43,150 matches
-
de cheltuielile partidelor politice, iar instituțiile publice erau incapabile de a depista proveniența banilor. Legea din 2003 a completat acest neajuns cerând partidelor să prezinte rapoarte complete cu veniturile și cheltuielile și impunând un control riguros al materialelor de campanie. Absența acestor două componente din legea din 1996 a generat câteva scandaluri de corupție. Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri s-a legat de campania din 1996 a fostului președinte Ion Iliescu: s-au cheltuit ilegal 5,79 miloane de dolari
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
definiției pe care Mircea Eliade o dădea "românismului" la începutul anilor '30 ai secolului trecut: "Românismul nu este altceva, pentru etnicii români, decât exprimarea naționalismului în limba maicii noastre. Pentru cetățenii români de altă naționalitate, românismul este expresia patriotismului lor. Absența românismului în comportamentul acestora înseamnă absența patriotismului lor, cu toate consecințele ce decurg de aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dădea "românismului" la începutul anilor '30 ai secolului trecut: "Românismul nu este altceva, pentru etnicii români, decât exprimarea naționalismului în limba maicii noastre. Pentru cetățenii români de altă naționalitate, românismul este expresia patriotismului lor. Absența românismului în comportamentul acestora înseamnă absența patriotismului lor, cu toate consecințele ce decurg de aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină: este de orientare liberală (după cum declară
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bunurilor de consum interzise imensei majorități a românilor. Și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă". Există opinii diferite ale liderilor politici față de prezența ideii europene în societatea românească. Pe de o parte sunt cei ce deplâng absența unei mitologii necesare realizării unei solidarități europene, iar de cealaltă parte sunt cei ce susțin că în România este o întreagă mitologie despre Europa care blochează tocmai europenizarea. În prima categorie se încrie chiar Ion Iliescu, un om politic pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de altfel și în lucrările lui De Winter și Türsan (1998), este explicabilă în contextul în care într-un număr important de state din Europa Occidentală există o anumită sensibilitate în abordarea chestiunilor "etnice" în general. Cu toate acestea, în absența unei precizări clare în acest sens, distincția dintre partidele minorității și cele ale populației majoritare rămâne ambiguă. Pentru a evita această ambiguitate, în capitolul de față a fost utilizat cu precădere termenul de "partide etnice" iar acesta a fost menținut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
România poate fi găsită în Preda și Soare (2008, 83). 9 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt organizate la nivel politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu prezintă linii de clivaj nu implică omogenitatea acestora sau absența totală diviziunilor sociale. 10 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este un partid fără grup parlamentar dar cu reprezentare locală importantă ce va fi discutat in extensi în două dintre capitolele acestei cărți. 11 Pentru alegerile din 1990 PUNR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tot pentru începutul mandatului. Decizia a fost luată datorită faptului că acesta este numărul de formațiuni politice rezultate în urma votului. De exemplu, cetățenii nu au avut de ales între PNL și PD în 2004, ci au votat Alianța DA. 15 Absența pragului electoral a condus la situația de a avea mai multe partide parlamentare decât partide cu mai mult de 1%. 1 Cele 10 familii identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și care implică risipirea foarte multor voturi; "stacking": adunarea într-un colegiu a tuturor voturilor posibile / zonelor de simpatie dintr-o regiune altfel dominată de adversari. Pentru mai multe tehnici și detalii vezi: George L. Clark 2004, capitolul 3. 4 Absența variației fenomenului de interes/ variabilei dependente (colegiile necompetitive), precum și numărul redus de cazuri a făcut inadecvată analiza inferențială multivariată. 5 Mihail Chiru, (2010), "Selecția candidaților...". 6 Autorii definesc selectoratele drept: "organizații de partid, clici personale, grupuri de demnitari... implicate în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și înregistrarea modificărilor legislative introduse în următoarea legislatură. 