13,416 matches
-
petițiuni, împreună cu sumele adunate, pleacă d. Lupu Zarafu astăzi la București, căci se șoptește că acuma e momentul cuvenit, căci, dacă va veni alt guvern, lucrul e pierdut. Că sîntem pământeni putem proba prin români chiar și de aceea ne doare când vedem că străinii voiesc să înșele pe români. Îngădui-va țara aceasta? Trece-se-va cu vederea de către aceia în mâna cărora se află soarta Romîniei? Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de dinasticism? Redactorii "Farfaralei" cutează a vorbi de respectul ce au pentru purtătorul coroanei lui Ștefan cel Sfânt și a lui Mircea cel Bătrîn? O, batjocura batjocurelor! O cinici, pentru cari totul este batjocură! [17 ianuarie 1880] ["ȘARPELE, CÎND ÎL DOARE CAPUL... "] Șarpele, când îl doare capul, ca să-și verse veninul iese la drum, unde trebuie a găsi un călcâi ca să-i strivească capul; așa și omul rău și veninos: arareori el piere prin altceva decât prin propriul său venin și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a vorbi de respectul ce au pentru purtătorul coroanei lui Ștefan cel Sfânt și a lui Mircea cel Bătrîn? O, batjocura batjocurelor! O cinici, pentru cari totul este batjocură! [17 ianuarie 1880] ["ȘARPELE, CÎND ÎL DOARE CAPUL... "] Șarpele, când îl doare capul, ca să-și verse veninul iese la drum, unde trebuie a găsi un călcâi ca să-i strivească capul; așa și omul rău și veninos: arareori el piere prin altceva decât prin propriul său venin și prin răutatea sa dusă dincolo de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-avea ce pierde Miron Costin, căci avea o sută de moșii bine numărate pe fața pământului Moldovei. Astăzi... astăzi e cu totul altceva. Astăzi nu mai e cum era în zilele mocanilor celor greoi și cinstiți, pe care-i durea inima de biata țara asta, izbită din toate părțile de oarde de sute de mii, cari se sfărâmau de marginea colțoroasă a ei ca talazurile mării de stânci. Astăzi, daca vor să vie tătarii, îi poftim noi înșine, le facem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Boccaccio, pune-ți o glamnică și atunci... A, nu știți ce e o glamnică... un fel de basma neagră înfășurată în formă circulară, o pun muierile pe cap când vin cu vadra cu apă de la fântână să nu le doară creștetul... Și ea vroia să-mi înfășor... cu o glamnică... Și-mi dă un batic de-al ei... A început să mă sărute, pe urmă nu-mi mai dădea drumul de după gât și în toiul iubirii o aud că îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am mai observat cine s-a îndepărtat cel dintâi, eu sau ea. Cred că amândoi în aceeași clipă. Dacă am rămâne la această seninătate care ne atinge ca o aripă dulce sufletul! E cel dintâi adevăr, cel adânc, care nu doare. Dacă am trăi, dacă ne-am ghida viața după el! Dar nu facem așa, fiindcă apare curiozitatea, așa-zisa luciditate care ne îndeamnă să aflăm de ce... Cîtă luciditate, atâta suferință!" Da, așa e! Dar cine dracu te pune? De ce nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fetelor, cei doi aveau să rămână iar singuri față în față... Ceva îmi spunea că odată pornit numitul Vasile avea să pună irezistibil stăpânire pe toți cei de față și că nu va înceta să vorbească până nu-l vor durea fălcile, când ne vom ridica și pleca. Ceea ce se și întîmplă. După ce termină cu prezentările, înfulecînd, mă ignoră, spunând că de altfel el îl cunoaște bine pe N.B., șeful meu de catedră, îi trimite din când în când pește și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cei doi îl ascultau foarte senini, îl completau, îi dădeau dreptate, ridicau ideile lui școlărești la rangul de sistem de gândire, cu referiri la mari personalități și filozofi, și asta dura ceasuri întregi, încît după o astfel de întîlnire mă dureau oasele și îmi pierea somnul, reacție bizară a organismului chinuit. Într-o zi n-am mai putut înghiți și după plecarea individului i-am întrebat: "Ce găsiți voi la idiotu`ăsta? De ce, mi-au răspuns ei, nu e idiot deloc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Matilda insistent, privirile ni se încrucișară, ea înțelese, se scuză și veni la noi. Dar veselia i se stinsese, " Mama vrea să-și vadă nepoțica" îi spusei. Matilda își trase mai aproape scaunul. "Adoarme greu, zise ea, are colici, o doare burta după alăptat și abia a adormit. Când se trezește, vă spun eu... Apoi către mine: Victor, am uitat să te întreb, să-i servim, acum cu țuică sau când ne așezăm la masă?" Dacă mai durează, desigur..." "Mai durează
