15,628 matches
-
Săraru. Din decembrie 1987 sunt prezenți George Stanca, Ioan Buduca, Doina Uricariu, Mircea Dinescu, Mircea Horia Simionescu, Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Ștefan Cazimir, Dan Grigorescu, iar din 1990 Dumitru Solomon, Valeriu Moisescu, Alice Georgescu, Marian Popescu, George Banu, Adriana Bittel, Doina Modola, Ileana Berlogea. Cronica dramatică, ocupând un loc central, este susținută de Florian Potra, Ștefan Aug. Doinaș, Ion D. Sîrbu, Alecu Popovici, I. Negoițescu, Mihai Crișan, Angela Ioan, Mira Iosif, Ana Maria Narti, Ileana Popovici, C. Paraschivescu, Paul Tutungiu, Victor
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
aici se publică romanul Comoara de J. Wachenhusen, tradus de Păcățian, și se reproduc scrieri ale lui Petre Ispirescu, Th. M. Stoenescu, T. V. Ștefanelli ș.a., tălmăciri ale unor poeme în proză de I. S. Turgheniev. Sunt inserate și câteva doine populare culese din Arad și Bihor. Ion Pop-Reteganul, din a cărui colecție Trandafiri și viorele se republică, dă la iveală în modesta foaie a lui T. V. Păcățian o serie de poezii „religioase-morale”, adunate de prin manuscrise vechi. G. D.
TIMISANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
fost tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
a trăit”. Virtuțile literare se relevă cu deosebire în Transsiberiana (1934) și în Ogio-san (Domnișoare) (1938). Este vorba, în primul rând, de „înzestrarea vizuală fericită”, de „strategia vizuală înrudită prin dinamismul lapidar cu a cineastului”, de „o adevarată punctuație cinematografică” (Doina Curticăpeanu). Ț. va colabora, de altfel, ulterior, cu regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular japonez, pe care l-a prezentat în Basme japoneze (1938) și Cocorul alb (1967), culegeri de
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
Tokyo, iar pentru Japonia de ieri și de azi (1943) a fost distins cu Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Române. SCRIERI: Japonia. Viață și obiceiurile, pref. N. Iorga, București [1925]; Transsiberiana, București, [1934]; Ogio-san (Domnișoare), București, [1938]; ed. îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 1984; Caracterele civilizației japoneze (în colaborare cu Gheorghe Băgulescu), București, 1942; Japonia de ieri și de azi, București, 1943; Japonia. Artă, femeia, viața socială, București, f.a. Traduceri: Seiji Shimota, Insula Okinawa, pref. A. Cernea, București, 1961 (în colaborare
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
doare și vă bucură; numai așa, prin promovarea unei temeinice publicistici, vom învăța democrația”. Făcând parte din noul val al revistelor postrevoluționare, T. încearcă să se impună prin repunerea în circulație a unor valori îndelung martirizate de dictatură. Este retipărită Doina lui Mihai Eminescu, se reproduc articolul marelui poet despre Basarabia, fragmente sugestive din Rugăciunea unui dac ori din Viața lumii, poemul lui Miron Costin ș.a. Sub titlul Poeți din Basarabia se reiau texte de Ion Hadârcă, Leonida Lari ș.a. E
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Ioana Mărgineanu, „Ostrovul iubirii”, SLAST, 1987, 3; Irina Petraș, Exerciții de adorație, TR, 1993, 28-29; Doina Modola, Profesorul-poet, TR, 1994, 50; Popa, Ist. lit., II, 657. A. Ml.