1 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu le-a putut eradica (vezi Tucker 2002), altele au apărut în perioada postcomunistă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu le-a putut eradica (vezi Tucker 2002), altele au apărut în perioada postcomunistă (de exemplu, învingătorii vs. învinșii tranziției) 2 Deși nu se autodefinea drept partid, UDMR îndeplinește toate funcțiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spontan, întreaga arie arabofonă sau chiar îi depășesc limitele, din punct de vedere universitar, comercial, artistic etc., dovedind, o dată mai mult, că principiile spațialității sunt greu de încălcat. Lucrarea domnului Teclean abordează cu competență și o altă problemă deosebit de actuală - absența unui sistem de căi moderne de comunicații continentale, chiar dacă universalitatea transporturilor aeriene (fără un rol prea mare în transportul de marfă) și cele maritime (prea lente pentru circulația persoanelor) suplinesc, în parte, acest neajuns. Ca un element component și o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
celebră: "nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituții"10. Evoluția permanentă a Comunităților Europene și ulterior a Uniunii a generat noi întrebări și dezbateri cu privire la natura instituțiilor în general și a Parlamentului în particular. În absența unui plan de ansamblu privind organizarea politică la nivel supranațional, elitele politice care au construit și construiesc Europa au procedat în etape. Modul în care aceasta se dezvoltă se reflectă în declarația Ministrului de Afaceri Externe al Franței, Robert Schuman
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
studii europene, adepți ai neo-funcționalismului, numesc spill over12. În viziunea lor, aceaste proiecte sectoriale duc la o dezvoltare de ansamblu a Uniunii și a integrării politice. Particularitatea regimului politic european este cu siguranță dată de dezvoltarea sa progresivă și de absența unui acord prealabil asupra design-ului instituțional final. Natura politică actuală a Uniunii continuă să suscite dezbateri și să provoace diviziuni. Considerată ca o structură sui generis, fără precedent în trecut, ea combină elemente caracteristice unei confederații și unei federații
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
acord prealabil asupra design-ului instituțional final. Natura politică actuală a Uniunii continuă să suscite dezbateri și să provoace diviziuni. Considerată ca o structură sui generis, fără precedent în trecut, ea combină elemente caracteristice unei confederații și unei federații. În absența unei viziuni clare cu privire la finalitatea proiectului de integrare europeană, "metoda comunitară", caracterizată de un echilibru între interguvernamentalism și supranațional, s-a impus ca metodă de compromis și stă la baza dezvoltării Uniunii 13. Numeroase expresii au fost introduse pentru a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
parte, că acest deficit democratic este generat tocmai de alegerile europene. Campaniile electorale care preced scrutinul sunt în general centrate pe teme politice de interes la nivel național și nu pe tematici europene, direct legate de politicile și prioritățile Uniunii. Absența de dezbatere asupra chestiunilor europene ar ilustra lipsa legitimității Parlamentului European. De aceea, o serie de autori subliniază că deși instituția nu are aceleași prerogative ca și parlamentele naționale, în cazul Parlamentului European nu este vorba de o lipsă de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
chestiunilor europene ar ilustra lipsa legitimității Parlamentului European. De aceea, o serie de autori subliniază că deși instituția nu are aceleași prerogative ca și parlamentele naționale, în cazul Parlamentului European nu este vorba de o lipsă de putere, ci de "absența unui mandat în a-și utiliza prerogativele" 36. Tot asupra Parlamentului European se îndreaptă atenția și atunci când dezbaterea politică este centrată asupra conceptului de cetățenie și de politizare a Uniunii. Cea din urmă, recent discutată în lumea academică, a suscitat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
public european nu permite instituției să beneficieze din plin de acest rol de reprezentare. Așa cum sublinia și Joseph Weiler, nu există un demos european, nici un popor, nici o națiune. Din această cauză, reprezentarea în Uniune se dovedește a fi imposibilă, în absența unui demos și a unui proiect comun 9. Pe de altă parte, Jürgen Habermas consideră că reprezentarea parlamentară supranațională este posibilă cu condiția să existe un consens asupra modalităților acesteia 10. Structura politică a Uniunii Europene este diferită de cea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
aceasta, el este totuși obligat să o solicite. O adevărată consultare este astfel impusă printr-o procedură care îi atribuie Parlamentului timpul necesar pentru a se pronunța. Dacă propunerea Comisiei este radical modificată de Consiliu, acesta trebuie să reconsulte Parlamentul. Absența consultării Parlamentului în domeniile în care aceasta este obligatorie (agricultură, fiscalitate, concurență...) poate duce la anularea actului legislativ de către Curtea de Justiție. Nerespectarea procedurii duce la invalidarea textului propus spre adoptare 30. În concluzie, în cadrul acestei proceduri rolul Parlamentului este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
