11,981 matches
-
Economică Externă (CPEE) CSN reușise, în luna iunie, să ia o hotărîre, dar nu-i fusese deloc ușor. În cadrul Administrației exista o diversitate de opinii. Departamentele de Stat, de Comerț și Apărare aveau păreri divergente cu privire la comerțul Est-Vest, de unde și disputele interminabile între liderii din guvern. Revizuirea făcută de COCOM a readus această problemă în atenția președintelui, astfel încît pe data de 12 iulie, acesta le-a cerut lui Rowland Hughes, directorul Biroului pentru Buget și lui Nelson Rockefeller, președintele Comitetului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interzică prin embargo doar articolele "necesare pregătirii trupelor sovietice pentru un război violent și de scurtă durată". Aceștia se opuneau criteriilor curente, conform cărora trebuiau interzise articolele care ar "stînjeni dezvoltarea industrială generală a Blocului"892. Cererea britanică a stîrnit dispute în rîndul reprezentanților Administrației. Sub presiunile susținute ale țărilor europene, Washingtonul a fost, însă, nevoit să recurgă la un compromis. Pe 18-19 iulie 1958, reprezentantul american a convenit, împreună cu partenerii din GC să reducă drastic lista de embargo a COCOM
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a anunțat modificarea Legii Battle în conformitate cu recentele hotărîri ale COCOM. După două luni, Departamentul de Comerț anunța că nu mai este nevoie de licență de export pentru exportul a peste 250 de articole în țările prietene 895. Washingtonul și Europa de Est Disputa neîntreruptă dintre SUA și ceilalți membri ai COCOM era dovada că politica externă a Americii trecea printr-o perioadă majoră de tranziție. În pofida mccarthismului și a Războiului din Coreea, Administrația Eisenhower își schimba, treptat, percepția asupra lumii comuniste. Casa Albă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la acorduri comerciale Perioada dintre 1961 și 1964 a avut ca puncte de referință trei evenimente majore: primul, conflictul dintre Casa Albă și Congres privind reglementările de export pentru comerțul desfășurat între țările vestice și cel dintre Est-Vest; al doilea, disputa dintre București și Moscova asupra independenței României și a rolului ei în CAER; iar al treilea, succesul politicii de infiltrare a lui Kennedy și al celei de apropiere de Vest a lui Gheorghiu-Dej, culminînd cu acordul comercial între România și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au hotărît să nu înainteze proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest spre aprobare la prima sesiune a celui de-al 89-lea Congres 1196. Deși majoritatea consilierilor lui Johnson susțineau recomandările Comitetului Miller, în cadrul Administrației s-a iscat o nouă dispută. Dean Rusk conducea un grup care era împotriva demarării pachetului de legi comerciale Est-Vest. Rusk recunoștea că proiectul de lege ar fi dat puține șanse curentului de opinie existent în Congres. Însă McGeorge Bundy nu era de acord. El credea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a reluat audierile pentru acordul comercial românesc. Sub conducerea reprezentantului comercial special, ambasadorul Frederick Dent, autoritățile din Administrație au început să-și prezinte depozițiile. Jesse Helms, reprezentantul Carolinei de Nord, s-a aflat la conducerea opoziției. El a avut o dispută personală cu președintele. Ford făcuse o derogare nu numai de la prevederile Paragrafului 402 al Legii comerciale, dar și de la Paragraful 409, pe care îl susținuse și la care nu intenționase niciodată să renunțe. Paragraful 409 promova emigrarea liberă a rudelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîteva măsuri de înlesnire a comerțului Est-Vest. Partea a III-a se axa pe acele drepturi ale omului care prevăd măsuri de întregire a familiilor și de promovare a unui schimb mai liber de oameni, informații, cultură și educație. Orice dispute iscate de această secțiune aveau să fie aplanate de către statele interesate, în "condiții acceptabile pentru ambele părți". În încheiere, documentul prevedea susținerea unei conferințe peste doi ani, pentru a se vedea dacă s-au respectat toate măsurile și pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Orientul Mijlociu de pe lîngă Camera Reprezentanților, William Luers, de la Departamentul de Stat, a anunțat, în septembrie, că America intenționează să "recunoască și să sprijine identitatea fiecărei țări în parte și să instituie relații directe și bilaterale" cu aceste state 1962. Disputa Brejnev-Ceaușescu, care a continuat să se intensifice pe tot parcursul toamnei, așa cum se putea vedea și din declarațiile publice ale ambelor guverne, i-a dat lui Carter ocazia de a-și implementa noua lui politică pentru Europa de Est. El s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interne, mult mai puțin decît ar fi fost de așteptat. La cîteva zile după plecarea lui Gorbaciov, Ceaușescu a trimis o delegație la Budapesta, pentru a discuta despre problematica naționalităților. Se