12,343 matches
-
remediu și amenințare pentru democrație (Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser) 329 Bibliografie 357 Indice 397 Note contributori 407 Postfață (Sergiu Mișcoiu, Sergina Gherghina) 411 Cuvânt-înainte Populismul: complexitate conceptuală și expresie fenomenală Apariția în limba română a volumului despre populism (editat de Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser) reprezintă nu doar un foarte bun prilej pentru a evalua stadiul cercetării acestei teme la nivelul comunității autohtone de științe sociale și politice, ci și o foarte utilă ocazie de a identifica un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din considerente strict electorale, agenții politici instituționalizați partidist, făcându-se abstracție de profilul său cultural și ideologic. Or, atât abordările normative, cât și cele empirice de dată recentă, identificabile în literatura internațională și, în spațiul românesc, în volumele semnate sau editate de cei mai sus pomeniți atestă complexitatea conceptuală și fenomenală a problematicii populismului. Relevarea acestei situații permite observația că, și prin traducerea în limba română a volumului, specialiștii și studenții în științe politice, dar și analiștii politici, jurnaliștii și politicienii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Moscova (1949-1954). După terminarea studiilor lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1954-1971) și ca redactor-șef adjunct la „România pitorească” (1971-1982). În 1990 devine președinte-fondator al Mișcării Ecologiste din România, membru în Consiliul Provizoriu al Unității Naționale, iar mai târziu, deputat. Editează, din 1990, în calitate de director, săptămânalele „Eco” și „Eco magazin”, iar mai târziu, lunarul „Ecosofia”. Preocupat de problemele ecologismului, aspiră să fundamenteze o disciplină nouă, desemnată ca „ecosofie”. Desfășoară activitate didactică în cadrul Universității Ecologice din București, ca titular al Catedrei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
colaborat la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
în franceză Primele poeme de Tristan Tzara (1965) și este distins cu ,,Mandat de poètes” (1966). Ultimul volum antum, premonitoriu, poartă titlul Ici repose (1967). Postum îi apar À Jacques Hérold (1969), Ces Pas d’une autre étape (1970). A editat în 1965, împreună cu Gaston Puet, poemul inedit al lui Benjamin Fondane L’Exode, a tradus în franceză din Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Zaharia Stancu, Alexandru Vona ș.a. Mai colaborează, între 1921 și 1923, la ,,Adevărul literar și artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Fetești (Archiva Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar 1, filele 36-37) - Apud Marineasca, V., Vighi, D., Rusalii ’51, Timișoara: Editura Marineasca, 1994, 231 și Dubău, D., Op. cit. La inițiativa Societății Române Regale de Geografie apare Dicționarul geografic al județului Ialomița, editat în 1897, la Tipografia și legătoria de cărți „Viitorul”, Târgoviște; satul Fetești apare la pp. 126-128. Cartierul a început să se formeze în 1887, pe măsură ce avansau lucrările de construire a căii ferate Ciulnița-Fetești (inaugurată la 1 iulie 1887 - R. Bellu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cu informații despre legile italiene sau despre cursuri de limbă italiană. Discotecile românești se țin săptămânal și se adună de fiecare dată câteva sute de persoane. De asemenea, pentru românii din Italia există un ziar, Actualitatea Românească, ce se editează la Roma și cuprinde în special știri din Italia și din România. Există, de asemenea, și câteva pagini de Internet ale românilor din Italia, dar majoritatea persoanelor cu care am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sistematizări, completate de o prezentare sintetică a unui mare număr de studii și cercetări reprezentative, dintre care multe de o factură foarte recentă. Cosmin Toth Buda Béla, Sárközi Erika Comunicare publică (Közéleti kommunikáció), Budapesta, Editura Akadémiai, 2001 (139 p) Cărțile editate de Institutul de Comunicare Publică Erasmus din Budapesta analizează schimbările sociale petrecute în Ungaria zilelor noastre, din perspectiva comunicării sociale. Comunicare publică este al treilea volum din seria dedicată acestei teme, editată de către institut, și cuprinde rezultatele primei etape de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
