12,356 matches
-
vrea să claseze cazul și obține numirea procurorului într-un post din București. Marian crede însă că declarațiile lui Petrache sunt mincinoase și pornește în ajunul Crăciunului, împreună cu doi jandarmi, spre stâna unde se adăpostea fugarul. Din cauza viscolului, procurorul și jandarmul Bobincă se pierd în munți și sunt atacați și uciși de lupi. Între timp, pe Ruxandra o apucă durerile nașterii înainte de vreme, iar Manlache o ia în brațe și o duce la biserica din sat, unde femeia moare în timpul nașterii
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
existând tot mai multe zvonuri că ea ar fi pus la cale asasinatul. Primăvara sosește, iar fostul ocnaș coboară în sat pentru a merge la mormântul Ruxandrei. În timp ce urca dealul, el este împușcat de la distanță de mai multe ori de către jandarmul Ion, care-l aștepta lângă biserică. Manlache reușește să ajungă cu ultimele puteri până la cruce și cade peste ea, scoțând-o din pământ și rostind: "„Grijania ei de lume!”". Scenariul acestui film este inspirat din romanul "Velerim și Veler Doamne
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
a felului în care a mocnit și s-a plămădit durerea în sufletul acestui neam românesc”. Filmul a pus accentul pe latura epică, trecând în planul secund povestea de dragoste între Manlache și Ruxandra. Celelalte personaje devin și ele simboluri: jandarmul brutal (Gheorghe Dinică), boierul insidios (Emmerich Schäffer) sau „omul legii” (Sergiu Nicolaescu). Iarna are o funcție dramatică în conflict, criticul afirmând că ea dobândește „valențe antologice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Ipu, însoțit de familie și de oficialități, merge la comandatura germană să se predea. Trupele germane însă îi ignoră și părăsesc satul în grabă ca urmare a faptului că armatele române se aflau în apropiere. În timp ce preotul, notarul, medicul și jandarmul se bucură, Ipu și familia sa pleacă triști spre casele lor, pierzând astfel șansa de a avea parte de un trai mai bun. Văzând aceasta, copilul scoate pistolul furat de la neamț și pronunță condamnarea morală la moarte a celor vinovați
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Iorga și până când acesta din urmă a fost găsit împușcat în pădurea Strejnic. Cineastul a aflat o serie de informații de la Alina Rioșanu, fiica colonelului Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor în care se afla profesorul Iorga și legionarii, iar respectivul căpitan de jandarmi făcuse parte dintr-o astfel de echipă ce oprea automobilele pe șoseaua Sinaia-Ploiești și
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor în care se afla profesorul Iorga și legionarii, iar respectivul căpitan de jandarmi făcuse parte dintr-o astfel de echipă ce oprea automobilele pe șoseaua Sinaia-Ploiești și identifica pasagerii. Alte informații au fost obținute de la comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), unchiul regizorului. Evenimentele au fost prezentate din perspectiva istoriografiei comuniste, urmărindu-se denigrarea Gărzii
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a fost dusă de Hilde și Nina spre spital, dar nu a ajuns acolo din cauza haosului din oraș și a născut un băiat în Catedrala din Timișoara, murind la naștere. În finalul filmului, Irene și Andrei aduc câteva mașini de jandarmi pentru a-i prinde pe copiii străzii aflați în clădirea dezafectată din Popești-Leordeni. Aceștia fug, dar Cristu Dan rămâne în canal. Copiii strânși de jandarmi spun că nu-l cunosc pe Cristu Dan. Jandarmii sudează capacele de canal, iar băiatul
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
din Timișoara, murind la naștere. În finalul filmului, Irene și Andrei aduc câteva mașini de jandarmi pentru a-i prinde pe copiii străzii aflați în clădirea dezafectată din Popești-Leordeni. Aceștia fug, dar Cristu Dan rămâne în canal. Copiii strânși de jandarmi spun că nu-l cunosc pe Cristu Dan. Jandarmii sudează capacele de canal, iar băiatul rămas captiv acolo găsește medalionul ars al tatălui său și-l ia cu el spunând că poate-i va purta noroc. Irene se întoarce la
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
și Andrei aduc câteva mașini de jandarmi pentru a-i prinde pe copiii străzii aflați în clădirea dezafectată din Popești-Leordeni. Aceștia fug, dar Cristu Dan rămâne în canal. Copiii strânși de jandarmi spun că nu-l cunosc pe Cristu Dan. Jandarmii sudează capacele de canal, iar băiatul rămas captiv acolo găsește medalionul ars al tatălui său și-l ia cu el spunând că poate-i va purta noroc. Irene se întoarce la Paris, spunându-i lui Andrei să caute băiatul în
