12,821 matches
-
aferente indicilor de frecvență au valori cuprinse între 1 și 20 pentru fiecare dintre cei 4 indici. Intervalele dintre valorile celor 4 indici de frecvență ce stau la baza determinării claselor de risc corespund intervalelor dintre termenii unei progresii, potrivit grilei prevăzute în anexa nr. 2. ... Capitolul III Stabilirea tarifului de risc Articolul 5 (1) Fiecărei clase de risc îi corespunde un tarif de risc, conform grilei prevăzute în anexa nr. 3. ... (2) Tariful de risc, respectiv cota de contribuție, are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185550_a_186879]
-
stau la baza determinării claselor de risc corespund intervalelor dintre termenii unei progresii, potrivit grilei prevăzute în anexa nr. 2. ... Capitolul III Stabilirea tarifului de risc Articolul 5 (1) Fiecărei clase de risc îi corespunde un tarif de risc, conform grilei prevăzute în anexa nr. 3. ... (2) Tariful de risc, respectiv cota de contribuție, are valoarea cuprinsă între 0,4 și 3,6%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate. ... (3) Tariful minim de risc corespunde clasei de risc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185550_a_186879]
-
integrantă din prezentele norme metodologice. Anexă 1 ÎNCADRAREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN ECONOMIA NAȚIONALĂ ÎN CLASE DE RISC, PE BAZA INDICILOR DE FRECVENȚĂ ȘI A DATELOR STATISTICE DIN ANUL 2005 *Font 8* 131 137 Închirierea mașinilor și echipam. Anexă 2 GRILA pentru stabilirea claselor de risc NOTĂ: Formulă ce stă la baza stabilirii intervalelor pentru indicii de frecvență este următoarea: X(i+1) = X(i) + r(i+1), unde: i = 0 - 18, corespunzător celor 19 intervale X(0) = 0 - limită minimă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185550_a_186879]
-
pentru indicii de frecvență este următoarea: X(i+1) = X(i) + r(i+1), unde: i = 0 - 18, corespunzător celor 19 intervale X(0) = 0 - limită minimă a primului interval r(i+1) - rația de creștere a intervalelor Anexă 3 GRILA DE STABILIRE A TARIFULUI DE RISC PE BAZA CLASEI DE RISC Nr. Anexă 4 dom. îngrijirii sănăt., învățăm. Dacă în perioada următoare va începe activitatea de transport spațial (cod CAEN 6230), tariful aferent acestei activități se va asimilă cu tariful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185550_a_186879]
-
maximum 100 de puncte posibil. ... 6.4. (1) Lista beneficiarilor eligibili admiși pentru participarea la Program va fi făcută publică prin afișare pe site-ul ANIMMC, www.animmc.ro, în termen de 15 zile de la expirarea perioadei de înscriere. (2) Grila de evaluare a formularelor de înscriere va fi afișată pe site-ul ANIMMC în termen de o zi de la încheierea perioadei de înscriere. 7. Organizarea cursurilor de pregătire antreprenorială 7.1. (1) Cursurile de pregătire antreprenorială se vor desfășura în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178529_a_179858]
-
de performanță sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecție. Experiență a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obține o protecție eficientă a lemnului împotriva agenților chimici. Aderenta la suport *1) Metodă grilei se utilizează pentru determinarea aderentei acoperirilor de protecție cu grosimi de până la 250 microni. *2) Metodă smulgerii se utilizează pentru determinarea aderentei acoperirilor de protecție cu grosimi de peste 250 microni. *3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecție cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
interfeței Lexic−Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila verbală tranzitivă, cât și intranzitivă. NP se deplasează în poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern este argumentul afectat. În engleză, toate verbele ergative pot fi folosite în construcția medie, iar incoativele reprezintă folosirea intranzitivă a ergativelor. Hale și Keyser
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cliticul ce reduce cazul. În aceste limbi, ceea ce trebuie să devină un verb reflexiv părăsește Lexiconul cu același număr de roluri care trebuie atribuite ca și intrarea lexicală de bază. Siloni (2002)122 a arătat că sintaxa nu poate schimba grila de roluri a unui predicat (eliminarea, modificarea și adăugarea de roluri tematice nu sunt permise după inserția sintactică); manipularea grilei de roluri este posibilă numai în Lexicon. Operațiile din sintaxă acționează asupra structurii sintactice, care este deja asociată cu reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
roluri care trebuie atribuite ca și intrarea lexicală de bază. Siloni (2002)122 a arătat că sintaxa nu poate schimba grila de roluri a unui predicat (eliminarea, modificarea și adăugarea de roluri tematice nu sunt permise după inserția sintactică); manipularea grilei de roluri este posibilă numai în Lexicon. Operațiile din sintaxă acționează asupra structurii sintactice, care este deja asociată cu reprezentarea semantică a unui eveniment. Operația de concentrare se poate aplica și în sintaxă, pentru că aceasta nu modifică compoziția rolurilor tematice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structurii sintactice, care este deja asociată cu reprezentarea semantică a unui eveniment. Operația de concentrare se poate aplica și în sintaxă, pentru că aceasta nu modifică compoziția rolurilor tematice, ci numai le adună împreună; operația nu are nevoie să ajungă la