13,022 matches
-
te privește și pe tine, deși în linii mari ești deja informată. Pentru că ești sora mea. Sophie e informată pentru că e femeia pe care o iubesc, iar Hans e informat pentru că e organul care execută treaba murdară, cu condiția să priceapă despre ce‑i vorba. Ceea ce nu‑i încă sigur. Vii, Anni, sau nu vii? Nu vine încă deoarece - dându‑și seama de această șansă unică - tocmai execută, degajată, la pian, într‑o succesiune limpede și curgătoare, Studiul pentru clape negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o poziție grotescă și pică peste un nevinovat, iar alții înoată ca niște delfini, cu eleganță și măiestrie. Anna și Rainer nu fac parte dintre aceștia. Pentru ei e îngrozitor să fie nevoiți să facă ceva la care nu se pricep mai bine decât restul lumii. Așa că se prefac. Totuși, trebuie să se dea prea des la o parte când vreunul, de jos, se strecoară cu abilitate pe sub ei, iar de sus trebuie să se ferească mereu când careva amenință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mințile, iar lipitorii de afișe spun același lucru. Credem că deocamdată nu‑i nimic de făcut cu el, doamnă Sepp. Deci, la revedere. Ne îndepărtăm acum de acest coleg pe care l‑au instigat alții. Poate că până la urmă o să priceapă, deși ne cam îndoim. Acum ne întâlnim tot mai des cu astfel de cazuri. Mama spune, mai poftiți pe aici când aveți timp. Îl convingem noi, o să vedeți. Da, băieți, acum trebuie să plecați. Acestea fiind zise, vântul puternic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Sophie. Nu, nu, spune Hans, nu pe Anna, dar n‑am de gând să divulg despre cine‑i vorba, de fapt, și o privește languros pe Sophie, ca ea să‑și dea seama că despre ea e vorba. Sophie nu pricepe nimic din mutra idioată a lui Hans și‑l întreabă dacă, după părerea lui, o acțiune ilegală te poate dezinhiba. Hans nu cunoaște cuvântul. Cuvântul „ilegal”. Dacă mai beau acum încă un coniac, încep să cânt pe‑aici și iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în serios. Doamna W.: Să folosesc un accesoriu, Otti? Domnul W.: Acum ai reușit să mă iriți în conștiința mea de fotograf amator. Până și felul în care te rușinezi e fals, deși tocmai la asta ar trebui să te pricepi. În privința accesoriului nu pot să mă hotărăsc așa de repede, pentru că un artist trebuie să aștepte inspirația. Iar acum mi‑a pierit inspirația. Tocmai mi‑ai jignit profund ambiția de fotograf cu joaca asta. Doamna W.: N‑am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are pete roșii pe pomeți și arată aproape ca o ființă vie. Spune că vrea să vadă toate detaliile, Hans trebuie să se așeze așa încât ea să vadă și, dacă‑i nevoie, să aprindă și lumina electrică la care se pricepe. O fac doar din iubire, spune Hans și începe, cam stângaci, să‑și tragă, să‑și întindă, să‑și frece și să‑și apese puța, care de frică s‑a chircit și a ajuns de mărimea unei petarde. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Sophie n‑ar trebui să plece în partea franceză a Elveției. Hans se leagă abia apoi de Elveția, după ce i se spune unde se află Lausanne. Sophie se desprinde de la brațul ambilor băieți - care au intenții bune, dar nu se pricep să apuce - transformându‑se într‑o plantă carnivoră primejdioasă, care ucide insecte cu lipiciul ei. Declară că nu admite să mai fie deranjată în vreun fel. O să plece ca să nu mai fie nevoită să‑i vadă pe ăștia doi. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
lămurească lucrurile: - Ce contează autorul? N-o să conteze. Textul o să fie important. Cu textele trebe să ne batem capul. Că le dăm oricum anonime. (Privește În jur, un pic nesigur de ipoteza avansată). Nu-i așa? Într-adevăr, Florin a priceput mai multe. A venit pregătit. Cică: noi suntem un grup, gherilă literară, cum Îi spune el, artiști urbani care scriu și selectează texte pe care le lipesc clandestin prin tramvaie, mă rog, autobuze, ce-or fi. Și nu doar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
se pare. Totuși n-am renunțat la corespondența cu Poliția Română, onorându-i cu câteva scrisori și pe cei de la Rutieră. Acestora le trimiteam lungi liste de mașini suspecte, În general conduse de persoane de sex feminin cărora, după cum ne pricepeam, le alcătuiam portretul robot. Iată ce ieșea: AR 01 XXX BMW serie 7 negru an probabil de fabricație 1999 doamnă vârstă probabilă 37-39 ani probabil unguroaică probabil blondă naturală piept voluptuos posibil 1,70 ochi verzi chip oval mulțumit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sau băieți, melodii sau cântăreți. Și despre Celebrul animal. Că ce idei grozave mai am În pregătire. Că ce bine ar fi dac-am ieși și pe net. Florin ar trebui să se ocupe de asta. Și Sorin. Ei se pricep. - Zilele astea m-am gândit la voi, la ce faceți. Cum așa? S-a gândit la noi, deci și la mine. - Îi citeam Nataliei din Capote, ea e mare și Înțelege. O amintire de Crăciun parcă-i zice povestirii. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
una de nopți, mă vedeam cucerind-o pe Cristina prin intermediul copiilor. Le făceam cadouri fetelor, le scoteam În oraș la teatrul de păpuși, mă plictiseam Îngrozitor. Cred că și Cristina Înțelegea deja unde bat, ar fi fost greu să nu priceapă, deși gesturi cu mâini furișate nu mai Îndrăznisem. Eram Însă prezent aproape zilnic În viața ei. Mă Înființam seara, În fiecare seară pe la șase, când Închidea librăria, Îi aduceam textele traduse, Întotdeauna Însoțite de un mic cadou, fructe de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
la buze, privesc În jur pe deasupra lui. Andreea e la trei pași de mine, ține În mână două lumânări uriașe, de botez. Pe umeri are petrecut un colac de sfoară. - Gata? Hai, am adus și luminile! Încă nu reușesc să pricep mare lucru. Îl văd Însă pe Leac cum saltă de pe canapea, cum trage un scaun În mijlocul camerei, Îl ridică de pe covor pe senator și-l proptește-n spătar. Apoi ia sfoara de pe umerii Andreei, cu grijă, ca să nu stingă lumânările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
îi căzuse între umeri, nu-și mai privea publicul. — Mi se tolerează. Neglijența, lenea, capriciile, slăbiciunile, fantezia. Mi se tolerează ! Au acceptat până la urmă să mă considere un rău necesar. Pentru că le sunt necesar. S-au convins... