12,377 matches
-
pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul mării s-a topit în mase mari de magmă. Magma fierbinte a fost împinsă în sus sub California de azi, răcindu-se pe măsură ce urca, și solidificându-se, vene de aur s-au format în câmpuri de cuarț. Aceste minerale și pietre au ieșit la suprafață în Sierra Nevada, și au fost
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
prezente la Crucea Sudului. Acrux (alfa Cruciș) este cea mai strălucitoare stea din constelație. Cu o magnitudine aparentă de 0.77, este pe locul 22 pe lista celor mai luminoase stele. Acrux este o stea binara, compusă din două supergigante fierbinți albastre, α1 Cru (magnitudinea 1.4) și α2 Cru (magnitudine 1.9). La o distanță de 320 ani-lumină de noi, ele sunt 25 000 și 16 000 de ori mai luminoase decât Soarele și au o perioadă de revoluție de
Crucea Sudului (constelație) () [Corola-website/Science/306231_a_307560]
-
Aceasta se obține prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei motori. Dacă puneți mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și a mâinii și mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele urca prin măduva
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
organ lung, musculos (trompa) cu posibilitate de pipăire și apucare de obiecte. Simțul mirosului și cel al gustului pot fi afectate sub acțiunea unor factori de risc, daca nu sunt respectate anumite reguli de igienă. Bunăoară, consumul frecvent de alimente fierbinți duce la distrugerea papilelor gustative. Foarte rar, există oameni care se nasc fără nas. Afecțiunea este atat de rară încât în literatura de specialitate au mai fost semnalate doar 47 de cazuri.
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
preponderență în partea vestică și centrală a țării. Austrul- aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zăpezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încărcați cu ploi bogate. -aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, crează călduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în România: -influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; -influențe de tranziție
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
niobiu, sau niobiu cu 1% zirconiu, deoarece niobiul are un coeficient al expansiunii termale similar cu ceramicii arc-tub sinterizata de oxid de aluminiu, un material translucid ce rezista la agenții chimici sau la reducere prin vaporii de sodiu lichid și fierbinte, conținut de lampă respectivă. Metalul e de asemenea folosit în baghetele de sudura cu arc electric pentru unele grade stabilizate de oțel inoxidabil. E folosit și că un material în anozi pentru sistemele de protecție catodice ale unor rezervoare de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
anii 1950', unde printre sarcinile sale a fost și aceea de a instrui astronauții participanți la misiunile Apollo. Contribuțiile lui Sagan au fost vitale pentru descoperirea temperaturilor de la suprafața planetei Venus. În viziunea sa, Venus a fost uscată și foarte fierbinte, intrând astfel în contradicție cu paradisul imaginat de cei dinaintea să. El a investigat emisiile radio venite dinspre Venus și a ajuns la concluzia că suprafață avea o temperature de 500 °C (900 °F). Sagan este recunoscut în principal datorită
Carl Sagan () [Corola-website/Science/304829_a_306158]
-
substantile minerale Atlasul este bogat în minereuri de fier, plumb, cupru, fosfat, sare, mercur, marmură și mai puțin argint, cărbuni naturali și gaz natural, numai Africa de Sud este așa bogată în resurse naturale. In general este o climă continentală cu veri fierbinți, iar iarna din cauza altitudinii mari cu căderi de zăpadă pe piscurile mai înalte care nu persistă de obicei tot timpul anului.Primăvara prin topirea zăpezii iau naștere râuri și lacuri numite "Wadi", lacuri ce seacă vara în locurile mai înalte
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
0) unei mulțimi date, logica "fuzzy" lucrează cu gradul de apartenență al obiectului la mulțime, acesta putând lua valori între 0 și 1. Logica "fuzzy" oferă instrumentele necesare pentru reprezentarea în sistemele inteligente a unor concepte imprecise cum sunt „mare”, „fierbinte”, „ieftin” ș.a., concepte numite variabile lingvistice sau variabile "fuzzy". Pentru reprezentarea acestora se folosesc seturile "fuzzy", care captează din punct de vedere cantitativ interpretarea calitativă a termenilor. Bazate pe logica "fuzzy", sistemele "fuzzy" sunt considerate un caz particular al sistemelor
Logică fuzzy () [Corola-website/Science/305645_a_306974]
-
(în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos. Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
(în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos. Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
(în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos. Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de "Fierbinți-Stroești", era arondată plășii Mostiștea a
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de "Fierbinți-Stroești", era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de "Fierbinți-Stroești", era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de "Fierbinți-Stroești", era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a luat în 1964 numele de
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]