12,109 matches
-
80 de ani de la nașterea lui Claude, Maurane înregistrează în 2009 Nougaro ou l'Espérance en l'homme - Nougaro sau Speranța în om21. Regiunea Midi-Pyrénées a creat în 2007 Premiul Claude Nougaro în onoarea să, vizând încurajarea tinerelor talente 22. Leș Chevaliers du Fiel îi consacră în 2004 o sceneta pentru a-i aduce un omagiu după moarte.
Claude Nougaro () [Corola-website/Science/329323_a_330652]
-
creată Agenția Maghreb Arab Presse, inițial societate privată, iar după 1974 a devenit parte a sectorului public. Celelalte agenții au fost apoi create de statele arabe și au devenit purtătoarele mesajelor oficiale . Réponse à la question « Qu’est ce que leș Lumières ? », Emmanuel Kant, septembre 1784. La démocratie des autres. Pourquoi la démocratie n’est pas une invention de l’Occident, Amartya Sen, 2005, 86 p. Marină Guseva, Mounira Nakaa, Anne-Sophie Novel, (coordinatrice et rédactrice en chef). Kirsi Pekkala, Bachir Souberou
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
et de l’information Division de la liberté d’expression, de la démocratie et de la paix, 2007 PNUD ; « Faut-il lire Amartya Sen », L’Économie politique n° 27, juillet 2005 Yahya Abou Bakr, Saad Labib, Hamdy Kandi , Le devéloppement de l'information dans leș pays arabes. Besoins et priorités, UNESCO, 1984 Bernard Clergerie et Richard Dill, Vers un nouveau système de communications dans leș &tats arabes - leș satellites de communica tion au service de la radiodiffusion, de l’éducation et du développement,Unesco, 1975. Stuart
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
L’Économie politique n° 27, juillet 2005 Yahya Abou Bakr, Saad Labib, Hamdy Kandi , Le devéloppement de l'information dans leș pays arabes. Besoins et priorités, UNESCO, 1984 Bernard Clergerie et Richard Dill, Vers un nouveau système de communications dans leș &tats arabes - leș satellites de communica tion au service de la radiodiffusion, de l’éducation et du développement,Unesco, 1975. Stuart H. Schaar, Leș mass media au Maghreb, American Universities Field Staff Reports, série Afrique du Nord 14, no 2, 1968
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
n° 27, juillet 2005 Yahya Abou Bakr, Saad Labib, Hamdy Kandi , Le devéloppement de l'information dans leș pays arabes. Besoins et priorités, UNESCO, 1984 Bernard Clergerie et Richard Dill, Vers un nouveau système de communications dans leș &tats arabes - leș satellites de communica tion au service de la radiodiffusion, de l’éducation et du développement,Unesco, 1975. Stuart H. Schaar, Leș mass media au Maghreb, American Universities Field Staff Reports, série Afrique du Nord 14, no 2, 1968.
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
Besoins et priorités, UNESCO, 1984 Bernard Clergerie et Richard Dill, Vers un nouveau système de communications dans leș &tats arabes - leș satellites de communica tion au service de la radiodiffusion, de l’éducation et du développement,Unesco, 1975. Stuart H. Schaar, Leș mass media au Maghreb, American Universities Field Staff Reports, série Afrique du Nord 14, no 2, 1968.
