15,241 matches
-
de artă, organizată de revista October 191 și desfășurată la New York în decembrie 2001, cu participarea lui George Baker, Rosalind Krauss, Benjamin Buchloh, Andrea Fraser, David Joselit, James Meyer, Robert Storr, Hal Foster, John Miller și Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei relații, pentru ca Benjamin Buchloh să nuanțeze această idee referindu-se la extraordinarul proces de abstracție / extracție prin care a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tendință artistică care să asigure calitatea operei. Tocmai de aceea, concluzionează Benjamin, tendința politică justă a unei opere include calitatea sa artistică, deoarece include tendința sa artistică. Abordând problema raportului dintre artă și politică din perspectiva criticii marxiste, Benjamin nu insistă pe ideea potrivit căreia raporturile sociale sunt condiționate de raporturile de producție, ci mai curând atrage atenția asupra funcției care ar trebui să revină operei de artă în cadrul raporturilor de producție artistică ale unei epoci, respectiv asupra tehnicii artistice a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Jonathan Harris în introducerea sa critică în noua istorie a artei. Preocupat de relația dintre subiecții privitori individuali, structura socială și relațiile de putere, Bryson analizează situația privitorului care este, la rândul său, privit și capturat, astfel, în arena socială. Insistând asupra ideii potrivit căreia câmpul vizual în care locuim ar fi un câmp al semnificațiilor, și nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale, teoreticianul american propune o depășire a înțelegerii "vederii" în termenii formali ai psihologiei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
obiectiv să condenseze contextele și circumstanțele locale, producția artistică ce rezultă din ele și relațiile lor cu structuri similare din alte părți într-un aranjament temporar de discursuri interconectate, prin intermediul cărora să se exploateze potențialul producției cunoașterii culturale, să se insiste asupra relevanței declarațiilor artistice în privința percepției pe care o avem asupra contextelor și să se genereze o comunitate de interese împărtășite prin implicarea participării publicului. Potrivit lui Ute Meta Bauer, relația dintre aceste "centre (active) de interes" și lucrările artistice crează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Mass Disorientation) și către diversele tele-activități personale pe baza dispozitivelor care ar facilita tele-întruchiparea, tele-crima și tele-obliterarea. Reacționând față de amenințarea conformității și standardelor tehnologiei în știință și industrie, EIU respinge modul actual de realizare al interfețelor dintre oameni și mașini, insistând asupra explorării noilor tehnici și sisteme necesare coabitării cu mașinile. Proiectele tactical media intervin critic asupra mediilor dominante care crează oportunitatea distribuirii ideologice și facilitează apariția sistemelor de informare și comunicare deschisă, facând posibile acțiunile interactive și auto-organizate. Combinând arta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
datorate ziarelor care au publicat știrea, astfel încât ea să ajungă la fiecare cetățean american. Și astfel, fiecare cetățean american și-a demonstrat "neputința, incapacitatea de a răspunde, ignoranța în ce privește propriul pas înainte"102. Paragraful al nouălea al discursului lui Chapman insistă asupra chestiunii asumării vinei, de către fiecare, în baza unui argument care îmbină determinarea istorică cu invocarea planului divin. Astfel, în viziunea lui Chapman, "vina" nu înseamnă "a comite efectiv fapta" deplorabilă, pentru că, în (macro)schema planului divin, tragicul eveniment constituie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursive profund creatoare, constatând că actul său oratoric ne implică, în calitate de "(second) personae", pe fiecare dintre noi, care îl lecturăm, oferind, cu fiecare lectură, viață, adresei de la Coatesville și primind, în schimb, nu-i așa?, posibilitatea experienței (morale) viitoare. Am insistat, de asemenea, asupra relației pe care criticul însuși o creează cu noi, publicul implicat de discursul său, revelând modalitatea subtilă prin care, pas cu pas, Edwin Black se asigură că îl însoțim în analiză, devenind ceea ce ne propune el datorită
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
decât, prin indiferență sau pasivitate, să împiedice cursul privilegiat al istoriei țării. Povestea lui Reagan definește inclusiv virtuțile particulare ce caracterizează conceptul "adevăratului american": este vorba despre "hotărâre, curaj, putere, credință, speranță, hărnicie, compasiune"557. Mai mult decât atât, Reagan insistă, într-o manieră cât se poate de explicită și elaborată, asupra faptului că "eroismul" este atributul privilegiat al cetățeanului american obișnuit, adevărații eroi ai țării, "muncitorii din fabrici și fermierii, cei care vând bunuri și cei care le consumă [...] cei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ceva foarte vag: știam că suntem evrei, vedeam țăranii români în fiecare duminică și luni venind la piață să vândă tot felul de produse, la atelierul bunicului - cum am povestit deja - și la crâșmă, aproape de noi. Dar numărul de evrei, insist, era foarte mare în Târgu-Neamț, așa ca mulți ani n-am avut sentimentul de minoritate. Ideea că noi eram într-o mică minoritate ar fi fost ceva foarte bizar, fiindcă nu vorbim de o stradă sau de două străzi, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
clar și imediat că vreau la „uman”, fiindcă voiam să studiez latina și literatura. Începe anul, cumpăr cărțile de „uman”, iar dirigintele îmi spune: „Treci la real!” Am spus că eu stau la „uman”. Dirigintele, care era și el evreu, insistă: „Treci la real!” Ce să fac? Mă duc la unchiul meu și îi spun: „unchiulețule, e o greșeală”. Asta a fost greșeala lui, m-a înscris la „real”, iar eu voiam la „uman”. El vorbise deja cu dirigintele, care-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
voastră, aproape obsedată de legalism. M.I.: Da, de aceea decizia a și fost controversată. Acesta nu e însă domeniul meu, nu știu bine detaliile, dar, cum spui și tu, e vorba de o mare performanță savantă în domeniul iudaismului. Așa că, insist, în Tg. Neamț s-a atins un înalt nivel savant în iudaistică. Au existat oameni ca aceștia doi amintiți mai înainte - cel care preda Talmudul de la Ierusalim și juristul -, au existat și câteva academii - ieșivot. Am început să citesc puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care să mă invite sau nu... Și din cauza asta am acceptat tot mai multe invitații europene, care nu erau așa de bănoase. Bani nu erau prea mulți în Europa, dar era un alt public, alți oameni. S.A.: Te rog să insiști asupra experienței europene. Știu că ai întâlnit oameni ca Umberto Eco XE "Eco, Umberto" , Paul Ricœur XE "Ricoeur, Paul" ... M.I.: ...Derrida XE "Derrida, Jacques" , o mulțime. Cum s-a întâmplat? Eco XE "Eco, Umberto" mi-a citit cărțile înainte de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
văzut”. Îl întreb ce e scris acolo exact. S.A.: Dar era de bine sau de rău? M.I.: De rău! Îmi spune: „Tot ce poți să-ți imaginezi mai rău”. El e profesor, deci trebuia să înțeleagă ce scrie acolo, așa că insist: „Dar care-i problema?” Și el insistă: „Nu pot să-ți spun, dar recenzia e așa de lungă și de dramatică, încât n-am putut să nu te sun.”. Eu la început am râs, OK, ce puteam să mai spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
exact. S.A.: Dar era de bine sau de rău? M.I.: De rău! Îmi spune: „Tot ce poți să-ți imaginezi mai rău”. El e profesor, deci trebuia să înțeleagă ce scrie acolo, așa că insist: „Dar care-i problema?” Și el insistă: „Nu pot să-ți spun, dar recenzia e așa de lungă și de dramatică, încât n-am putut să nu te sun.”. Eu la început am râs, OK, ce puteam să mai spun? Colegul acesta era din România, din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nu mi se putea reproșa nimic. Deci nimeni nu a spus până acum că nu-l cunosc sau nu-l înțeleg pe Abulafia, ci au susținut totdeauna că s-a exagerat importanța lui. OK, să vedem! Dar asta a atins, insist, un nerv pentru care ei nu au avut un răspuns fenomenologic. Au încercat: „Cantitativ, poate...” Eu am replicat: „Cum cantitativ?”. Am avut o conferință în ’92 la Berlin, iar unul din elevii lui Scholem XE "Scholem, Gershom" îmi spune: „Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