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
Germană, la un castel „de vis, pe o stâncă înconjurată de un râu” (după cum a afirmat regizorul). Regizorul a afirmat că cenzura comunistă nu i-a permis să afirme că acel conte era ungur, determinându-l să înlocuiască grupul de jandarmi unguri cu unul de mercenari de diverse naționalități. În plus, pentru a menaja sensibilitățile maghiare, două dintre victimele luptelor din film au fost unguri. Ideea duelului cu grenade i-a aparținut lui Sergiu Nicolaescu. În locurile unde ar fi trebuit
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
masacrele au fost pregătite și organizate de la Constantinopol, capitala de atunci a Imperiului, și implementate la nivel local de către liderii din diverse districte și provincii. Fiecare birou local era responsabil pentru colectarea armenilor din aria sa administrativă, apoi soldații și jandarmii otomanii escortau convoaiele până în deșert în „” și comiteau ei înișiși asasinate, sau dădeau frâu liber violenței grupurilor de bandiți înarmați, în cea mai mare parte kurzi. Mulți criminali, grupați în ceea ce va fi cunoscut sub numele de „” au fost eliberați
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
de anihilare a tuturor armenilor din Imperiu; îndepărtarea de front a mai multor victime, în timpul diferitelor etape ale masacrelor, elimină orice plauzibilitate pentru acuzația de colaborare acestora cu inamicul. Prima măsură luată în februarie 1915, a fost dezarmarea soldaților și jandarmilor armeni recrutați în armata otomană, deși Enver Pașa, după o inspecție pe frontul din Caucaz, în februarie, 1915, declara că „soldații armeni ai armatei otomane și-au îndeplinit cu scrupulozitate toate îndatoririle pe câmpul de luptă, de aceasta pot să
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
recunoștința poporului armean al cărui perfect devotament față de guvernul imperial otoman este bine cunoscut”. Ei au fost retrogradați la batalioane special create și alocate pentru lucrări și întreținerea drumurilor, și apoi eliminați în grupuri mici în cursul anului 1915, de către jandarmii responsabili de supravegherea lor, sau de kurzii chemați pentru întărire. Pe 24 aprilie 1915, ministrul de interne Talaat Pașa din guvernul Junilor Turci a dat un ordin de arestare a intelectualilor armeni. Operațiunea a început la orele 20 la Constantinopol
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
convoaie. Bărbații rămași au fost în mod sistematic masacrați imediat după plecarea convoiului, cele mai frumoase femei și copiii au fost răpiți pentru a fi vânduți ca sclavi, în timp ce restul convoiului era decimat la fiecare etapă a drumului, atât de către jandarmii responsabil de escorta lor, cât și de triburile kurde și de alte miliții recrutate special în acest scop. Doar câteva mii de oameni au supraviețuit aceastei deportări. În și , aproape toți armenii au fost uciși pe loc. Constatând masacrele, guvernele
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Ministerului Administrației și Internelor. La data de 3 ianuarie 1997, după ce a absolvit cursul postuniversitar de științe penale și a obținut titlul de Doctor în Științe Militare, colonelul dr. Anghel Andreescu a fost numit comandant al Brigăzii 11 Mobile de Jandarmi București. Colonelul de jandarmi Anghel Andreescu a fost avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 27 noiembrie 1997 . La data de 4 mai 1998, generalul de brigadă dr. Anghel Andreescu a fost numit în funcția de
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
La data de 3 ianuarie 1997, după ce a absolvit cursul postuniversitar de științe penale și a obținut titlul de Doctor în Științe Militare, colonelul dr. Anghel Andreescu a fost numit comandant al Brigăzii 11 Mobile de Jandarmi București. Colonelul de jandarmi Anghel Andreescu a fost avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 27 noiembrie 1997 . La data de 4 mai 1998, generalul de brigadă dr. Anghel Andreescu a fost numit în funcția de director al Serviciului de
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
de general de divizie (cu 2 stele), eliberat la cerere din funcția de director al SPP și trecut la dispoziția Ministerului de Interne . După venirea la putere a președintelui Emil Constantinescu, generalul Iliescu a fost numit la comanda Brigăzii 16 Jandarmi din Bacău. El a fost trecut apoi în rezervă cu gradul de general de divizie la 5 februarie 1997 . În perioada guvernării CDR, generalul Iliescu s-a asociat cu fostul director adjunct al SPP, generalul Gheorghe Arădăvoaice, înființând o firmă
Dumitru Venicius Iliescu () [Corola-website/Science/311663_a_312992]
-
