12,392 matches
-
cu agricultura și cu creșterea vitelor. Rutenii colonizați aici au fost scutiți de obligativitatea serviciului militar, care nu s-a făcut aici până în anul 1830. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
Rutenii colonizați aici au fost scutiți de obligativitatea serviciului militar, care nu s-a făcut aici până în anul 1830. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna au construit o biserică mai mare, de zid, dăruind biserica de
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de către Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 25 decembrie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
Rosetti-Solescu (1853-1916), proprietarul moșiei Solești, ministru plenipotențiar la Sankt Petersburg, a donat-o comunității locale, căreia i-a impus să asigure „demna căutare a sfântului lăcașu ctitoricescu”, iar pentru „evlavia părinților” săi, preoții parohi trebuiau să asigure „grijile bisericești obișnuite”. Boierul a continuat să rămână epitrop, el luându-și angajamentul de a continua să se îngrijească de buna funcționare a lăcașului, la fel ca și înaintașii săi. Biserica a devenit astfel biserică parohială. Biserica a suferit mai multe reparații în decursul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
greacă. Provenit din familia unui luptător eterist - fost imigrant grec din Bulgaria și refugiat ulterior în România, a copilărit la Brăila. După moartea primei sale soții - Elenă Perlea , s-a căsătorit pentru a doua oară în 1867 cu fiica unui boier, partener de afaceri din Lipia, de lângă Buzău. Reprezentant al mării burghezii, Grigore Monteoru a investit în domenii dintre cele mai diverse. Pe pământul primit că zestre sau cumpărat de el însuși - mai ales de la moștenitorii lui Hagi Moscu, a descoperit
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
o primire caldă și în mediile de țărani plugari. Din 1820, pe timpul verii, începe să își desfășoare activitatea în stațiunea balneoclimaterică Berhomet pe Siret din Bucovina. În 1848 îl cunoaște pe compozitorul maghiar Franz Liszt la o serată organizată de boierii Ion Mustață și Doxachi Hurmuzachi. După întâlnirea acestuia cu , Liszt începe să scrie „Rapsodia română pentru pian” (1848), alături de piesele culese de la Barbu „Lăutaru`” Stan, adăugând câteva teme din Bucovina („Corăbeasca" sau „Sârba Corăghească”, culeasă de la Picu). În 1849, compozitorul
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
În baza Regulamentului Organic (Art.3) la 12 iunie 1830 în Țara Românească și la 14 septembrie 1830 în Moldova, la București și la Iași își fac apariția primii ofițeri români îmbrăcați în noua uniforma a armatei. Ei au fost boieri și feciori de boieri primiți în corpul de comandă după "sămuirea (măsura) rangurilor boierești pe care le-au avut". Printre cei dintâi care au alergat sub steagurile oștirii românești s-au remarcat Nicolae Bălcescu, Vasile Cârlova, Nicolae Șonțu (tatăl eroului
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
Art.3) la 12 iunie 1830 în Țara Românească și la 14 septembrie 1830 în Moldova, la București și la Iași își fac apariția primii ofițeri români îmbrăcați în noua uniforma a armatei. Ei au fost boieri și feciori de boieri primiți în corpul de comandă după "sămuirea (măsura) rangurilor boierești pe care le-au avut". Printre cei dintâi care au alergat sub steagurile oștirii românești s-au remarcat Nicolae Bălcescu, Vasile Cârlova, Nicolae Șonțu (tatăl eroului Gheorghe Șonțu), Cristian Tell
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
românești s-au remarcat Nicolae Bălcescu, Vasile Cârlova, Nicolae Șonțu (tatăl eroului Gheorghe Șonțu), Cristian Tell, Cezar Boliac, Teodor Balș, Nicolae Mavrocordat, Ioan Cuza (tatăl domnitorului Alexandru Ioan Cuza) și nu în ultimul rând frații Golescu - Radu, Nicolae și Alexandru - „boieri patrioți, inteligenți și învățați” (cum avea să-i descrie istoricul A.D. Xenopol). Cunoscut și sub porecla de „Cătana” a fost primit în armată în 1830 și a început pregătirea militară timp de un an la batalionul de cadre denumit “Ucenia