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Borzești, rezultate din folclorizarea unor creații culte. La acest proces au contribuit în mare măsură și elevii, realizatorii de predilecție ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
însemnătății ei istorice, etnopsihologice ori estetice. Exagerată este atribuirea unei origini romane întregii creații folclorice în versuri. T. a fost preocupat și de clasificarea poeziei populare, pe care o împarte în șapte categorii: colinde sau coliande, balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Petru Cercel, București, 1874; N. Bălcescu. Viața, timpul și operele sale, București, 1876; Țăranul român, București, 1879 ; Chestionar folkloristic, București, [1898]. Culegeri: Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. I-III, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1980-1981; Balade și doine, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1958. Ediții: Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-valahilor, introd. edit., București, 1901. Repere bibliografice: Lui Gr. G. Tocilescu, București, 1900; Artur Gorovei, Literatura populară, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr.
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
litearare pot fi în proză sau în versuri. Speciile fundamentale ale genurilor literare: I. Genul liricgenul literar în care ideile, sentimentele se transmit în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spectacol în trei acte și în trei apoteoze“: Bătălia de la Plevna; Luarea Griviței; Moartea eroului Valter Mărăcineanu. „În acest timp Unionul devenea cu adevărat neîncăpător: I.D. Ionescu cânta cuplete, dansa, se acompania la pian, prindea vioara, apoi armonica, fluiera o doină «de pe la noi», adică din Transilvania; frumoasa Fanelly interpreta Steluța de Alecsandri, compusă de D. Florescu...“ (Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la Union-Suisse. În fiecare săptămână se ducea la Galați și-și depunea economiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a cântat-o în versuri de o frumusețe unică necunoscută limbii române nici mai-nainte nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
curajul să se întoarcă în apartamentele lor, curioși porniți să treacă în revistă toate dezastrele nopții, „corbi” veniți din mahalale cu gîndul de a jefui, milițieni care înconjuraseră zona. Se dădea ca sigură știrea că sub dărîmături se află cîntăreața Doina Badea și actorul Toma Caragiu. Peste trei zile aveam să aud că între cei morți în blocul „Continental” se mai numără poetul A.E. Baconsky, istoricul literar Mihai Gafița, veniți în seara fatală în vizită la familia Petroveanu, regizorul Alexandru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pot feri. Azi au început mai întîi să schimbe impresii despre viitoarea premieră a teatrului, Gaițele: cum joacă Ioana (Ene), ce rol minunat face Cătălina (Murgea), cum se frămîntă în scenă (Viorel) Baltag, actor viguros, impulsiv și dezordonat, cum exagerează Doina (Iacob) neurastenia personajului, ce bine și-a compus rolul Tanța (Constanța Zmeu), și nu s-au oprit pînă n-au trecut în revistă întreaga distribuție. Carmen se verifică, astfel, prin Sp., în plus ține să arate că are ochiul format
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a vorbit, ca de obicei, puțin. Ca să încheie cît mai repede, a spus: „N-aș vrea să detaliez valoarea liricii lui Victor Mitocaru cuprinsă în aceste Vitralii”. În gînd l-am întrebat: „oare e ceva de detaliat într-o fasciculă?” Doina Florea a dat și ea drumul unei năzbîtii, povestind că Sergiu Adam i-ar fi atras atenția că „la Bacău trăiește un poet uitat: V.M.” Cum să fie cineva uitat, coniță, înainte de a fi cunoscut? De data asta, eu am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bunele urări și În mod deosebit pentru scrisoarea ce ați trimis Gabrielei. Gândurile frumoase ce le exprimă, alături de preocuparea ce o dați Încercărilor de a reînvia În memoria contemporaneității, tot ce a gândit și simțit sufletul celei care a fost Doina Bucur, au Însemnat - În primul rând pentru Gabriela - un balsam pe care zeci de prescripții medicale nu l-ar fi putut conține. Este de Înțeles că