12,450 matches
-
vom deveni cet?? eni liberi. Dac? mai exist? �nc? piedici �n calea acestui proces, le vom �ndep? rta prin propriile noastre eforturi. Datoria voastr? , datoria cet?? enilor noii Rușii, datoria soldă? ilor vo? tri const? �n restabilirea drepturilor c? lcate �n picioare de germani ? i de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru public, purt? torul nostru de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru public, purt? torul nostru de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen? i germani care le? au dat o ? ans? sociali? tilor (adic? eliber�ndu? l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a �nceput reforma d�ndu? le p? m�nt ?? rănilor! � �Cel care i se opune se pune �n calea realiz? rîi reformelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trimise �n Rusia spre depozitare. Pe la sf�r? ițul lunii iulie, �n partea de sud a frontului, armata rom�n? a pornit la M? r?? ți o mi? care de �nv? luire �mpotriva for? elor inamice. A fost o relativ? reu? it?; cu toate acestea, germanii au atacat �n for?? �n zona M? r?? e?ți la sf�r? ițul lui iulie. S?a declan? at cea mai mare b? ț? lie din campania rom�n?. Au fost lupte cr�ncene ? i pierderi cutremur? toare de partea rom�n? �n timpul �ncle? ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoric? 103. Lenin a �nceput negocierile pentru o pace separat?. Dezertarea ru? ilor face ca pozi? ia Rom�niei s? fie imposibil de men? inut. Cu Bucovina ? i lan? ul Mun? ilor Carpa? i aflate �n m�inile Puterilor Centrale ? i germanii �naint�nd �n Ucraina, Rom�nia era �ncercuit?. Politică lui Lenin a for? at �n ultim? instan?? Rom�nia s? renun? e la lupt?. Nu putea oare Rom�nia s? urmeze exemplul Șerbiei ? i s? fac? un ultim efort disperat de �mpotrivire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alegeri sub ocupă? ie inamic?. Cuza a fost ales ? i l? a atacat violent pe Br? tianu �n Parlament 111. Dup? alegeri, guvernul Marghiloman ? i?a continuat politică pe aceea? i linie că ? i mai �nainte. Că s? le fac? pe plac germanilor, el a �nceput s? se agite ? i s?? i cear? regelui s? �fac? �n sf�r? it gestul m�ntuitor� (adic? s? abdice). A mers p�n? la a cere (sau a permite) că Br? tianu ? i ceilal? i �r? spunz? tori de izbucnirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Universit?? îi de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte. Vară lui 1918 a fost fierbinte ? i lung?. Iorga primea tot timpul ? tîrî din Rom�nia ocupat? despre depravarea ? i demoralizarea general? ? i despre jaful la care o supuneau germanii ? i austro? ungarii. �ncep�nd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Ia? i un serviciu de cenzur? pentru presa rom�neasc?. Multe din articolele lui Iorga ap? reau cenzurate, cu mari spa? îi albe. Reu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ochii pe Viena �n ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci c�nd sim? ea c? pozi? ia sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenin? ațe. Dar r? zboiul continuă �nc? pe frontul de vest. Concentr�ndu?? i for? ele, germanii au declan? at un ultim efort �n vară lui 1918. N?au reu? it. Spre sf�r? ițul lui septembrie, Bulgaria a cerut armisti? iu, urmat? imediat de Turcia. Dinspre Salonic, s�rbii ? i alia? îi lor francezi �mpingeau ne�ncetat spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceau altceva dec�ț s? a?tepte momentul potrivit 3. Pe l�ng? ei, mai erau ? i ucrainenii, bulgarii ? i lipovenii (ru? i de credin?? pravoslavnic?) din Moldova ? i din Delta Dun? rîi. Erau aproape o jum? țațe de milion de germani, să? îi ardeleni, ? i de ? vabi din Banat. Să? îi au f? cut pace cu administra? ia rom�n?; ? vabii din Banat erau mai pu? în conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea german? �naintea venirii lui Hitler la putere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
capului�17. Fran? a ? i?a amintit ? i ea de el, decor�ndu? l, �n 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de alt? parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara? Samurca? (pe care l? a acuzat de colaborare cu germanii), l? a f? cut pe acesta s?? l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce �nsemna un duel, i? a luat locul Pamfil ? eicaru 18. Br? tianu ? i clanul lui dominau Palatul Regal. Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