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
ca rob pe un domeniu boieresc. Încă de tânăr intra cobzar prin diverse formații. În 1827 prezenta „tarafului lui Dumitrache lăutarul” este amintită de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece din cele trei formații prezente (taraful Goleștilor din Pitești, orchestră clucerului Alecu Nicolescu de la Râmnicu Vâlcea și taraful lui Ochialbi), singura din capitală
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
a Asanizilor. În 1187, în timpul disputelor dintre frații săi și Imperiul Bizantin, a fost trimis ca ostatec la Constantinopol, de unde a reușit să evadeze, astfel încât a revenit în Bulgaria în 1189. După ce frații săi au fost asasinați pe rând de către boierul Ivanko, Ioniță Caloian a reușit să îi îndepărteze pe conspiratori și să devină țar al Bulgariei. Caloian a continuat politica agresivă a predecesorilor săi îndreptată împotriva Bizanțului, mergând până la a încheia o alianță cu asasinul fraților săi, Ivanko, care între
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
în revolta a patru nobili cumani din zona Vidinului în 1211 (sau 1213 potrivit altor surse). În fața acestei defecțiuni, Borilă nu putea conta nici pe sprijin extern din partea Serbiei sau a Imperiului Latin, și nici din cea a propriilor săi boieri, împărțiți în diferite facțiuni. Singurul sprijin la care Borilă putea apela era cel din partea Ungariei. Ca urmare a apelului său, o armată maghiară comandată de contele Ioachim de Sibiu i-a zdrobit pe rebeli și a asediat Vidinul. În urma acestei
Borilă () [Corola-website/Science/324373_a_325702]
-
calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor catolici sau vreunui domnitor sau boier pribeag de la sudul Carpaților, cum presupunea, pe baza unei lespezi funerare din 1618, descoperită în anul 1905 sub pavimentul edificiului, istoricul Nicolae Iorga. Spre aceeași concluzie conduce și o tradiție locală, potrivit căreia, în secolele XV-XVIII, în localitate ar fi
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
din vlădicie, se stabilește la Putna căreia îi dăruiește în 1538-1539 de 2 ori câte 100 de galbeni pentru a i se face 2 pomeniri pe an. Probabil a fost reinstalat în 1541; Rareș, revenit la tron, înlăturându-i pe boierii necredincioși. E posibil ca vara anului 1546 să-l fi apucat la Vad. În 1548 era episcop la Roman unde păstorește 14 ani, afirmă Marius Porumb.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
și nicidecum vase ce ar fi aparținut unui mormânt, care erau considerate ca necurate.] De-a lungul veacurilor biserica clădită de Matei Basarab a ajuns în stare de stricăciune astfel încât aceasta a fost reparată în mai multe rânduri: - în 1690 boierul craiovean Petre Obedeanu i-a dres zidul și a acoperit-o din nou cu șindrilă; - în anul 1724 Constantin Obedeanu văzând că „din întâmplarea rămeriții ce au fost mai-nainte iara s-a fost stricat această biserică o au dres
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
și a zugrăvit-o din nou. - În anul 1795 ajungând în stare proastă cuviosul arhimandrit Partenie, economul sfintei episcopii a Râmnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a învelit-o și a împodobit-o. Nu au lipsit nici daniile domnitorilor și boierilor pentru importanta biserică domnească din Craiova: - în 1750 domnitorul Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie Socoteanu. Ele vor fi reparate și vor cuprinde în curtea lor biserica
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Imperiu Bulgar până la cucerirea otomană, făcând din mănăstire un centru cultural și spiritual al conștiinței naționale bulgare, care și-a atins apogeul între secolele al XII-lea și al XIV-lea. a fost reconstruită în poziția sa actuală de un boier pe nume Hreliu Dragovola în secolul al XIV-lea. Cele mai vechi clădiri din complex datează din această perioadă—turnul lui Hreliu (1334-1335) și o mică biserică de lângă el (1343). Tronul episcopului și porțile bogat împodobite ale mănăstirii datează și
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