Octavian Chițu a fost șef al Unității Speciale I Securitate București. În decembrie 1989 a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel, apoi în anul 1990 a devenit colonel. A îndeplinit funcția de șef de stat major al Comandamentului Trupelor de Jandarmi între anii 1990 și 1999. În această perioadă, a fost înaintat la gradul de general maior - cu o stea (martie 1992). În perioada 1995-1996, generalul de brigadă Octavian Chițu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. A fost apoi
Octavian Chițu () [Corola-website/Science/311763_a_313092]
-
se înmulțească. După trecerea coloanelor germane, au izbucnit primele lupte dintre mebrii rezistenței franceze și soldații germani. Insurgenții au lipit afișe pe pereți chemând la „mobilizare generală” în condițiile în care „războiul continua”. Polițiștii, membrii Gărzii Republicane și Gărzii Mobile, jandarmii, gardienii pușcăriilor, patrioții francezi, practic „toți bărbații de la 18 la 50 de ani capabili să poarte o armă” au fost chemați să se alăture „luptei împotriva invadatorilor”. Alte afișe aduceau asigurări că „victoria este aproape” și că „toți trădătorii vor
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
consecință, Tătărescu a trimis mai multe garnituri la Alba Iulia, care au preluat mare parte din mulțime și a împrăștiat-o prin țară, în diferite direcții. Cei care au plecat dezorganizat direct spre Capitală, au fost hărțuiți în permanență de jandarmi și după ce au parcurs câteva zeci de kilometri, au fost nevoiți să renunțe. Asemănarea cu celebrul „Marș asupra Romei”, organizat de Mussolini în 1922, a adus numeroase critici Partidului Național Țărănist. Despre caracterul mussolinian al „Marșului asupra Bucureștiului”, Alexandru Averescu
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
din sat, până atunci simpatizanți ai săi. Aceștia se oferă să sprijine jandarmeria și indică oamenilor de ordine ascunzătorile lui Terente. În dimineața zilei de 4 iunie, Terente este recunoscut de către soțul preotesei într-o barcă pe Dunăre și un jandarm deschide focul asupra lui. Autopsia a fost făcută de doctorița Maria Zaharescu, medic legist al Plășii Măcin, care, la cererea autorităților, a prelevat capul și penisul lui Terente. Capul a fost inițial îngropat în afara satului, apoi recuperat și trimis împreună cu
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
Malu cu Flori) În documentele din anii '50, prenumele său a apărut mai ales sub forma "Ioan", în timp ce în anii '60-'70 a fost utilizat prenumele "Ion". Militar în termen în Divizia 1 Infanterie "Tudor Vladimirescu" (1944 - 1946), subofițer de jandarmi (1946 - 1948), urmează cursurile Școlii de Ofițeri M.A.I. (1948 - 1949). La 23 august 1949 este avansat sublocotenent și numit locțiitor politic al comandantului de companie la Centrul de Instrucție Grăniceri - Rădăuți, ulterior comandant de batalion de grăniceri. Căpitan în
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
din anul 1899, obținând gradul de sublocotenent. A intrat târziu în Jandarmerie la 23 septembrie 1930 și a fost confirmat definitiv în corp la 25 aprilie 1931. Cea mai importantă realizare a sa a fost înființarea "Școlii de Ofițeri de Jandarmi" din București. În perioada 12 mai 1931 - 15 februarie 1934, generalul de brigadă Constantin Dimitrescu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. În luna aprilie 1931 a fost delegat funcția de prefect al județului Timiș, după ce timp de două
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
de două luni ocupase postul de prefect al județului Arad. Ordinul nr. 291 din 4 martie 1932, semnat de Generalul Dimitrescu N. Constantin, Inspector General al Jandarmeriei, în care printre altele se spune: „Mi s-a adus la cunoștință că jandarmii de la posturi nu mai merg la biserică în zilele de sărbătoare. Prezența lor în biserică este însă un convingător exemplu de credință pe care jandarmii trebuie să-l dea cei dintâi, în toate împrejurările. Deosebit de aceasta, în biserică au ocaziunea
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
al Jandarmeriei, în care printre altele se spune: „Mi s-a adus la cunoștință că jandarmii de la posturi nu mai merg la biserică în zilele de sărbătoare. Prezența lor în biserică este însă un convingător exemplu de credință pe care jandarmii trebuie să-l dea cei dintâi, în toate împrejurările. Deosebit de aceasta, în biserică au ocaziunea să asculte predicile preoților, precum și îndrumările ce aceștia dau sătenilor, însușindu-și și învățămintele moralei creștine și ținând în observație în același timp îndemnurile care
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]