14,112 matches
-
datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
a fost definitiv închisă în anul 1934, din cauza nerentabilității. Cu exceptia "Minei Apafi", toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
și umplute cu apă. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
românesc. Este singurul centru din țară în care "vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu piatră", având corespondență numai în ceramică neagră din nordul Moldovei. Ceramică de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte bună calitate, scos de la o mare adâncime, din puțuri de 10-15 m adâncime. Formă vaselor, elementele decorative și tehnicile de lucru sînt similare ceramicii dacice. Însă cuptorul în care ceramică se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor române. Ceramică de Săcel s-a
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
în care "vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu piatră", având corespondență numai în ceramică neagră din nordul Moldovei. Ceramică de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte bună calitate, scos de la o mare adâncime, din puțuri de 10-15 m adâncime. Formă vaselor, elementele decorative și tehnicile de lucru sînt similare ceramicii dacice. Însă cuptorul în care ceramică se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor române. Ceramică de Săcel s-a produs într-o multitudine de forme
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
câțiva ani reluată la insistențele specialiștilor etnografi, dar și stimulată de interesul în creștere al vizitatorilor pentru obiectele tradiționale. Lutul roșu de foate bună calitate, care să asigure închiderea porilor fără smăltuire este tot mai greu de găsit și la adâncime tot mai mare. Acest lucru micșorează și mai mult producerea acestui tip de ceramică, si asa limitată de posibilitățile unui singur olar de o trece prin toate etapele. Chiar dacă multe din vasele de Săcel produse acum ajung în posesia turiștilor
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecție al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de alimentare cu apă a localității. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
pentru bărbați și pentru femei. Aici vin oameni din satele din jur și din alte localități care locuiesc la hotelul primăriei și la pensiunile din Bala. Ștrandurile Apă termala a fost valorificata prin construirea a trei ștranduri de dimensiuni și adâncimi diferite, care sunt deschise pe toată perioada lunilor de vară, începând din mai și până în septembrie. În zilele de duminică și la sărbători, la aceste ștranduri vin cetățeni din toate colțurile țării. Elemente de potențial turistic natural: Elemente de potențial
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5 km/oră având un debit de 7.000 metri cubi pe secundă. Puține și foarte mici ape curgătoare șerpuiesc prin locurile mai joase ale câmpiei și curios, cursul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
deal spre șes producând pagube culturilor agricole. Cu totul accidental se pot produce uneori ți alunecări de teren în anumite puncte mai înalte pe raza satelor Batoți, Scăpău, Devesel și Dunărea Mică. Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la 35-40 m în satele Batoți și Tismana și până la 4-12 m în zone din satele Devesel și Bistrețu. Clima specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană, datorita Munților Dinarici și Stara Planina și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice pajiștilor și pășunilor. Aceste asociații de plante se explică prin faptul că zona respectivă se găsește la o răscruce climaterică. Pe ambele versante
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat în zona pârâului Tudorești și a pânzei freatice existente la 3-4 metri adâncime, numindu-și așezarea Deveselu. Sub acest nume este atestat documentar în 1637 (până în acest an jumătate de sat a fost a banului Preda Buzescu; tot acum, spătarul Preda Buzescu, fiul marelui logofăt Theodosie Buzescu și nepot al banului Preda Buzescu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
piatră de temelie a fost pusă în 1881. -Monumentul eroilor căzuți în războaiele de la 1877-1878 și 1916-1918 construit în anul 1925 în centrul comunei. -Rezervația naturală hidrologică „Vâlceaua Pietrei”. -Rezervația natural-peisagistică „Costișata”. -Malul Buzei-o râpă de aproape 150 m adâncime.
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
inseamnă o pantă destul de accentuată pentru o regiune de câmpie, de 8m/km. În același sens, amplitudinea altimetrică în cadrul comunei Brazi este de 25 de metri, ceea ce inseamnă pentru o distanță de aproximativ 8km o pantă de cca 3m/km. Adâncimea fragmentării reliefului în cadrul comunei Brazi se situează undeva în jurul valorii de 8-9m pe km pătrați . În cadrul Câmpiei Ploieștiului densitatea fragmentării reliefului marchează valori diferențiate, cuprinse între 0 și 4,7km pe km pătrat, dar pe teritoriul comunei Brazi, ca și
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
comunei Brazi, ca forme de relief antropic, se remarcă ramblul cu înălțimea de 0,7 -1 m ce însoțește calea ferată principală. Pe raza comunei se remarcă și cele aproximativ 100 de gropi de motorină realizate între anii 1996-2005, cu adâncimi cuprinse între 0,5 și 5m și diametre între 1,5 și 8 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brazi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc, la evacuarea apei trebuia să fie cu un cot mai adîncă decât onorabilul domn Michael Krocher, din Selisteat. Contele Tylo mai este menționat într-un document al Scaunului de la Cincu în 1390 ca fiind un judecător imperial obișnuit
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
segment de 2 km lungime și de 300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de înbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec. Condițiile naturale din Gheorgheni asigură posibilități deosebite pentru creșterea animalelor alpine. Aceste posibilități au fost descoperite și familia armeană Mélik, care
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
între români și maghiari și existând circa 200 de evrei. Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30-60km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să cerceteze speciile
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să cerceteze speciile unicat de plante, dar și animalele care trăiesc în acest areal”.
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]