13,186 matches
-
instăriți, care auziseră de erudiția lui, și și-a continuat studiile la o ieșiva a hasidimilor Satmarer din Sighet, primind deja la 15 ani autorizarea de rabin. La 16 ani, sub regimul de ocupație fascist ungar, a fost deportat împreună cu bunicul și cu toată familia la Auschwitz. 14 mai1944 a fost ziua când a trebuit să se despartă la Auschwitz de bunicul său. Trimis după o săptămână într-un lagăr de muncă silnică la Gross-Rosen, apoi la Wolfsburg, iar mai târziu
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
la 15 ani autorizarea de rabin. La 16 ani, sub regimul de ocupație fascist ungar, a fost deportat împreună cu bunicul și cu toată familia la Auschwitz. 14 mai1944 a fost ziua când a trebuit să se despartă la Auschwitz de bunicul său. Trimis după o săptămână într-un lagăr de muncă silnică la Gross-Rosen, apoi la Wolfsburg, iar mai târziu în lagărul de concentrare Mauthausen (în Austria), David Weiss a fost unicul supraviețuitor dintre ai săi. Mama, bunicul și ceilalți membri
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
la Auschwitz de bunicul său. Trimis după o săptămână într-un lagăr de muncă silnică la Gross-Rosen, apoi la Wolfsburg, iar mai târziu în lagărul de concentrare Mauthausen (în Austria), David Weiss a fost unicul supraviețuitor dintre ai săi. Mama, bunicul și ceilalți membri ai familiei au fost omorâți la Auschwitz. (Tatăl, după cum a aflat ulterior, a murit în lagărul Dachau). Chiar în condițiile deosebit de grele ale lagărului de muncă forțată, bazându-se pe memoria sa excepțională, a organizat în momentele
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
moral. Criticul remarca plasticitatea cinematografică a numeroaselor relatări și descrieri, precum și forța expresivă a parabolei. El îl recunoaște vag pe Titus Popovici în persoana băiatului; scriitorul însuși avea 14 ani în perioada relatată și își petrecea vacanțele de elev la bunicii din partea mamei, care locuiau în satul Mișca. Nuvela are forma unui monolog al băiatului, fiind povestită la persoana I. Personajul principal al nuvelei și al filmului este țăranul Todor Ciupe. Acesta a luptat în Primul Război Mondial, ca soldat în
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
precum "Alesul". În acest episod, datorită multitudinii de spirite care „trec dicolo“, lumina este foarte puternică și vizibilă oamenilor de rând. Majoritatea spiritelor care trec în lumină sunt surprinși zâmbind, fiind fericiți și uneori văd persoane dragi aflate acolo precum bunicii. Aproape toate spiritele prezentate în serial trec spre partea bună. Până în prezent, distribuția serialului "Mesaje de dincolo" din fiecare sezon a cuprins în medie cinci personaje cu roluri majore, la care s-au adăugat unele cu apariții episodice. În aproape
Mesaje de dincolo () [Corola-website/Science/312772_a_314101]
-
S-a ocupat în special de problemele de amenajare a bazinului hidrografic Argeș pe care le-a coordonat timp de peste trei decenii. A proiectat, de asemenea, numeroase lucrări hidrotehnice. s-a născut la Slatina, județul Olt în 7 iulie 1925. Bunicul său era generalul George Solacolu, care în tinerețe luptase la Plevna și fusese decorat cu Virtutea Militară. Tatăl său, Marcel Solacolu, era inginer electrotehnic, director la Uzinele Comunale București (UCB). a urmat școala primară la București iar în 1935 s-
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Hancock, NY) împreună cu cel mai bun prieten al său, Jesse Carmichael, chitaristul trupei cunoscute pe acea vreme ca Kara's Flowers. A absolvit liceul Brentwood School în 1997. Levine are strămoși evrei de ambele părți ale familiei (tatăl său și bunicul din partea mamei erau evrei) și se consideră evreu, deși conform publicației The Jewish Chronicle, care l-a intervievat, el "a respins practicile religioase pentru un stil de viață spirituală mai generalizată". În copilărie, când a fost întrebat de tatăl său
Adam Levine () [Corola-website/Science/312003_a_313332]
-
Maria Sforza, Duce de Milano, cu mijlocirea fratelui ei, Ludovico Sforza, regentul ducatului după moartea lui Galeazzo. Ani mai târziu, Maximilian face planuri matromoniale pentru Isabella, nepoata lui născută în 1501. În aprilie 1514, deși fata are doar 13 ani, bunicul îi alege drept soț pe Christian al II-lea de Oldenburg, care va deveni regele Danemarcei anul următor. În realitate, Christian al Danemarcei are o amantă de origine olandeză, însă mama amantei este un fel de ceber care teroriza palatul
Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312146_a_313475]
-
Față fără zestre" sau de "Oblomov", căci regizorul, scenaristul și actorul Mihalkov a găsit calea către sufletul tuturor. Lucru care nu este de mirare în cazul său, pentru că provine dintr-o familie aristocratica, în care arta era printre principalele preocupări. Bunicul lui Nikita a fost guvernator imperial al orașului Yaroslavl, situat la aproximativ 250 de km de Moscova, iar mama sa, poeta Natalia Koncealovskaia, prințesa aparținând uneia dintre cele mai vechi case nobiliare rusești, a fost fiica marelui pictor Piotr Koncealovski
Nikita Mihalkov () [Corola-website/Science/312168_a_313497]
-
a lupta împotriva răului în numele de egalitate, fraternitate și dreptate. Școala magică pentru băieți. Aici studiază cei 5 Specialiști, iubiți ai fetelor: Sky, Brandon, Riven, Timmy, și Helia. Elevii studenți aici se numesc Specialiști. Directorul de aici este un vrăjitor (bunicul lui Helia) numit Saladin. Singurul profesor văzut în afară de de Saladin este Gotatorda. Este școala de fete pentru vrăjitoare. Aici studiază de asemenea și Icy, Darcy, Stormy (acestea au fost alungate din turn în sezonul 1), Lucy și Mirta. Directoarea este
Winx Club () [Corola-website/Science/312189_a_313518]
-
apar în recensămintele din 1746 și 1747, când un Slavit Arzinte și un Slavity Szav sunt înscriși drept iobagi cu statut de "hospites" (oaspeți), iar după 1770 "Slavicii" erau nu mai puțin de șapte familii. Cu certitudine se cunoaște că bunicul poetului, pe latura paternă, a fost Ilie Slavici, născut în 1782 și decedat în 1829, iar din căsătoria acestuia cu Maria, născută în 1783, au rezultat șapte copii, printre care și tatăl poetului, Sava Slavici, născut în 1818. Sava rămâne
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
își dorea ca Slavici să devină "un cărturar de frunte" și îi citea seara povești, iar mai târziu l-a îndemnat să citească "Apostolul" și cărți populare, precum "Alexandria" sau "Isopia". Copilul Slavici, fascinat fiind de poveștile, ținuta și trecutul bunicului, îi asculta îndemnurile, mai ales că acesta îi era și tovarăș de joacă, cioplindu-i cărucioare și îi făcea zmee și bice. Primele trei clase primare le urmează la Șiria, între 1854 și 1858, iar școala primară o termină la
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Russian: Евгений Фёдорович Драгунов) (n. 20 Februarie, 1920, Izhevsk - d. 4 August, 1991) a fost un creator de arme rus, cel mai bine cunoscut pentru Pușca semiautomată, pușcă ce îi poartă și numele, Pușcă cu lunetă Dragunov. Lucrând ca și bunicul său în Fabrica de arme Izhevsk. Urmând tradiția familiei își termină studiile ca strungar la Școala industrială Izhevsk. Ca tânăr i se oferă de lucru în aceeași fabrică în care și bunicul său a lucrat, bunic care a lucrat în timpul