pare că Gorbaciov a refuzat să fie mijlocitorul acestei dispute, dar a încurajat convorbirile bilaterale în vederea încetării conflictului. Cu toate acestea, declarațiile apărute în presă în urma discuțiilor arătau o ruptură serioasă între cele două părți. Atîta vreme cît Ceaușescu nu recunoștea că există o problemă în ceea ce privește naționalitățile, cererile Budapestei referitoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au axat pe situația minorităților ungare din România și Cehoslovacia. Thomas Simons, un delegat al secretarului adjunct de stat, a prezentat poziția Administrației. Casa Albă nu intenționa să se implice în litigiul româno-ungar cu privire la tratamentul minorităților etnice și nici în disputa referitoare la drepturile istorice privind Transilvania. Președintele nu avea nimic de cîștigat dacă lua partea uneia din cele două țări în această dispută. În consecință, Simons s-a limitat, în declarațiile sale, la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Casa Albă nu intenționa să se implice în litigiul româno-ungar cu privire la tratamentul minorităților etnice și nici în disputa referitoare la drepturile istorice privind Transilvania. Președintele nu avea nimic de cîștigat dacă lua partea uneia din cele două țări în această dispută. În consecință, Simons s-a limitat, în declarațiile sale, la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reînnoirea depindea, în primul rînd, de conformarea politicii românești de emigrare la criteriul Jackson-Vanik. Și din acest punct de vedere, prin această reînnoire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Arhivele Naționale 435 FRUS, 1949, vol. V, pp. 250-251 436 Raport al Comitetului pentru Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 19, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 437 Corespondență, Tratatele de Pace balcanice Disputele privind drepturile omului, 7 ianuarie 1950, p. 2, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note diplomatice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note diplomatice prin care cereau Bucureștiului să-și numească un reprezentant în Comisie (Corespondență, Tratatele balcanice de pace, Disputele privind drepturile omului, 18 februarie 1950, p. 5, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale). 440 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1156-1158 441 FRUS, 1949, 243-246
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se află de aceeași parte a corpului cu zona dureroastc " Stimula]i punctele reflexe care se afl\ de aceea[i parte a corpului cu zona dureroas\" Prietenul meu, Bobby, mi-a împărtășit argumentul pe care l-a dat într-o dispută pe tema reflexologiei: Uneori, oamenii sunt judecați mai degrabă după rezultate decât după experiența pe care o au. Este o situație similară cu cea a mecanicilor din micile ateliere, care sunt deseori mai pricepuți decât cei care lucrează în marile
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
românii din Transilvania] un concept "deschis", un fel de sferă care se lărgește și se îngustează, alternativ, asimilând și eliminând conținuturi, potrivit intereselor de care ei sunt dominați în lupta lor pentru drepturi cu "națiunile politice"" (Blaga, 1995, p. 80). Disputa petiționară se va extinde într-o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își găsească împlinirea deplină abia în Unirea din 1918. Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei universale (Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea lui Gheorghiu-Dej, care, beneficiind de favorul patronului său sovietic, și-a eliminat opoziția internă. Moartea lui Stalin în 1953 și condamnarea cultului stalinist a personalității de către N. Hrușciov în 1956 a testat abilitățile de echilibristică politică ale liderului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luptele intestine pentru putere profesională care au însoțit acest proces, este detaliată minuțios în monografia Politică și istoriografie în România: 1948-1964 (Müller, 2003). Din rațiune ce țin de economia textuală, analiza noastră va trece cu vederea toate dezacordurile ezoterice și disputele lăuntrice purtate înăuntrul comunității istoriografice, focalizându-se în schimb asupra liniilor de forță care s-au impus în configurarea memoriei oficiale a trecutului românesc. Acapararea puterii de către comuniștii propulsați la cârma guvernului sub ocupația sovietică a teritoriului românesc (6 martie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semantică națională. Naționalizarea luptelor de eliberare socială este cel mai bine evidențiată de cazul răscoalei condusă de Horea din 1784, care a făcut obiectul analizei scrupuloase realizate de K. Verdery (1991, pp. 224-235). Hermeneutica mișcării lui Horea a declanșat o dispută în avangarda reflecției istoriografice, ai cărei protagoniști au fost David Prodan, adeptul interpretării sociale a răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care tranșarea în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]