11,943 matches
-
mai apoi integrată În sărbătoarea nuntarriyaș¿aș (Houwink Ten Cate, 1988, pp. 191-194), dar și sărbătoarea purulli, tot o sărbătoare antică hitită, originară din cetatea Nerikxe "Nerik", În timpul căreia se recita sau se citea mitul luptei dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka" (Pecchioli Daddi-Polvani, 1990, pp. 39-55; Haas, 1988b) sau sărbătoarea (¿)ișuwa, de origine kizzuwatneană, În cinstea unor divinități hurrite, introdusă la Hattușaș de regina Pudu¿epa (Wegner-Salvini, 1991). De asemenea, existau sărbători, de o solemnitate aparte, celebrate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Încheiată de alți preoți și cântăreți. Regele și regina urcă În carele lor și se Îndreaptă spre templele pentru ceremoniile prevăzute de rit. Apoi ceremonia condusă de rege iese din cetate și se Îndreaptă spre ¿uwași (stela) care aparține zeului furtunii, alături de care este Înălțat un cort, În care se desfășoară „marea adunare” (Singer, 1983, 1984). Legătura strânsă Între magie și religie, care se poate identifica În anumite rituri și acțiuni simbolice prevăzute de cultul de stat (esențialmente În cazul sărbătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de influență; zeul se Îndepărtează pentru că s-a mâniat, magia Îl domolește, iar el se Întoarce pentru a-și Îndeplini funcția protectoare. Celxe "Cel" mai vestit dintre aceste texte Îl are ca protagonist pe Telipinuxe "Telipinu", vechiul zeu anatolian al furtunii și al vegetației. Zeul Înfuriat se retrage și totul este acoperit de negură; el se ascunde Într-o pădure, luând cu el fertilitatea și, drept urmare, zeii, invitați la o petrecere de zeul-Soarexe "Soare", nu reușesc să se sature și să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fertilitatea și, drept urmare, zeii, invitați la o petrecere de zeul-Soarexe "Soare", nu reușesc să se sature și să-și potolească setea. Atunci, zeii „mari și mici” Împreună cu vulturul, invitat de zeul-Soare, Îl caută, dar fără succes; nici zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl lui Telipinu, care merge să-i ceară sfat zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", nu reușește să-l găsească. În schimb, Îl găsește albina trimisă de ¾anna¿anna, În ciuda Îndoielilor exprimate zeul furtunii; dar mânia lui Telipinu este cumplită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fără succes; nici zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl lui Telipinu, care merge să-i ceară sfat zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", nu reușește să-l găsească. În schimb, Îl găsește albina trimisă de ¾anna¿anna, În ciuda Îndoielilor exprimate zeul furtunii; dar mânia lui Telipinu este cumplită și numai ritualul magic, recitat mai Întâi de zeița Kamrușepa și apoi de preotul zeului furtunii, reușește să-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu reușește să-l găsească. În schimb, Îl găsește albina trimisă de ¾anna¿anna, În ciuda Îndoielilor exprimate zeul furtunii; dar mânia lui Telipinu este cumplită și numai ritualul magic, recitat mai Întâi de zeița Kamrușepa și apoi de preotul zeului furtunii, reușește să-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de zeița Kamrușepa și apoi de preotul zeului furtunii, reușește să-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează nașterile, Anzilixe "Anzili" și Zukkixe "Zukki"; zeița Inaraxe "Inara"; zeul-Soarexe "Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează nașterile, Anzilixe "Anzili" și Zukkixe "Zukki"; zeița Inaraxe "Inara"; zeul-Soarexe "Soare". Dispariția zeului-Soarexe "Soare" este obiectul unui vechi mit, inserat În ritualul de invocare a acestui zeu și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeița Înțelepciunii ¾anna¿annaxe "H~annah~anna". Acest mit, greu de interpretat și fragmentar, nu urmează modelul tipic al altor „mituri ale zeului dispărut”; aici, dispariția zeului-Soare determină apariția unei ființe, numite ¿a¿¿ima, poate „ger”, care se opune zeului furtunii, căruia Îi contestă supremația și Îi răpește pe toți zeii chemați să-l Înfrunte. Motivul mitic al zeului dispărut poate fi integrat temei luptei unui zeu suprem al panteonului Împotriva unui dușman monstruos, care, după câteva victorii inițiale, este Înfrânt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
