12,997 matches
-
există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a acestui mecanism. Chemoreceptorii periferici răspund la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din venele sistemice, care față de cel “arterial’ conține puțin O2 și mult CO2). Răspunsul acestor receptori poate fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a ventilației atunci când crește pCO2 vine de la chemoreceptorii centrali, care răspund la concentrația de H+ crescută din LCR. Chemoreceptorii centrali cresc ventilația pentru a menține pCO2 arterială constantă printr-un puternic feedback negativ, dar un semnal suplimentar vine de la chemoreceptoriii periferici, atât în cazul creșterii pCO2 arterial cât și al scăderii pH-ului. Reducerea pH-ului din sângele arterial stimulează ventilația. In practică este adesea dificil de a separa răspunsul ventilator care provine din scăderea pH-ului de cel produs de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
importantă. La acești pacienți cu retenție cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar în timpul efortului susținut poate ajunge la nivele foarte înalte. O persoană sănătoasă normoponderală, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care nivelul mediu rămâne neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă este mai bun acceptor de protoni în comparație cu HbO2. Astfel, prezența hemoglobinei reduse în sângele periferic ajută la încărcarea cu bioxid de carbon, iar oxigenarea care are loc în capilarele pulmonare participă la eliberarea bioxidului de carbon. De fapt, de-oxigenarea sângelui crește capacitatea sa de a transporta bioxid de carbon (efect Haldane). Aceste evenimente asociate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
poate fi reprezentată astfel : Reacția are loc foarte repede fără prezența unei enzime; cea mai mare parte din acidul carbamilic este sub formă ionizată. Hb ne oxigenată (redusă) poate lega mai mult CO2 decât HbO2. Astfel, descărcarea O2 în capilarele periferice crește încărcarea cu CO2, iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel pulmonar (efect Haldane, fig. 87). Efectul Haldane poate fi explicat printr-o mai bună capacitate a hemoglobinei reduse de a prelua ionii de H+ produși atunci când acidul carbonic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai de 1/100 din aceasta. Pe de altă parte, în timpul efortului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
datorită creșterii secreției de aldosteron, controlată de un sistem de feedback activat de scăderea presiunii arteriale medii, ce implică și sistemul renină-angiotensină. Pe lângă efectul pe care-l are asupra reabsorbției apei, creșterea importantă a concentrației ADH-ului produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nu este organ care să nu fie alcătuit în vederea îndeplinirii unei funcții precise, imediat sau mai târziu, așa cum nu există fenomen vital care să nu se îndeplinească în vederea unui scop determinat. Este greu de imaginat de pildă mielinizarea sistemului nervos periferic (de care ține dezvoltarea mersului și coordonării mișcărilor fine), proces ce se derulează la om în primii 2 ani de viață, să nu fie determinată pentru acest scop, proces mai mult sau mai puțin identic la vertebrate. În aceeași măsură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparat senzorial de percepție (gust, miros, văz, auz și tact), un centru de procesare, asociere și elaborare a răspunsului (sistemul nervos central) și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de oxigen în mușchi (hipoxie musculară), ce duce la activarea metabolismului anaerob (așa- numitul prag anaerob). Între anii 1957 - 1963 Hollman și colaboratorii săi au introdus conceptul de “activarea metabolismului anaerob ca măsurare a capacității de performanță cardiopulmonară și aerobă periferică”. Ei au observat că în timpul exercițiului fizic incremental (crescător) pe ergometrul de ciclism (creșterea încărcăturii realizându-se la fiecare 3 minute), se atinge un punct în care ventilația pulmonară crește într-o mai mare măsură decât consumul de oxigen. Din cauză că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
limitată datorită timpului scurt de contact al aerului alveolar și capilare, circulația sanguină pulmonară, fiind mult activată în timpul efortului. Aportul de O2 la nivelul musculaturii active este asigurat numai parțial de sânge și circulație, deoarece mai intervine un mecanism adaptativ periferic și anume, creșterea coeficientului de utilizare a O2 de către sângele arterial, de la 30-40% la 70-75%. În repaus consumul de O2 este de 250ml / min. În eforturile medii ajunge la 1500ml/min, în cele submaximale la 2500ml / min, iar în eforturile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
valori foarte ridicate după eforturi maxime, 180-200mmHg- și valori mult mai scăzute după eforturi moderate și statice - 140-160 mm Hg. Tensiunea diastolică sau minimă se modifică în funcție de natura efortului și gradul de antrenament al sportivului. În eforturile intense, datorită vasodilatației periferice, tensiunea diastolică scade cu 10-15mmHg, dar poate ajunge și la ton infinit. Tensiunea diferențială se mărește atunci când organismul supus la efort se adaptează bine. Când tensiunea sistolică se mărește, dar se mărește si tensiunea diastolică, arată o stare nefavorabilă, o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Tensiunea diferențială se mărește atunci când organismul supus la efort se adaptează bine. Când tensiunea sistolică se mărește, dar se mărește si tensiunea diastolică, arată o stare nefavorabilă, o neadaptare la efort sau o stare de oboseală, rezultată dintr-o vasoconstricție periferică, deci o irigație mai slabă la nivelul periferiei și al mușchilor. Acest fenomen se poate întâlni în sporturile practicate în microclimat rece, ca schi, hochei, patinaj. Revenirea tensiunii arteriale după efort se face în două faze: în primele minute revine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
creșterea masei musculare, în osificarea superioară și în creșterea rezistenței ligamentare. Dezvoltarea sistemului cardio-respirator (n.n. aspect esențial pentru înțelegerea practicării joggingului la această vârstă), pe toată perioada adolescenței este lentă, dar continuă, dezvoltarea morfologică a inimii, plămânilor și a vaselor periferice se reflectându-se, în opinia exprimată de Rață, G., Rață Gh., (2008), în: Jogging de la A la Z II 67 creșterea capacitații funcționale a întregului aparat cardiovascular; îmbunătățirea economiei funcționale a aparatului cardiovascular în timpul efortului și adaptarea sistemului cardio respirator
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
A la Z II 73 asupra masei musculare (care se diminuează) și oaselor (devin mai fragile); activitatea cardiacă începe să „dea” unele mici semn de tulburare. Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferică vasculară crește, iar presiunea arterială medie are tendință de creștere și de apropiere de valorile maxime (Drăgan, I. 2002); după 40 de ani, efectele generate de activitate hormonală se resimt și asupra mobilității articulațiilor; greutatea corporală devine o „problemă”, vârsta
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii, sub forma unei unde periodice și de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
științific este conștient de faptul că îl conduce pe om către dominarea Naturii. Astfel, animată de mitul umanist de stăpînire a naturii și de logica proprie dezvoltării sale, se pune în mișcare o mașină știință ↔ tehnică. La început modestă și periferică, apoi din ce în ce mai puternică, aceasta va pătrunde în inima societăților europene și va deveni matrice și motor al dezvoltărilor lor. Europeană și universală Misiunea științei nu se limitează la controlarea naturii și dezvoltarea societății. Ea este de asemenea, începînd cu Galilei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oricînd eliberării lumii care înrobise Europa. Ea poartă în sine un mesianism și un universalism strălucitoare, pe care triumful revoluției din China le va întări. Sursa luminoasă se află de acum în afara cîmpului european. Astfel, Europa apare deopotrivă ca meschină, periferică, ambiguă, frivolă și înșelătoare în comparație cu marile ambiții, umane și planetare, care au urmat hecatombei din cel de-al Doilea Război Mondial. Și totuși, așa limitată, meschină, ambiguă și incertă cum era, o crisalidă de Europă tot a apărut. 2 Schimbări
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]