În momentele grele prin care trece, acest suport moral Îi este de neprețuit ajutor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fotografie a mormântului lui Oscar Pursch. Am vorbit de asemenea cu D-l Potopin pentru a obține o fotocopie de pe partitura care vă interesează, iar la Caracal am scris unui fost coleg pentru a fotografia casa În care a locuit Doina. Imediat ce voi fi În posesia acestor lucruri, le voi trimite separat. Deși nu i-am spus nimic Gabrielei, vă trimit Într-un plic separat, câteva din poeziile ei, despre care din modestie, nu v-a vorbit nimic. Eu nu le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plic separat, câteva din poeziile ei, despre care din modestie, nu v-a vorbit nimic. Eu nu le dau nici un calificativ, aici ea neavând pretenția unor creații literare, dar după părerea mea sinceră, pe undeva se găsește ceva din sensibilitatea Doinei Bucur. Am rugat-o și eu să le trimită unei reviste literare, chiar ca simple Încercări, dar nici nu vrea să audă de așa ceva. Dar despre aceasta, poate altădată. Eu țin să vă mulțumesc pentru adresa Părintelui Gavrilescu, căruia i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că distanța În km este un motiv pentru a discuta mai mult prin scris. Ne-a părut rău că nu am putut să vă avem Între noi Într-o seară „literară” organizată ad-hoc. Am Înregistrat pe bandă câteva din poeziile Doinei, În lectura Gabrielei și a mea și sigur că În această Încercare a fost un stimulent atmosfera de retrăiri, declanșată de faptul că vam putut cunoaște, cunoscând astfel că Folticenii nu au uitat pe cei care șiau lăsat acolo câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cele două case, ale căror fotografii vi le trimit alăturat, dacă explicațiile de pe verso nu sunt suficiente, vă rog să-mi scrieți ceea ce ați dori În plus. În orice caz vă pot spune că ultima casă În care a locuit Doina Bucur este aceea denumită „casa albă” În corespondența ei cu Aida Vrioni. Referirea nu are nimic comun cu reședința prezidențială (americană, n.n.), dar așa Îi plăcea să Îi spună pentru că Într adevăr era o pată albă, luminoasă, pe fundalul Închis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de asemenea că la această casă mama a ținut nespus de mult, aici petrecându-și poate cei mai frumoși ani, cu cele mai frumoase realizări și Împliniri artistice. Recent am reușit să intru În posesia unei colecții de scrisori ale Doinei către o fostă elevă, pe care de fapt a crescut-o Împreună cu noi, fiind 506 orfană. A fost ca și copilul ei, Îndrumând-o spre Împlinirea unei vieți, călăuzindu-i pașii și dăruindu-i o parte din sufletul ei bun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a mai dărui și altora un sprijin sufletesc, când Însăși viața ei a fost un șir de lovituri și materiale și morale. Poate când veți avea ocazia să le citiți, veți aprecia În ce măsură sunt utile În completarea unui portret al Doinei Bucur. Tot această „soră” a noastră mi-a promis și o fotografie (Doina cu vioara) pe care noi nu o mai avem, dar care este, cred eu, una dintre cele mai reușite. În speranța că nu ați interpretat greșit tăcerea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost un șir de lovituri și materiale și morale. Poate când veți avea ocazia să le citiți, veți aprecia În ce măsură sunt utile În completarea unui portret al Doinei Bucur. Tot această „soră” a noastră mi-a promis și o fotografie (Doina cu vioara) pe care noi nu o mai avem, dar care este, cred eu, una dintre cele mai reușite. În speranța că nu ați interpretat greșit tăcerea mea, cam Îndelungată de această dată, și cu promisiunea că nu voi mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drept că nu aveam nimic deosebit să vă comunic În plus, În afara celor ce v-am scris În legătură cu moartea pictoriței Hortensia Popescu și a celor aflate de la o nepoată a sa, cunoscută cu această ocazie, privitor la corespondența ei cu Doina Bucur, corespondență ce i-a fost cerută mai de mult de către cineva din Fălticeni 3. Vă promisesem În ultima scrisoare că voi căuta să aflu despre cine este vorba, dar lucrul acesta nu l3 Așadar, orfana crescută de Doina Bucur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]