magic legat de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite lupta dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka", numit „povestirea” (uddar) lui Kella, preotul „uns” al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite lupta dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka", numit „povestirea” (uddar) lui Kella, preotul „uns” al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii, stăpân al apelor pluviale, de către balaurul Illuyanka (substantiv comun care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cerească. Ciclul lui Kumarbixe "Kumarbi" apare ca o serie de opere compuse În formă literară, având un stil foarte elaborat; cea mai vestită operă este „Teogonia” sau „Regalitatea cerească”, În care se povestește despre succesiunea generațiilor divine și nașterea zeului furtunii. Primul rege al zeilor, Alaluxe "Alalu", Înlăturat, după nouă ani de domnie de către paharnicul său Anuxe "Anu", se retrage sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice. Kumarbi Încearcă În zadar să scape de sperma lui Anu, scuipând; În cele din urmă i se vor naște fii, după o sarcină chinuitoare și extraordinară, având În vedere natura masculină a lui Kumarbi. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după o sarcină chinuitoare și extraordinară, având În vedere natura masculină a lui Kumarbi. Din păcate, textul care a conservat acest mit este foarte deteriorat și nu putem ști cum și În ce condiții Kumarbi a fost detronat de zeul furtunii; Însă preluarea puterii de către acesta poate fi presupusă din alte mituri ale ciclului, care povestesc tocmai Încercările lui Kumarbi de a-și redobândi regalitatea cerească. Pe lângă o serie de fragmente, ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și o muritoare; „Regalitatea zeului KAL”, contrapus de Ea și Kumarbi zeului furtunii. Prezența miturilor care aparțin acestui ciclu de divinități de origine hurrită și mesopotamiană, existența unor fragmente ale mitului lui Ullikummixe "Ullikummi" În limba hurrită demonstrează Încă o dată complexitatea și bogăția tradițiilor culturale care au contribuit la elaborarea patrimoniului mitic de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
akkadiană. Tot de origine extra-anatoliană mai sunt: un text mitologic legat de divinitatea Ba’l, Elkunirșaxe "Elkunirșa" și Așertuxe "Așertu", căruia Îi urmează un ritual de purificare pentru Ba’l, și câteva fragmente dintr-un ciclu de lupte ale zeului furtunii, precum și un mit despre muntele Pișaișaxe "Pișaișa" care Încearcă să o agreseze pe Iștarxe "Iștar". Nu pot fi asimilate textelor mitologice studiate până acum texte ca „Istoria lui Appuxe "Appu"”, și „Istoria vacii, a zeului-Soarexe "Soare" și a pescarului”, lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
patron al cetății din Terqa), Ishtar, Ea, Nunuxe "Nunu", Admuxe "Admu", Shamash. Texte ce provin din așa-numita perioadă Shakkanakku (cca. 2266-1920) scot În evidență preeminența cultuală a lui Dagan, Ishtar (sub diverse manifestări) și a așa-numitului „zeu al furtunii” (DIMxe "DIM"), În timp ce este relevantă și venerația pentru Ninkhursag (Mamaxe "Mama"), Enkixe "Enki"/Ea, zeul solar, o zeiță numită „Stăpâna Palatului” (patroana Qatnei În secolele XVI-XV Î.Hr.), a lui Itur-Merxe "Itur-Mer", a zeului dinastic Limxe "Lim" etc. Marile arhive
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1 din Ugarit, care avea Însă și numele propriu de Hadduxe "Haddu" (cf. Adaxe "Ada", la Ebla, și Hadad, În lumea aramaică). Baal este, În mod tradițional, cel mai celebru exemplu al tipului divin desemnat cu numele de „zeu al furtunii”, pentru a se sublinia legăturile cu fenomenele atmosferice cele mai grandioase (ploaie, tunet și fulger). Sub acest aspect, el este Înrudit cu divinități precum mesopotamianul Enlilxe "Enlil", hurritul Teshubxe "Teshub", deci și Zeusxe "Zeus" și Jupiter. În această calitate, el
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a doua jumătate a secolului al IX-lea, În care se enumeră o serie de divinități care pedepsesc și sunt legate de suveranii precedenți și de dinastia lor: Baalxe "Baal" Samadxe "Baal Samad" (poate „Stăpânul carului”, o denumire a „zeului furtunii”), Baal Hammonxe "Baal Hammon", zeu tutelar și ancestral asemănător lui El, Rakab-Elxe "Rakab-El" („Auriga lui El”: poate și el un Wettergott sau zeu al vremii șatmosfericț, menționat și În alt text), zeu al casei lui Kilamuwa: toate dovedesc că aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]