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai faci, bunicule, zisei, cum mai merge?" "Cum să meargă, zise el, ași mai trăi mult dacă n-ar fi bătrâna asta! Adică bunica. "Păi dar, zise ea, senină, dacă n-ași fi eu, te-ar mânca câinii... Aoleo mă doare ici, aoleo stomacul, aoleo ficatul... Nici un pahar nu știe unde e. Odată i-am zis și eu: du-te și ia-1 singur. Da' unde e, zice; în dulap, unde să fie. Da' unde e un dulap, îl aud că zice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
locul ei, să faci și un băiat." Ion Micu.: "Victor, îngerul păzitoriu să vegheze asupra ei!" Mama părea copleșită de o tristețe inexplicabilă, mă îngrijorai, mi-apropiai obrazul de-al ei și îi șoptii: "Mamă, ce e cu tine? Te doare ceva? Spune-mi mamă, suferi de ceva?" Nu-mi răspunse, dar lacrimi mari se rostogoliră pe chipul ei și făcu un efort să surâdă. "Ce e cu tine, îi șoptii mai departe râzând, crezi că sânt fată care s-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar trebui să te lovesc (cu aceeași voce dulce, cu acea bucurie curată cu care vrei să dăruiești ceva unei persoane pe care o iubești, și mă lovi de câteva ori în tâmplă, dar ușurel, cu gingășie, să nu mă doară). Ei, înțelegi? continuă el vîrîndu-mi de astă dată vătraiul sub nas, pe care mi-l puse apoi pe gură. Cu partea lui îndoită, cu ciocul cu care răscolea jarul în sobă și îmi împinse capul tot ușurel, dar ferm, de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
te văd că începi să tușești". O lăsam să meargă pe jos, până o auzeam că-mi spune foarte curând că o dor picioarele și atunci o luam în brațe. Era o șmecherie, nu vedea nimic de jos, n-o dureau picioarele, vroia în brațe, sus, și atunci ghiceam că era stăpânită de o curiozitate avidă și tăcută. Când luminile unui automobil apăreau în depărtare îl lua în primire și când trecea de noi micuțul trup avea o svîcnire și se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la tine... și... și nu știu ce să-ți mai spun..." De câtva timp nu mai dormea pe brânci, se făcuse mai vioaie și abia aștepta să mă întorc acasă și s-o iau la plimbare. Nu era prea voinică, curând o dureau "piscioalele" (o dureau sau îi plăcea în brațe?), și îi plăcea mai ales, când se întîmpla să am și treabă în oraș, să intru în marea librărie din centru, sau să cumpăr ceva din vreun magazin. "Și ce-ai vrea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și nu știu ce să-ți mai spun..." De câtva timp nu mai dormea pe brânci, se făcuse mai vioaie și abia aștepta să mă întorc acasă și s-o iau la plimbare. Nu era prea voinică, curând o dureau "piscioalele" (o dureau sau îi plăcea în brațe?), și îi plăcea mai ales, când se întîmpla să am și treabă în oraș, să intru în marea librărie din centru, sau să cumpăr ceva din vreun magazin. "Și ce-ai vrea tu să-mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aveam "boala cea mai grea pentru un om!'' cum spusese acel băiat care fusese adus de maică-sa să vadă că blestemul său se împlinise. Era cea mai grea pentru că prognosticul era fatal, fiindcă altfel, după cum se știa, cancerul "nu doare"... Atrofie era singurul cuvânt suspect care îi scăpase. Ce putea să ascundă acest termen din jargonul medical? Îi observam privirea, această fereastră a gândirii neexprimate, dar nu citii în ea nimic deosebit. Se uita la mine ferm, liniștit, sigur pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Vitale, da, dar nu în spirit, unde produceți numai dezordine." " Și voi nu produceți. Războaiele le facem noi!" "Războaiele le face Dumnezeu și se clocesc și în ura dintre bărbat și femeie." Matilda căscă îndelung și cu mare voioșie. "Mă dor picioarele, zise, hai să intrăm undeva și să bem o cafea, continuăm acolo!... Orice ași fi crezut, zise ea apoi după ce intrarăm într-un mic bar și ne așezarăm, că poți să ajungi, afară de contabil." "N-am ajuns, zisei, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tânără și ținusem la el mulți ani, dar nu venea decât când era beat. Atunci prindea curaj și credea că o să-l iert ca și când sufletul meu ar fi fost de ceară să se topească numai pentru că mi-era și mie dor de el. Mi-era! dar ca să poți ierta pe cineva trebuie să ai pe cine, să fie alt om, care să nu mai facă ce-a făcut, să-și plece el fruntea! Crezi că n-am înțeles că nu putea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