grila de roluri, ci numai la rolurile tematice neatribuite. Alegerea morfologică a elementului se reduce Cazul acuzativ; cliticul își are originea în VP, apoi se deplasează în I; rolul neatribuit este reținut de proiecția verbală până când un rol tematic extern este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două roluri aceluiași argument sintactic. Această propunere dă seama de incompatibilitatea dintre reflexivizare și pasiv. Grimshaw (1990), Pesetsky (1995), Sportiche (1998) folosesc această incompatibilitate ca pe un argument în favoarea derivării inacuzative a verbelor reflexive. Faptul că operațiile de manipulare a grilei de roluri nu pot avea loc în Sintaxă explică de ce inacuzativele și verbele cu subiect Experimentator sunt derivate în Lexicon în toate limbile. Se este incompatibil cu morfologia nominală. În engleză, verbele reflexive sunt derivate în Lexicon, deci sunt posibile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2004, " Se−Si Type Anaphors", ms., SynCom Project, www.llf.cnrs.fr/fr/Sorin/SE SI Carmen Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, "Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives", Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al doilea pol de atracție: melodiile posedau astfel, fie o notă dominantă (numită corda di recita sau repercussio, pe aceasta desfășurându-se, de exemplu, declamarea psalmilor), fie o notă finală (finalis) distinctă. În perioada carolingiană s-a formulat, deci, o grilă rigidă de opt moduri, în cadrul căreia au fost clasificate toate cântecele gregoriene: sau, mai exact, opt tipuri de scări muzicale, formate din diferite succesiuni de tonuri și semitonuri, și caracterizată fiecare de o proprie finalis și de o proprie repercussio
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
un alt exemplu. Pornindu-se de la analiza diferitelor stiluri de conducere, de la cunoștințele acumulate în psihologia socială, s-au făcut numeroase încercări de a „proiecta” un stil optim de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conducere, de la cunoștințele acumulate în psihologia socială, s-au făcut numeroase încercări de a „proiecta” un stil optim de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat de către fiecare conducător este - în terminologia autorilor -, „9.9
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției unor tensiuni și conflicte intergeneraționale. În opinia noastră, acest tip de studiu este interesant nu doar În sine, ci, prin grila de lectură dată de perspectiva generațională, are capacitatea de a deschide noi piste de cercetare și de a acumula noi date despre schimbarea socială, mobilitatea socială, despre „statul-providență” și despre comportamentele politice, economice și migratorii. Ne aflăm, astăzi, În fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a permis operaționalizarea conceptului de generație Înțeles Într-o triplă dimensiune: de generație familială, istorică și de generație a welfare-ului, a bunăstării economice și sociale. În opinia noastră, acest tip de studiu nu este interesant doar În sine, ci, prin grila de lectură dată de perspectiva generațională, are capacitatea de a deschide noi piste de cercetare și de a acumula noi date despre schimbarea socială, mobilitatea socială, despre „statul-providență” și despre comportamentele politice, economice și migratorii. Primele date empirice obținute au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intersectează și cu religia, și cu medicina, G. Pizza evocă apoi pe Ion Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român comparat (1944), și Încercarea acestuia de a edifica o ,,știință etnoiatrică modernă”, printr-o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi, de a petrifica dacă nu poate edifica. Într-o grilă de lectură freudiană, perversiunea ne apare ca o deviație, o regresiune sau o fixație asupra unui obiect care evocă un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură unor indivizi care au evoluat Într-un alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nici pe departe un segment social cosmetizat. Dimpotrivă. Și nu mulți sunt cercetătorii care, o dată ieșiți din subsolurile societății cu rapoartele redactate, se mai Îndură ca, stând la masa de scris, să reintre În lumea aceea sumbră, să-i aplice grilele de lectură specifice sociologiei, pentru ca, În final, din toată această osteneală, să vadă lumina tiparului o carte. Pentru că, deși strâns legată de cercetările de teren care i-au oferit materialul, Cunoaștere incomodă este, de la titlu până la modul În care a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1, că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în limba franceză care să abordeze acest domeniu. 2. Demers diagnostic și analiză funcțională Michel Ylieff, Ovide Fontaine∗ Introducere 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală Abordarea psihodinamică Abordarea cognitiv-comportamentală Discuții 2. Analiza funcțională: concepte și metodologie Modelul lui Kanfer și Saslow Grila BASIC ID Grila SECCA Cercul vicios Modelul retroactiv Concluzii Bibliografie Introducere Intervenția psihoterapeutică implică o relație între doi indivizi care, într-un dialog cu totul special, elaborează o cercetare în vederea identificării unei soluții la problemele ce afectează unul dintre protagoniști
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]