kommunikáció), Budapesta, Editura Akadémiai, 2001 (139 p) Cărțile editate de Institutul de Comunicare Publică Erasmus din Budapesta analizează schimbările sociale petrecute în Ungaria zilelor noastre, din perspectiva comunicării sociale. Comunicare publică este al treilea volum din seria dedicată acestei teme, editată de către institut, și cuprinde rezultatele primei etape de cercetare, definind principalele domenii de cercetare, rezultatele actuale și problemele care încă mai necesită o rezolvare. Studiile cuprinse în acest volum au fost prezentate la conferința organizată în ianuarie 2001 de Catedra
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de existență, se transmit în strofe de reală, deși nu intensă, vibrație: „Curgătoare ca apele înspre adâncul mărilor,/ Viețile noastre curg și se clatină;/ Depărtarea le-ngroapă în licăritul stelelor,/ Unde nimic nu-i prea mult pentru ele”. În poemele editate după război, atenția cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin discrete inflexiuni de melos simbolist: „Pe mări de timp, pe mări de nesfârșite valuri,/Corăbii trec, corăbii negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
FAMILIA, revistă care apare la Oradea, lunar, din septembrie 1965, ca seria a cincea a publicației „Familia” editată de Iosif Vulcan începând din anul 1865. Comitetul de redacție inițial e alcătuit din Alexandru Andrițoiu (redactor-șef), Traian Blajovici, Emanoil Enghel, iar din 1967 li se alătură Dumitru Chirilă și Radu Enescu (redactor-șef adjunct). Revista își propune să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
volume de poezie românească în traducere italiană. Bunele raporturi pe care le întreține cu o serie de scriitori italieni importanți (Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale ș.a.) contribuie la netezirea căilor de acces la promovarea literaturii române contemporane în Peninsulă. I se editează la Milano un volum de versuri în traducerea unor nume de răsunet ale vieții literare italiene (Tachicardia di Atlante, 1971). În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
, gazetă politică și literară editată la București, bisăptămânal, între 6 septembrie 1859 și mai 1870, 1 noiembrie 1872 și 25 decembrie 1879, 13 noiembrie 1880 și martie 1881, 30 august 1882 și 6 aprilie 1888. Apariția fragmentată se explică prin desele suspendări pe care le-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
, revistă editată la Bocșa și la Reșița, bilunar, între 1 octombrie 1882 și 1 octombrie 1883. Primele nouă numere au apărut în redacția lui G. Crăiniceanu, înlocuit apoi de C. Groza, dar inițiativa editării aparține tipografului reșițean Simion Pocreanu. P. era concepută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289027_a_290356]
-
teoretică a comunicării interculturale, împreună cu Kim, într-un volum din International and Intercultural Communication Annual Theories în Intercultural Communication. Aceștia abordează teoriile constructiviste, teoria managementului coordonat, teoria convergenței, adaptarea la relații interculturale, transformarea interculturală și teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nivel academic, împreună cu aprofundarea problemelor și găsirea soluțiilor lumii contemporane și-au spus cuvântul în buna colaborare a oamenilor de știință și a cercetătorilor din domeniul interculturalității. Rhetoric în Intercultural Contexts, volumul anului 2000 al International and Intercultural Communication Annual, editat de Alberto Gonzalez și Dolores V. Tanno încearcă să identifice și să confrunte provocările în ceea ce privește criticile acțiunii retorice atunci când studiul conține tradiții și practici culturale, dorindu-se crearea de posibilități critice interculturale. Perspective critice specifice (postmoderne, etnografice, istorice) sunt relaționate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