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
ei în asociație cu Léon Ledoux până în 1955 când s-a îmbolnăvit. Sub direcția să, s-au produs în anii aceștia la ABC artiști de talia lui Line Renaud (în 1948), Maurice Chevalier, Bourvil, Henri Salvador,Renée Lebas,Luis Mariano, Leș Compagnons de la Chanson. A patronat punerea în scenă a operetei „La P'tite Lili” cu Eddie Constantine și Edith Piaf, precum și a marelui succes „La Route fleurie” a lui Francis Lopez, cu Georges Guétary și Bourvil. Vedetele din La Route
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
Teatrul Comédie française un program artistic în favoarea copiilor muncitorilor feroviari. A rămas impresionat de o formație de șase tineri cântăreți , si a decis să-i angajeze. După asocierea cu alți trei artiști, grupul avea să devină celebru sub numele de Leș Compagnons de la Chanson. Mitty Goldin a murit de accident vascular cerebral în 1956. A fost înmormântat în secțiunea 30 a cimitirului Montmartre. A contribuit la muzică operetei "La Féerie blanche" (1938, Teatrul Mogador) de Casimir Oberfeld, text: Louis Verneuil, Andre
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
Mitty Goldin a murit de accident vascular cerebral în 1956. A fost înmormântat în secțiunea 30 a cimitirului Montmartre. A contribuit la muzică operetei "La Féerie blanche" (1938, Teatrul Mogador) de Casimir Oberfeld, text: Louis Verneuil, Andre Hornez, la opereta "Leș chansons de Bilitis" (Teatrul des Capucines) de Joseph Kosma (sub pseudonimul Pierre Cochereau), Jean Valmy (pseudonimul lui Edmond Roland) , Marc-Cab (pseudonimul lui Marcel Cabridens)
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
navigatorii și cartografii olandezi. Tot cu aceeași semnificație, este numită "Drie Konings" (în ) sau "Drie Susters" (în română: "Cele Trei Surori") de vorbitorii limbii afrikaans din Africa de Sud. În "Lettres de mon moulin", publicată în 1866, Alphonse Daudet amintește, în scrisoarea "Leș Étoiles", de mai multe obiecte cerești, între care și de „leș Trois Rois”, referindu-se la "Centura lui Orion". Peste tot, sintagma "Cei Trei Regi" se referă la Cei trei crai de la răsărit evocați în Evanghelia după Matei (Matei 2
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
Konings" (în ) sau "Drie Susters" (în română: "Cele Trei Surori") de vorbitorii limbii afrikaans din Africa de Sud. În "Lettres de mon moulin", publicată în 1866, Alphonse Daudet amintește, în scrisoarea "Leș Étoiles", de mai multe obiecte cerești, între care și de „leș Trois Rois”, referindu-se la "Centura lui Orion". Peste tot, sintagma "Cei Trei Regi" se referă la Cei trei crai de la răsărit evocați în Evanghelia după Matei (Matei 2, 1-12). Referindu-se la acelasi asterism, Daudet îl numește și „le
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
unei edituri, revista, pe atunci deja de trei ani, "Nouvelle Revue Française". Primele trei cărți - "L’Otage" de Paul Claudel, "Isabelle" de André Gîde și "La Mère et l’enfant" de Charles-Louis Philippe - au apărut în iunie 1911, numele editorului "Leș Éditions de la Nouvelle Revue Française (NRF)". De aici derivă logo-ul stilizat "nrf", care poate fi încă găsite astăzi pe multe titluri ale editurii. După al doilea război mondial, a fost fondată de către Marcel Duhamel în editură Gallimard, Série noire
Éditions Gallimard () [Corola-website/Science/328706_a_330035]
-
clipă, primii doi sunt salvați de navă spațială, dar reputația lor este compromisă de eșuarea proiectului. Fabrice Ribeiro de Campos consideră că românul "exprimă fascinația autorului pentru psihologie", remarcând că Brussolo continuă explorarea temei mutațiilor, tratată și în românul precedent, "Leș semeurs d’abîmes". "Critiques Libres" remarcă precizia științifică cu care autorul "trasează o hartă anatomica în același timp deliranta și dezgustătoare", subliniind faptul că "Brussolo, fidel sieși, merge tot mai departe cu logică sa către un final apoteotic". Pe de
Febra (roman) () [Corola-website/Science/328763_a_330092]
-
(n. 25 noiembrie 1870, Granville-Manche - d. 13 noiembrie 1943, Paris) a fost un pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, aparținând grupului de artiști cunoscuți sub numele "Leș Nabis". s-a născut la 25 noiembrie 1870 la Granville, un oraș normand la malul Canalului Mânecii. Tatăl său, Constant Denis, se stabilește nu departe de Paris, în orășelul Saint-Germain-en-Laye. După absolvirea liceului Condorcet din Paris, Denis frecventează Muzeul Louvre unde
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
unde descoperă tablourile lui Fra Angelico, care îi marchează vocația de viitor pictor religios. Se înscrie la École de Beaux-Arts și, incepand cu anul 1888, frecventează cursurile Academiei Julian. Aici întâlnește pe Paul Sérusier, împreună cu care pune bazele mișcării artistice Leș Nabis. Datorită preocupării sale pentru teoria artei, Maurice Denis devine purtătorul de cuvânt al grupării. În 1892, la Salonul Independenților, prezintă un tablou enigmatic ""Mystère des Pâques"" semnat cu monograma "Maud", care adaugă operei un plus de mister. În 1891
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
Piaf, melodia a devenit "„Johnny tu n'est pas un ange”". În Iugoslavia, poetul Dragomir Ristic i-a adăugat un text nou, schimbându-i ritmul popular în „medium swing”. Cântecul a fost plagiat în anii '50 de cunoscutul chitarist american Leș Paul, care a folosit integral linia melodica în cântecul "„Johnny is the Boy for Me”", fără a numi adevăratul autor. S-a ajuns la un proces, câștigat de Stein, deși nu i-a fost posibil să se prezinte personal în fața
Sanie cu zurgălăi () [Corola-website/Science/328749_a_330078]
-
câștigat de Stein, deși nu i-a fost posibil să se prezinte personal în fața instanței americane din cauza restricțiilor de circulație impuse de regimul comunist din România. Un cover din 1988 al formației Vaya Con Dios, care îl credita tot pe Leș Paul drept compozitor, a determinat o sesizare în instanță de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA).