Evgheni Dragunov () [Corola-website/Science/312250_a_313579]
-
numele, Pușcă cu lunetă Dragunov. Lucrând ca și bunicul său în Fabrica de arme Izhevsk. Urmând tradiția familiei își termină studiile ca strungar la Școala industrială Izhevsk. Ca tânăr i se oferă de lucru în aceeași fabrică în care și bunicul său a lucrat, bunic care a lucrat în timpul regimului țarist. Primul său proiect a fost îmbunătățirea mecanicii puștii cu baionete Mosin - Nagant, modelul 1891/30. Din anul 1939 a fost recrutat în Armata Sovietică unde a servit într-un regiment
Evgheni Dragunov () [Corola-website/Science/312250_a_313579]
-
Dragunov. Lucrând ca și bunicul său în Fabrica de arme Izhevsk. Urmând tradiția familiei își termină studiile ca strungar la Școala industrială Izhevsk. Ca tânăr i se oferă de lucru în aceeași fabrică în care și bunicul său a lucrat, bunic care a lucrat în timpul regimului țarist. Primul său proiect a fost îmbunătățirea mecanicii puștii cu baionete Mosin - Nagant, modelul 1891/30. Din anul 1939 a fost recrutat în Armata Sovietică unde a servit într-un regiment în atelierul armurier. Odată cu
Evgheni Dragunov () [Corola-website/Science/312250_a_313579]
-
1479 pe strada Via Maggio, deși pentru mulți ani s-a crezut că ea s-a născut pe una dintre proprietățile rurale ale familiei, Villa Bignamaggio, aflată în afara orașului Greve. A fost botezată cu numele Lisa, după una din soțiile bunicului patern. Fiind cea mai mare dintre cei șapte copii ai familiei, Lisa avea trei surori, dintre care una pe nume Ginerva, și trei frați, Giovangualberto, Francesco, și Noldo. Familia sa a trăit în Florența, inițial în apropierea Bisericii "Santa Trinita
Lisa del Giocondo () [Corola-website/Science/312280_a_313609]
-
apropierea bisericii Santa Croce, unde au trăit lângă Ser Piero da Vinci, tatăl lui Leonardo. Ei dețineau de asemenea și o mică casă la țară, în satul Poggio, la aproximativ 32 km sud de oraș. Noldo, tatăl lui Gherardini, și bunicul Lisei, a lăsat drept moștenire a fermă din Chianti unui spital din comună, Santa Maria Nuova. Mai târziu, Gherardini reușise să obțină o altă fermă de la spital, plătind rentă, putând astfel să supravegheze plantațiile de grâu, familia de asemenea petrecându
Lisa del Giocondo () [Corola-website/Science/312280_a_313609]
-
de părintele localității. Studiază vioară și chitară, iar în 1949 se căsătorește cu consăteana Doina Radu, cu care va avea două fețe. În 1951 este deportat în Bărăgan, împreună cu întreaga familie, la Dâlga - raion Lehliu. Urmează ani grei de mizerie, bunicul și tatăl său mor acolo. Trăiește cea mai grea perioadă din viața sa. Pe 15 ianuarie 1956 se întoarce în Banat. În 1959 face primele înregistrări audio la Radio Timișoara, împreună cu orchestră „Doina Banatului”, care pe atunci se numea „Lazăr
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
(n. 7 ianuarie 1926, Biserica Albă, actualmente în regiunea Transcarpatia, Ucraina — d. 1 septembrie 2016, București) a fost prima interpretă de muzică populară din Maramureș. Își petrece copilăria la bunicii din partea tatălui, Ștefan, în Dragomirești, pe Valea Izei, și la bunicii din partea mamei, Ana, în Văleni (Maramures). Primele clase le face în Dragomirești (1933-1936). Urmează Școala Primară nr. 10 din Cluj până în 1937, apoi Liceul „Principesa Ileana” din Cluj până în