specifice (postmoderne, etnografice, istorice) sunt relaționate cu criticismul retoric intercultural. În Handbook of International and Intercultural Communication, 2001, editorii Gudykunst și Bella Mody explorează comunicarea cross-cultural, interculturală și internațională, și dezvoltarea comunicării. În 2003 a apărut Cross-Cultural and Intercultural Communication, editat de Gudykunst, în care se preiau și se îmbogățesc tematicile analizate în 1989 în Handbook. Se are în vedere comunicarea cross-cultural (compararea comunicării dintre culturi) și comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce aparțin unor culturi diferite), se acoperă diferite subiecte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
éditions Armand Colin, Paris 1988; Leach,E., Cultură și comunicare, Cambridge University Press, Londra, 1976; Loenhoff, J., Interkulturelle Verständigung: zum Problem grenzüberschreitender Kommunikation, Opladen, Leske und Budrich, 1992; Lombard, Alain, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003; Lull, James, Media, Communication, Culture. A Global Approach, ediția a doua, Polity Press, 2000; Malinovski, Bronislaw, A scientific theory of culture and other
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
1990, p. 175. 45 E., Leach, Cultură și comunicare, Cambridge University Press, Londra, 1976, p. 77. 46 J.C. Abric, Psihologia comunicării, Iași, Ed. Polirom, 2001. p. 48. 47 Alain, Lombard, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003, p. 28. 48 Ibidem, p. 29. 49 Genevieve, Vinsonneau, Culture et comportement, éditions Armand Colin, Paris, 2000, pp. 10-18. Anne-Christine, Taylor, Les modeles
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Française, Paris, 2000, p. 24. 70 Philip H., Coombs, The fourth dimension of foreign policy: educational and cultural affairs, ed. Harper & Row, New York, Evanston, 1964, pp. 20-21. 71 Alain, Lombard, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003, pp. 55-59. 72 Ibidem, p. 53. 73 Ibidem, pp. 42-47. 74 Ibidem, pp. 60-66. 75 Ibidem, p. 15. 76 Sophia, Mappa, Le bien
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
celor ce se consacră subiectelor căzute în desuetudine. Însă, de cînd naționalismul s-a reîncarnat brusc în lupta feroce a "clanurilor" bosniace, lucrurile s-au schimbat fulgerător. Pentru a răspunde perplexității unui public surprins, tot felul de studii au fost editate 60 la repezeală, fără a reuși totuși să releve legătura dintre refulările trecutului și consecințele acestora, astăzi din nou active. În condițiile unei actualități presante, cititorilor nu li s-au oferit decît teorii depășite, elaborate încă în spiritul unei euforii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
identității naționale la românii ardeleni, București, 1997; Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997. 55 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, București, 1997. Același autor a editat și niște culegeri de studii: Mituri istorice românești, București, 1995; Miturile comunismului românesc, I, București, 1995; II, 1997. 56 Gabriel Liiceanu, Este oare națiunea singurul cadru imaginabil al democrației?, în 22, II, 48, 1991, p.6-7. 57 Andrei Marga, Filosofia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alte publicații. Cofondator, alături de Radu Beligan, al Teatrului de Comedie (1961), lucrează aici în calitate de consilier artistic. În 1977 emigrează în Israel, unde va fi mai bine de zece ani angajat la Eth Hatefutsoth, muzeul diasporei, din Ramat Aviv. Din 1987 editează la Tel Aviv revista „Minimum”, al cărei director va fi. Este prezent cu însemnări, cronici, articole de atitudine socială în revistele de limbă română „Viața noastră”, „Revista mea”, „Izvoare”, „Ultima oră” ș.a. Publică prima scriere literară, piesa Ziariștii, în „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Cluj din mai 1937 până în august 1940, apoi la București din decembrie 1940 până în februarie 1944, sub direcția lui Ion Colfescu-Delaturda. Subintitulată „Revistă pentru promovarea românismului”, R.e. va preciza de la numărul 3-5/1938 până la numărul 9-11/1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
frontul din Ungaria. Fiind în Germania, refuză repatrierea și își continuă studiile trei ani la Universitatea din Erlangen (istoria artei, ziaristică, istoria muzicii). În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Lucrează ca funcționar la o fabrică din Indiana (1954-1983). Editează, mai întâi în Germania și apoi în Indiana, revista „Vers” (1951-1957), destinată să cultive valorile tradiționale românești. Va fi realizatorul unui program radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]