000 de cetățeni, un deputat bulgar reprezintă 423.000 de cetățeni, în timp ce un ales român reprezintă 617.000 cetățeni, iar un german 831.000 cetățeni (cifre din 2007)8. Reprezentativitatea și omogeneitatea Parlamentului European sunt de altfel afectate și de absența unei legislații electorale uniforme la nivel european. Într-adevăr, "capacitatea instituțiilor alese de a reprezenta cetățenii și de a încarna legitimitatea lor depinde de legile ce reglementează alegerea acestora. Or, alegerile deputaților europeni sunt încă reglementate de legislații electorale naționale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de eligibilitate (sufragiu liber, principiul egalității voturilor etc.)10. Dar, situațiile naționale rămân extrem de diferite 11 atât în ceea ce privește pragul electoral, cât și mărimea și numărul circumscripțiilor electorale ori tipul de listă (închise, deschise sau semi-deschise)12. Așa cum observa Navarro, "în absența unui sistem partizan transnațional, cele 27 sisteme de partide naționale nu asigură legătura indispensabilă între alegerea electorului și comportamentul membrilor Parlamentului European", ceea ce ridică întrebări cu privire la reprezentativitatea socială și politică a legislativului bruxellez 13. 2.2. Statutul deputaților europeni Deși
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Times. Parlamentul European a creat o comisie care să ancheteze acest caz care prejudiciază imaginea instituției și a rolului deputaților europeni. 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică, teritorială și sectorială Așa cum subliniază Olivier Costa, "distorsiunile ce rezultă din absența unui mod de scrutin uniform, a inegalității reprezentării cetățenilor și a coexistenței tradițiilor politice și parlamentare foarte diverse, absența determinării rolului aleșilor, divergențele de interese, legătura fragilă dintre reprezentați și reprezentanți, sunt tot atâtea elemente care contribuie la caracterul atipic
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
deputaților europeni. 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică, teritorială și sectorială Așa cum subliniază Olivier Costa, "distorsiunile ce rezultă din absența unui mod de scrutin uniform, a inegalității reprezentării cetățenilor și a coexistenței tradițiilor politice și parlamentare foarte diverse, absența determinării rolului aleșilor, divergențele de interese, legătura fragilă dintre reprezentați și reprezentanți, sunt tot atâtea elemente care contribuie la caracterul atipic al deliberării în sânul Parlamentului European"20. Numeroși cercetători s-au concentrat asupra Parlamentului European pentru a examina chestiunea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
grupului conform regulii majorității. Grupurile cele mai mari constituie ele însele veritabile adunări, acestea creând proceduri de examinare ale textelor elaborate: reuniuni pregătitoare, discuții în grupurile de lucru tehnice și, în cele din urmă, validarea poziției de către ansamblul grupului. În absența unor reguli uniforme la nivelul Parlamentului European, structura și regulamentul interior al grupurilor variază de la un grup la altul, în special în funcție de mărimea acestuia. Totuși, toate grupurile au câteva puncte în comun: fiecare grup are un președinte sau doi co-președinți
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de autori considerând că logica partizană întârzie să apară, în timp ce alții consideră că "principiul stânga dreapta se exprimă din ce în ce mai puternic în PE"64. Dacă dimensiunea stânga-dreapta apare ca dominantă, Parlamentul este totuși traversat de o serie de diviziuni și în absența unei dinamici majoritate-opoziție, coalițiile ce se formează au cauze diverse, majoritățiile fiind deseori specifice fiecărei chestiuni ce se discută 65. Astfel, conflictul între federaliști sau eurofili și eurosceptici rămâne pregnant și poate să depășească diviziunile partizane. Deliberarea adunării poate să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
tehnică de mare complexitate: cum se putea adopta o procedură electorală comună celor nouă state membre ale Comunităților europene din moment ce acestea dispuneau de sisteme electorale complet diferite? În fața acestui obstacol, primele alegeri europene au fost totuși organizate în 1979, în absența unei proceduri electorale comune. Dezbaterile vremii oscilau, așadar, între optimism și scepticism, sentimente prezente atât în mediile politice cât și cele universitare. Într-o conferință în care se discuta despre posibilitatea ca alegerile europene să permită continuarea procesului de integrare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]