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
n. 7 ianuarie 1926, Biserica Albă, actualmente în regiunea Transcarpatia, Ucraina — d. 1 septembrie 2016, București) a fost prima interpretă de muzică populară din Maramureș. Își petrece copilăria la bunicii din partea tatălui, Ștefan, în Dragomirești, pe Valea Izei, și la bunicii din partea mamei, Ana, în Văleni (Maramures). Primele clase le face în Dragomirești (1933-1936). Urmează Școala Primară nr. 10 din Cluj până în 1937, apoi Liceul „Principesa Ileana” din Cluj până în 1941, unde se mută împreună cu familia. Încheie studiile în 1942 la
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
totalitariste. De asemenea, guvernul său a emis o „A doua lege evreiască”, mult mai aspră decât precedenta. Totuși, oponenții politici ai lui Imrédy l-au forțat pe acesta să demisioneze în februarie 1939, aducând la lumină documente, care dovedeau că bunicul premierului era de origine evreiască. Guvernul noului premier, contele Pál Teleki a aprobat „A doua leger evreiască”, care a schimbat cotele de admisie a evreilor în anumite profesiuni și în afaceri. Mai mult, noua lege definea evreii nu prin apartenența
Ungaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311618_a_312947]
-
Aenor de Châtellerault. Aenor a fost fiica lui Aimeric I, Viconte de Châtellerault și a soției acestuia, Dangereuse, care a fost și metresa lui William al IX-lea, Duce de Aquitania. Căsătoria părinților ei a fost organizată de către Dangereuse și bunicul ei patern, Trubadurul. Eleanor a fost numită după mama ei Aenor și numită "Aliénor", din latinescul "alia Aenor", adică "altă Aenor". A devenit "Eléanor" în "langues d'oïl" (nordul Franței) și "Eleanor" în engleză. Mai există totuși înregistrată o Eleanor
Eleanor de Aquitania () [Corola-website/Science/311642_a_312971]
-
și pentru restabilirea relațiilor dipolamtice cu Vietnamul. s-a născut în 1936 la Zona Canal, Panama. Este fiul ofițerului de vas John S. McCain Jr. (1911-1981) și Roberta (Wright) McCain (n. 1912). Familia lui McCain are descendenți scoțiano-irlandezi sau englezi. Bunicul din partea tatălui său alături de tatăl acestuia au fost amirali ai marinei navale SUA. McCain are o soră mai mare pe nume Sandy și un frate pe nume Joe. Când tatăl său avea misiuni de îndeplinit, acesta împreună cu restul familiei mergeau
John McCain () [Corola-website/Science/311700_a_313029]
-
a religiei creștine, inclusiv construirea de biserici noi. De asemenea a manifestat înțelegere față de comunitatea evreiască din zona pe care a stăpânit-o. În anul 1740 el a invitat pe rabinul Hâim Abulafia al doilea, rabinul orașului Smirna, al cărui bunic a fost șef rabin al Tiberiei, să reînvie activitatea obștii evreiești din oraș. Abulafia a acceptat invitația și a întemeiat la Tiberias sinagoga „Etz Hâim” („Arborele vieții”). Daher a mai construit pentru evrei un cartier înconjurat de ziduri, înzestrat cu
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
În discursul său, Patton afirmă (atât în viață, cât și în film) că "Americanii nu au pierdut niciodată și nu vor pierde niciodată un război." Istoricul Shelby Foote a observat că acest fapt este un lucru ce stârnește mirare, deoarece bunicul lui Patton a luptat pentru Armata din Virginia de Nord în timpul războiului civil din America, făcând parte din tabăra învinșilor. Când Scott își învăța monologul de început, el a refuzat inițial să-l rostească, pentru că credea că acesta ar umbri
Patton (film) () [Corola-website/Science/310997_a_312326]