căciula de sită sub roi și începui să aștept, curios să văd și eu ce-o să se întîmple. Fumul însă se ridica în sus și roiul nu reacționa. " Bunicule, strigai, cât trebuie să stau așa?" Stai acolo, că nu te doare mîna", răspunse el supărat... Parcă ar fi sancționat un copil care nu înțelegea așteptarea. O boare de vânt făcu să freamăte salcâmul. Se lăsă o tăcere! "Dă-te jos!" strigă bunicul neglijent și disprețuitor. Coborâi, totuși, cu grijă, și nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu atât mai puțin vei reuși să descoperi sufletul cuiva care nu dorește (sau nu poate) să ți-l desvăluie. În mod naiv crezusem că m-am îndrăgostit de ea în locul ei. Degeaba, îndată ce rămâneam singur, mi se făcea iar dor s-o văd, prins de iluzia că a doua zi voi întîlni acest dor al meu investit. De obicei chiar așa li se întîmplă aproape tuturor. A doua zi întîlneam o ființă aproape necunoscută, pe care n-o puteam memora
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oaselor, se uită la mine cu o privire rătăcită, apoi își lăsă picioarele în jos și își luă obrajii în palme. Alarmat sării din fotoliu și mă aplecai lângă chipul ei: Ce e cu tine? Ce s-a întîmplat? Te doare ceva?". Se uită la mine, apoi începu să dea din cap în semn de desnădejde, în semn că da, i s-a întîmplat și nu mai e nimic de făcut... "Ei, ce este, dar te rog să vorbești, lasă acuma
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu merse mult și îmi spuse că o dor picioarele. O luai în brațe și toată mâhnirea mi se topi când îi simții brațul încolăcit pe după gâtul meu. Bineînțeles că mă iubește, gândii, acum nu mai e mică s-o doară atât de repede picioarele. A vrut s-o iau în brațe ca pe vremuri, deși copiii nu au amintiri." Până se termină vacanța Silvia nu-mi mai făcu nici o stricăciune, semn că fusese sensibilă la mâhnirea mea sau că mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atunci când mâinile și degetele Vocii Unu îi atinseră pielea. Și traseră. Și smulseră. Și mișcară încolo și încoace tuburile ca să le poată scoate. De fiecare data obiectul acțiunii era unul dintre tuburi, care fură smulse unul câte unul. Nu-l durea nimic, ceea ce-i păru interesant și-l umplu de ușurare: dar nu se putu opri să nu se gândească la situația sa. Rezultatul: un dublu scop. Așadar, imediat ce Vocea Unu, încă zâmbind viclean, se dădu înapoi, Gosseyn se ridică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pe care-l întrebai, jumătate din liceu se culcase cu ea. Cealaltă jumătate fie o „bucise“, fie o „mamelise“; mințeau liniștit, cu nerușinare. Ieșeam după ore, luam troleibuzul 83 spre Herăstrău (întorcea departe, la Roată) și ne plimbam de ne dureau picioarele. Ei îi plăcea să vorbească (nimeni altcineva nu-și pierdea timpul ascultând-o), iar mie, să tac. Se bucura când foloseam trucuri simple, care luminează și-astăzi orice femeie, darămite pe-o puștoaică: îi cumpăram câte 21 de trandafiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privea bărbătește spre sirena de care trebuia să se-agațe, înainte să fie ciuruit de jandarmi. Iar Filimon Sârbu, cu ochii lui de patiser chinez și freza ca o bonetă ETA, își dădea obștescul sfârșit, răcnindu-le hitleriștilor ce-i durea mai tare: „Trăiască Partidul Comunist Român!“. Uneori, salvatorii operau în echipe (ca trio-ul Horia, Cloșca și Crișan, ce amintea de-atacul de aur al „Universității“ Craiova: Crișan, Cămătaru, Cârțu), gata să fiarbă pe câte-un tron înroșit sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]