compus al acestei ramuri a Rosetteștilor, și au fost proprietarii Palatului Roset-Roznovanu, actualul sediu al primăriei Iași, și Palatului Calimachi, primul sediu al Universității din Iași. Gheorghe Ruset-Roznovanu s-a căsătorit în anul 1862 cu Alexandrina Câmpineanu (d. 1907), fiica boierului Ioan Câmpineanu, mare logofăt al Dreptății din Valahia. Din această căsătorie a rezultat un fiu, Alexandru (n. 1863 - d. 1883), singurul moștenitor direct, decedat la vârta de 20 de ani în urma unei pneumonii. Gheorghe Ruset-Roznovanu a făcut studii în străinătate
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
a Moscovei, păstrându-și statutul de independență și tradițiile neamului. Privilegiile boierimii nu s-au schimbat. Moldovei urma să i se retrocedeze teritoriile acaparate de turci și transformate în raiale. Acordul a fost salutat de majoritatea populației Moldovei, deși unii boieri optau pentru rămânerea sub influența otomană. Prin Tratat, Rusia se angajează să sprijine Moldova împotriva Imperiului Otoman, iar Moldova se va alătura cu oastea să Rusiei, în lupta împotriva otomanilor. Moșierilor ruși li se interzicea să achiziționeze pământuri și să
Tratatul de la Luțk () [Corola-website/Science/326891_a_328220]
-
-al XX-lea din România. (1866-1925) provine dintr-o familie de preoți din Transilvania, care acompaniau pe ciobanii din Munții Apuseni în transhumanța lor. Este străbunicul patern al academicianului Basarab Nicolescu." Bunicul său, Zamfir Ghinoiu, se regăsește asociat cu un boier scăpătat, Ion Constantin Țârul (zis „ocoliciu” pentru că făcuse înconjurul pământului), pasionat de geologie și care a descoperit între 1840 și 1860 multe izvoare de păcură. În 1859, Ion Constantin Țârul îl ia cu el pe Zamfir Ghinoiu la Colibași unde
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
la 46 m. adâncime. Din nefericire, din lipsă de foale, Zamfir Ghinoiu a murit asfixiat. A fost înmormântat sub clopotnița bisericii Iedera. Soția lui Zamfir Ghinoiu a primit ca unică recompensă a sacrificiului soțului ei un butoi de păcură. Iar boierul scăpătat moare în 1886 sărac lipit pământului, orb și fără adăpost. Fiu al lui Neculai Zamfir Ghinoiu, Andrei Nicolescu își transformă numele de familie în „Nicolescu-Păcureți”. Andrei Nicolescu-Păcureți a fost învățător la Comuna Păcureți, Prahova (a urmat între 1881 și
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
literare; a contribuit la traducerea a doi psalmi dintr-o psaltire publicată în 1679. La început a fost dominat de facțiunea condusă de familia Miloslavski din partea mamei lui. Ei l-au convins să-l exileze pe Matveev, cel mai activ boier al facțiunii Narîșkin, familia celei de-a doua soții a tatălui său. Cea mai ambițioasă inițiativă cu caracter politic din timpul domniei sale a fost recensământul pământurilor început în 1680. În 1680 Feodor s-a căsătorit cu Agafia Grușevskaia, fiica unui
Feodor al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/325606_a_326935]
-
la Moscova la 9 martie 1629 ca fiu al țarului Mihail și a Evdokia Streșnieva, Alexei a accedat la tron la vârsta de 16 ani după decesul tatălui său la 12 iulie 1645. Educația lui s-a desfășurat sub supravegherea boierului Boris Morozov, un adept al culturii occidentale. Când a devenit țar, fiind prea tânăr pentru a domni, l-a numit pe Morozov în fruntea guvernului său. Politica externă a lui Morozov a fost pacifistă. El a asigurat un armistițiu cu
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
s-a instituit legal. Țăranii și urmașii lor au fost legați de glie prin lege. Negustorii și meșteșugarii erau legați de orașele lor. Nici un supus al țarului nu putea călători în afara granițelor țării fără aprobarea suveranului. Alexei a transformat Duma Boierilor incluzând în ea un număr mare de oameni aduși din rândurile nobilimii militare în loc de aristocrați. În 1649 țarul a creat Departamentul Mânăstiilor care ținea sub observație moșiile bisericilor și limita dreptul bisericii de a achiziționa terenuri suplimentare. A creat noi
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]