Sanie cu zurgălăi () [Corola-website/Science/328749_a_330078]
-
terminal)": 3,4 km de galerii descoperite. La care se mai adaugă cei 900 m de galerii parcurse spre amonte pe "Rivière de Joly (Râul lui Joly)". Michel Croce-Spinelli și Jacques Ertaud au conceput un film, destinat presei televizate, numit "Leș coulisses de l’exploit - Culisele reușitei". În 1970, Guy de Lavaur permite explorarea sitului de la Padirac de către cluburile de speologie din zona Lot. Jean Lesur și numeroși speologi urmăresc explorarea și înregistrarea topografica a afluenților râului principal. Un studiu geologic
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
înecate. În 1993, intrând prin "Fântână Saint Georges", cercetătorii găsesc de asemenea 7 sifoane. Anul 1996 este marcat de parcurgerea integrală a traseului La Finou - Padirac de către Bernard Gauche ajutat de scufundatori și speologi veniți din Lot, Gironde, Charente și leș Deux-Sèvres. În 1995, Bernard traversează 16 sifoane pornind de la izbucul la Finou. El regăsește cu această ocazie un fir al Ariadnei pe care tot el îl lașase cu un an înainte, în timpul unei scufundări realizate pe fundul avenei Padirac. Pe
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
Departamental de Speologie din Lot) «Pagina comisiei Padirac», 2010, consultată pe 3 noiembrie 2010 • Site oficial • Padirac și ghizii săi : documentar realizat de Patrick Cazals și Brigitte Alléhaut, redifuzare pe canalul France Culture la 10 iulie 2007, în programul «Sur leș Docs » al emisiunii «Grand angle » din 29 iunie 1996, format wma 14 Mo
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
Du coup, en guise d'alliance, îl donne à să femme la bague qu'il avait lui-même au doigt et qui lui avait été offerte par une autre femme avec laquelle îl avait eu une aventure à Paris 6. Puis leș invités se mettent à table, la mariée semble être très en retrăit 11,12. On regarde danser leș paysannes et la mariée présente să corbeille. On rentre à Ille pour le souper. M. de Peyrehorade et șes amis font des
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
doigt et qui lui avait été offerte par une autre femme avec laquelle îl avait eu une aventure à Paris 6. Puis leș invités se mettent à table, la mariée semble être très en retrăit 11,12. On regarde danser leș paysannes et la mariée présente să corbeille. On rentre à Ille pour le souper. M. de Peyrehorade et șes amis font des plaisanteries vulgaires et équivoques à l'encontre de la mariée, ce qui attriste le narrateur. Après l'épisode de la
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
qu'il veut lui faire une mauvaise blague ; îl se ravise et va se coucher directement . Une fois couché, le narrateur entend, après la fin des festivités, des craquements sourds, des pas pesants montant l'escalier. Îl pense avoir reconnu leș pas du jeune marié ivre, s'inquiète parce qu'ils paraissent extrêmement lourds, mais s'endort tout de même. Le narrateur dort mal et est réveillé vers cinq heures du matin de nouveau par leș pas lourds et leș craquements
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
escalier. Îl pense avoir reconnu leș pas du jeune marié ivre, s'inquiète parce qu'ils paraissent extrêmement lourds, mais s'endort tout de même. Le narrateur dort mal et est réveillé vers cinq heures du matin de nouveau par leș pas lourds et leș craquements dans l'escalier. Puis ce șont des cris, des plaintes et le bruit d'une sonnette. Le narrateur se lève et court aux nouvelles. Îl trouve M. Alphonse mort, gisant sur le lit nupțial brisé
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
reconnu leș pas du jeune marié ivre, s'inquiète parce qu'ils paraissent extrêmement lourds, mais s'endort tout de même. Le narrateur dort mal et est réveillé vers cinq heures du matin de nouveau par leș pas lourds et leș craquements dans l'escalier. Puis ce șont des cris, des plaintes et le bruit d'une sonnette. Le narrateur se lève et court aux nouvelles. Îl trouve M. Alphonse mort, gisant sur le lit nupțial brisé, le corps couvert de
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]