venit la conferin? a ? inut? de Iorga �n 1923 �n oră? ul moldovenesc Român. (Era ceva nou ? i avea loc �n toat? Rom�nia). A vorbit despre diferen? a dintre na? ionalismul latin, cu diversitatea să inerent? , ? i despre na? ionalismul �p? g�n� al germanilor. A atacat sionismul, un �vis imposibil dup? 2.000 de ani�. Evreii ar trebui s? renun? e la ideea a �dou? patrii�, n? ar trebui s? caute salvarea �n nouă Constitu? ie democrat? ? i �ar trebui s? g?seasc? drumul spre inima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de Germania, erau (că s? folosim termenul folosit de el) �organice�. O dat? , c�nd a fost nevoit s? traverseze (din motive geografice) Germania, �n drum spre Scandinavia, a declarat c? Germania i s? a p? rut �trist? � ? i c? �germanii se str? duiau s? fac? gesturi fă?? de ceilal? i că s? dea impresia c? s�nt amabili�159. Iorga vizită cu pl? cere Iugoslavia, Cehoslovacia ? i Polonia, ?? rile acestea f? c�nd parte din Sistemul de la Versailles. El consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev? ra? i patrio? i, dar erau ? i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco? catolic. Iorga insistă asupra �odioasei sale culturi subgermane ? i maghiare� ? i asupra mediului s? u catolic transilv? nean chezaro-cr? iesc. El consideră morală cre? țin? ? i constitu? ionalismul lui Maniu drept �ipocrizie�. Odat? , Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles. Era totu? i �nsufle? it de o puternic? solidaritate latin? fă?? de Italia. Conținu�nd s? urmeze neab? țuț linia ostilit?? îi fă?? de Hitler ? i de Germania (faptul c? Iorga putea stabili chiar ? i rela? îi civilizate cu germanii află? i �n vizit? , inclusiv cu diplomă? îi, constituia o rărițate), el se află totu? i �n rela? îi bune cu �ns? rcinatul cu afaceri german, Pochhammer, ceea ce constituia mai cur�nd o excep? ie dec�ț o regul?. �n alte cazuri, el era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t superioare cet?? ilor grece? ți. Metodă istoric? este necesar? că s? ne d? m seama de faptul c? Rusia a abandonat marxismul �n favoarea unui str? vechi colectivism slav primitiv�. Sau: �Hitler este �ncarnarea unui str? vechi tribalism s? lbatic german ? i a unei religii p? g�ne germane din vechime�8. Sub titlul Civiliza? ia frustr? rîi ? i a irosirii, Iorga descria cum vedea el via? a modern?. Omul este (�n marile oră? e) �aruncat �n haosul unei vie? i ur�te ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi rom�ne? ți din acel timp, v? z�nd tineretul orient�ndu? se spre Hitler ? i Mussolini. Iorga d? dea de sub�n? eles c? �nu era germanofil� ? i asigura pe toat? lumea c? va lupta oric�nd �mpotriva oric? rei Germanii franceze sau rom�ne? ți, indiferent de mo? tenirea Transilvaniei 12. Iorga nu credea c? �a fi ț�n? r reprezint? un drept �n sine�. Drepturile trebuie acordate unui sector mai larg al societ?? îi ? i nu doar unui grup de v�rst
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scris un editorial intitulat Rug? ciune. �ngrozit de distrugerea civiliza? iei europene, el �ntreba: �Cine ar putea oare accepta �nrobirea propriei lui na? iuni ? i pe cea a omenirii? �1 �Lupt? torul� Iorga refuză s? accepte ideea capitul? rîi! �n timp ce germanii �ncheiau �ncercuirea�, Iorga scria c? �solu? ia pentru Fran? a este un m�ndru 1792! � Din nefericire, Fran? a anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd urma s? aib? loc o manifestare comemorativ? �n cinstea iubitului s? u profesor de la Institutul de �nalte Studii, Charles B�mont. �n diminea? a zilei de 25 iunie, o coloan? de mă? ini acoperite de praf ? i noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de m�n? a sosit la Bucure? ți. Consulul german al Chi? în? ului ? i Cern? u?iului �i avertizase s? plece c�ț timp o mai puteau face. �n cursul dup?? amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
