera lui Eminescu, spre a nu fi falsificată, și se va înființa un muzeu „Eminescu”. Festivitatea s-a sfârșit la ora 12. Trebuie repetat că acest pelerinaj n-avea cum să fie determinat de amintirile lui Dumitru Cosmănescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scrisoare din afara acestui lor publicat, și anume cea a Hanrietei Eminescu din 20 aprilie/2 mai 1889 către Cornelia Emilian, foarte importantă, prin care sora este dispusă să-l preia pe fratele ei din stabilimentul doctorului Șuțu și să-l îngrijească la Botoșani, având girul doctorului Isac: „Doctorul s-a sfătuit cu iștelalți medici și mi-a zis că va cerca o ultimă idee a sa pe timp de trei luni și dacă nu va reuși a-l aduce în starea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
asumat pe cel de medic curant garantând că-l va însănătoși pe Eminescu?! La București ei vor locui un timp împreună, dar apoi separat, la câteva străzi distanță, ea motivând că așa cere el, venind la el zilnic să-l îngrijească, dar în același timp călătorind foarte mult, mai ales în Botoșani. Nu va fi avut răbdarea și puterea de convingere a Hanrietei... Iar Bucureștiul era locul unde Eminescu avea și prieteni dar și mulți dușmani. 29 ianuarie: Dă arvună pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
său, honorarul cuvenit.” Pe această scrisoare Titu Maiorescu scrie, la rândul său: „Răspuns la 17 martie. Onorarul firește lui Eminescu (Botoșani), (după scrisoarea lui din 14/26 martie). Corecturile le fac eu T.M.” („Eminescu. O sută de documente noi”. Ediție îngrijită de George Muntean. Ed. Eminescu, 2000, p.139). La 27 iunie 1888, însă, tot Titu Maiorescu îi scrie lui Socec: „Pentru Eminescu, care este aici și nu este în stare sigură de a se îngriji însuși, se formează un comitet
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sută de documente noi”. Ediție îngrijită de George Muntean. Ed. Eminescu, 2000, p.139). La 27 iunie 1888, însă, tot Titu Maiorescu îi scrie lui Socec: „Pentru Eminescu, care este aici și nu este în stare sigură de a se îngriji însuși, se formează un comitet de amici care să-l ia iarăși sub un fel de tutelă. Din acest comitet face parte și D.N. Pătrașcu, secretar la Legațiune atașat acum la Ministerul de Externe. Vă rog , dați d-lui Pătrașcu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu mine. Atâta știu că Mihai este foarte schimbat de grija că mă pierde. Se vede că D zeu sau Natura și-a adus aminte că suntem pe lume, de vreme ce a făcut ca Mihai să fie econom și să mă îngrijească ca o mamă. Doctorul Isac mi-a spus că societatea „Eminescu” iar a publicat că dă o reprezentație teatrală în folosul lui Mihai, oare ce să fac ca să-i stăpânesc să nu mai publice minciuni, ei care nu dau nici un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mătușa noastră s-a retras de la testament, căci și ea este bolnavă de piept, boală ereditară a tuturor din familia noastră: ori la care etate ne apucă, de piept murim toți.(...) De boală și de băile lui Mihai nu te îngriji, scumpă mamă. Mihai este rugat să primească un post destul de însemnat; chiar de nu va avea pensie, nu mă tem că vom muri de foame. Știu acum să fac ca Mihai să merite stima prin purtare, cum merită prin talent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Hanrieta are idei (cam fixe!) despre ereditate, dar mai ales că înțelege un lucru: fratele ei trebuie să „merite stima” prin purtare, așa cum o merită prin talent. Hanrieta vorbește, aici, despre ceea ce numim îndeobște imaginea cuiva: Eminescu trebuie să se îngrijească de imaginea proprie. În concepția Hanrietei asta înseamnă să fie îmbrăcat mereu curat,elegant, să se poarte „frumos”, să nu stea în grupuri mai ales, să nu stea în grupuri prin cârciumi ieftine, etc. Sora lui Mihai Eminescu are mare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin îngrijirea mea i-am redat sănătatea care-i lipsea de cinci ani...” La 27 iunie 1888 Titu Maiorescu amintea de un comitet și „un fel de tutelă” pentru Eminescu, deoarece poetul „nu e în stare sigură de a se îngriji el însuși” și cerea de la Socec 500 lei noi. Nicolae Pătrașcu trece sub tăcere întâmplarea, deși el primește banii. Suma fiind destul de mare, este posibil să-i fi trebuit poetului pentru a merge la necesarele băi de la Hall. Reținem că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a gândì și românismele saŭ expresiunile propriĭ limbeĭ române. În această privință (a sintaxeĭ) Creangă are de tovarăș în literatura noastră maĭ vechĭe pe talentatul cronicarĭŭ Ioan Neculcea. Scrierile luĭ Creangă sunt respândite în Convorbirile literare. Acuma V. G. Morțun îngrijește de tipărirea lor. Pănă la aparițiunea celor doŭă volume ale sale nu socot de prisos să rëamintesc în ordine cronologică cele ce a scris. Literatura populară. Soacra cu treĭ nurorĭ, poveste. IX. 7. Literatura populară. Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucrului de care e vorba, diluându-l în eufemisme. Dar este evident că ipoteza cea mai probabilă, dacă ar fi să ne intereseze asta, e aceea pe care o combate d. Potra și aceasta pentru simplul motiv că medicii au îngrijit pe poet printr-un tratament știut, care a adus totdeauna ameliorări și că Eminescu se plângea de a avea trupul murdărit ca al lui Iov. Mi-e silă să spun mai mult, dar lucrul e la putința de informație a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al manuscrisului pe Dr. N. Tomescu, fostul medic primar al spitalului de copii și al institutului unde era internat Emiescu. El este acela care a pus diagnosticul sistemului circulator al poetului și numai el singur, dintre medicii care l au îngrijit, nu a publicat nimic în legătură cu el; deci ar fi exclus ca să nu-și fi luat și el notițe, ca și ceilalți, de felul cum se manifesta boala și viața lui Eminescu. Nemulțumindu-mă numai cu atât și să dau articolului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi, „modelul Ranieri” nu se potrivește. Giacomo Leopardi (1798-1837) s-a întâlnit cu tânărul Antonio Ranieri (1806-1888) în 1831, au fost foarte buni prieteni timp de șapte ani, Ranieri fiindu-i aproape poetului în lunga boală iar după moarte îngrijindu-se să nu fie dus la groapa comună, ocupânduse de editarea operei lui, etc. Eminescu nu a avut un asemenea prieten constant, amicii lui sunt mulți dar nu au o asemenea continuitate. Nu este credibil ca poetul nostru să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
manuscrisului pe Dr. N. Tomescu, fostul medic primar al spitalului de copii și al institutului unde era internat M.Eminescu. El este acela care a pus diagnosticul sistemului circulator al poetului și numai el singur, dintre medicii care l-au îngrijit, nu a publicat nimic în legătură cu el; deci ar fi exclus ca să nu-și fi luat și el notițe, ca și ceilalți, de felul cum se manifesta boala și viața poetului.” Până aici citează Călin L. Cernăianu, dar nota continuă: „Nemulțumindu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rarele clipe de îndoială ale sale). Din simplă curiozitate consultăm actul de deces al lui Gheorghe Eminovici, datat 9 ianuarie 1884: aici sunt trecuți ca martori alți doi vecini, Ioan Razanu și Manoli Roibu. Nu era acasă nici Harietta (care îngrijise, totuși, de bătrân) nici Nicu, cel atât de suferind? ! Mai în jos, la actul de deces al Ralucăi Eminovici, datat 15 august 1876, martori sunt Ioan Razanu și Const. Leancă. (Toate actele, la Augustin Z.N.Pop: „Contribuții documentare...”,p.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la România liberă care declară că Mihai Eminescu nu mai are rude în viață: „Decizia Tribunalului se bazează exclusiv pe o declarație mincinoasă: aceea că Eminescu nu ar mai avea rude în viață.” Se trece sub tăcere Harietta care îl îngrijise pe poet, îl văzuse fugind din Botoșani, îl urmărea, iar în aceste zile se interesa insistent de fratele ei. Este de presupus, aș adăuga, că Harietta era cunoscută ca personaj în lumea lui Eminescu. Această minciună juridică rămâne de explicat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
basme și povești pe aceeași temă auzite de poet la Agafton. Mai puțină lume știe, însă, că Maica Olimpiada a mediat, prin 1886 1887,cumpărarea unei case în Botoșani pentru nepoții ei, Mihai și Harietta, care ședeau în gazdă sora îngrijindu-și fratele bolnav. Comitetul de femei din Iași, condus de Claudia Emilian, a fost dispus la un moment dat să strângă suma de bani necesară pentru a-l ajuta pe poet să se stabilească la Botoșani. Ba s-a dat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CODOBAN, Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
BÂRLEA, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CERNĂUȚEANU, Viorica, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2000. STAHL, Paul H./FLORESCU Florea Bobu/PETRESCU,Paul, Arta populară de pe Valea Bistriței, Editura Academiei RSR, București, 1969. ȘĂINEANU, Lazăr, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009. VULCĂNESCU, Romuls, Coloana cerului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009. VULCĂNESCU, Romuls, Coloana cerului, Editura Academiei RSR, București, 1972. VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985. Cuprins PREFAȚĂ 7 CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI 11 I.1
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
chineze prin acoperiș. Pentru a le alunga, acoperișurile Palatului Imperial erau împodobite cu statuete ocrotitoare, precum cele înfățișând cai înaripați." 74 v. Mihai Camilar, Sadova coordonate etnografice, Op. cit., p. 80. 75 v. Petru Caraman, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988, Troisième partie, Le rôle du foyer dans la coutume du mariage chez les anciens et chez les modernes, pp. 140-176. 76 Ibidem, p. 170. 77
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]