comune în numele amintirii lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , au refuzat să colaboreze.. M.I.: Știu. Îi cunosc pe toți, am avut discuții cu toți. S.A.: Știi și câte încercări am făcut, în dorința de a perpetua - critic, nu hagiografic, am insistat mereu - amintirea și legatul spiritual al lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" . Există o traumă la Chicago, poate o dublă traumă, în care Eliade XE "Eliade, Mircea" și Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" sunt puși din nou împreună. M.I.: Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Cum zic, nu știu cum am ajuns la decizia asta. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a fost de la început defensiv. Desigur, știa de la Wendy XE "Doniger, Wendy" că mă interesez de Eliade XE "Eliade, Mircea" . Deci a început să se cam disculpe, insistând că nu cunoscuse trecutul lui Eliade XE "Eliade, Mircea" atunci când scrisese cartea despre el. Eu nici măcar nu-l pomenisem pe Eliade XE "Eliade, Mircea" . Nu i-am impus nimic. I-am replicat că nu-l acuzam de nimic, bineînțeles. După
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
gândea probabil: „Eliade XE "Eliade, Mircea" îmi spune o poveste pe care am citit-o și eu, dar care nu este povestea mea. Nu vreau să mă revolt sau să mă disting. Pur și simplu, eu am altă poveste.” Deci, insist, structura lor profundă este diferită. Reacția de la București a fost foarte instructivă: mă uitam cum stăteau oamenii aceia în sală, toți orășeni. Dacă le spun că Eliade XE "Eliade, Mircea" e român, ei înțeleg că nu e ceva de bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
profundă este diferită. Reacția de la București a fost foarte instructivă: mă uitam cum stăteau oamenii aceia în sală, toți orășeni. Dacă le spun că Eliade XE "Eliade, Mircea" e român, ei înțeleg că nu e ceva de bine. N-am insistat: „Nu vreți, nu vreți. Am spus ce-am avut de spus și am terminat.” Sigur că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost naționalist, toată lumea știe. Dar explicația e o structură profundă, nu un accident istoric. El putea să rămână în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
98 primesc doctoratul honoris causa la Cluj. Cine este invitat acolo? Chiar profesorul cu pricina. Eu am povestit afacerea asta cu nota, iar el a confirmat că își amintea, deși trecuseră 20-25 de ani; oricum, ținea minte ce publicase. Dar, insist, asemenea opțiuni sunt structurale: ce, pot eu spune că sunt un mai mare patriot român decât Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" ? Nu. Dar am găsit în cultura română ceva interesant, chiar fascinant din punct de vedere intelectual, am rezonat, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mulți oameni de știință ar înțelege asta! Ți-am spus și povestea cu o doctorandă de-a mea căreia i-am spus: „Mai lasă manuscrisele, le-ai citit, de ajuns, acum citește altceva”. Ea nu m-a înțeles, deci am insistat, dându-mă pe mine ca exemplu: „Acum citesc cărți despre care n-am auzit niciodată și care n-au nici o legătură cu ce scriu eu”. În fine, i-am explicat ce avea de câștigat din lecturi aparent sau chiar substanțial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
necesară pentru destituirea tuturor celor 20 de comisari. Analizând rezultatele împreună cu alți comisari, Santer a precizat că se simțea "ușurat și satisfăcut de această decizie". Pactul s-a transformat într-o realitate posibilă după ce mai mulți deputați democrat-creștini, care inițial insistaseră pentru o moțiune de cenzură, au fost de acord să voteze în favoarea anchetei pentru a evita criza ce ar fi survenit în urma demisiei lui Santer. Pauline Green, care susținuse încă de la început ideea anchetei, a afirmat că această investigație ar
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a fost foarte important pentru mine", mai adaugă aceasta. În ultimă instanță, cei cinci membri își retrag declarația, după ce José Manuel Barroso, președinte al Comisiei Europene, îi avertizează că aceasta "nu ajută" (Financial Times, 2006a). Chiar dacă Almunia și Merkel au insistat că regulile de adoptare a euro-lui s-au aplicat riguros, de fapt acestea sunt de obicei duse la extrem, după cum se poate observa în urma nerespectării criteriilor de datorie publică de către Italia și Grecia. Pactul de stabilitate și creștere economică, creat
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]