siguran? a regiunii strategice, locul de unde �? i preg? tea atacul �mpotriva Uniunii Sovietice. Scop �n vederea atingerii c? ruia Antonescu ? i restabilirea vechii ordini constituiau garan? ia, nu anarhia legionar? ? i experimentele unei revolu? îi sociale �arhanghelice�. �ntre timp, to? i germanii de la toate nivelurile � lucru deloc surprinz? tor � at�ț diplomatul conservator de carier? , ambasadorul Fabricius sau, la nivelul �W� (Wirtschaft), dr. H. Neubacher, c�ț ? i cei din SS sau SD erau profund irită? i de Iorga. Echipa mor? îi lui Boeru (a? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unor schimb? ri rapide. Iorga se opunea ferm (? i f? r? succes) violen? ei, o solu? ie gen Holocaust dep?? indu? i puterea imagina? iei. Iorga avea o atitudine prietenoas? fă?? de cei o jum? țațe de milion de etnici germani p�n? c�nd Hitler a �ncercat s?? i transforme �ntr? o a Cincea coloan? nazist?. �nainte de aceasta, f? cuse �n mai multe r�nduri gesturi prietene? ți fă?? de ei. Dup? venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc�, 3 ianuarie 1916 42 O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 225-227 43 �Neamul rom�nesc�, 21 august 1916 44 �Neamul rom�nesc�, 3 septembrie 1916. La conferin? a de Pace de la Versailles, Danemarca a refuzat s? reanexeze teritoriile locuite de germani. Nici m? car Hitler nu s-a atins de grani??. Rezervă danezilor a fost r? spl? țiț? 45 �Neamul rom�nesc�, 22 septembrie 1916 ? i 6 febr. 1917 46 �Neamul rom�nesc�, 12 noiembrie 1916 47 �Neamul rom�nesc�, 3 noiembrie 1916 48 O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
implicate sentimente personale. �ncerc�nd s? -l descrie pe Stere, el uită rolul decisiv jucat de acestă că s? -?i conving? basarabenii s? voteze revenirea Basarabiei la Rom�nia. Lui Iorga �i convenea s? uite c? Stere a �nceput s? colaboreze cu germanii numai dup? ce negocierile infamului St�rmer von Jagow au ajuns de notorietate public?. El l-a acuzat pe Stere de Lese-majest�, uit�nd c? Regele Ferdinand �l decorase pe acesta pentru meritele lui �n unirea Basarabiei cu Rom�nia 39 Profesorul Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu scrie istorie, operă lui este o oper? de politician, nu de istoric. ?i, că nu cumva s? uit? m, profesorul Tille, editorul lucr? rîi Weltgeschichte a lui Helmolt, �l consideră pe Iorga �un tr? d?tor ? i un du? man al germanilor�. Theodorescu, op. cît. , p. 295 228�O via?? de om... , vol. III, p. 9 229�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 277 (1919), doc. 194 230��Neamul rom�nesc�, 26 februarie 1928 231�Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asasineze pe Iorga? 27 �Bună vestire�, 4 octombrie 1940 28 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 17 ? i 20 29�Hillgruber, op. cît. , pp. 116-117. Achizi? ionarea de arme din Germania i-a fost confirmat? autorului de Boeru. Dar acest lucru nu �nseamn? implicarea germanilor �n asasinarea lui Iorga. De? i, nazi? ții nu erau nemul? umi? i de uciderea lui, Legiunea �? i avea uria? ele ei conturi de lichidat cu Iorga ? i (dup? cum sublinia Boeru), la �nceputul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu �nseamn? implicarea germanilor �n asasinarea lui Iorga. De? i, nazi? ții nu erau nemul? umi? i de uciderea lui, Legiunea �? i avea uria? ele ei conturi de lichidat cu Iorga ? i (dup? cum sublinia Boeru), la �nceputul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme u? oare ? i altor unit?? i legionare (Echipe ale Mor? îi sau altele) 30 Reac? ia Legiunii la critică lui Antonescu la adresa anarhiei legionare a fost tipic?: ei au subliniat c? �nu-l vor obligă pe Antonescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1 (1990-1997) Legendă: Instituții internaționale: Uniunea Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă (OSI), Organizația pentru Securitate și Cooperare În Europa (OSCE), Consiliul Europei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Project on Ethnic Relations (PER), fundațiile americane Charles Mott, CEE Trust Fund, German Marshal Fund, fundațiile olandeze Spolu International Foundation, Novib, Cordaid, Kerk in Actie, ICCO); rapoarte, studii despre situația romilor din România; programe de susținere a societății civile, programe de asistență financiară pentru consolidarea societății civile (PHARE), granturi, schimburi de experiență, programe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]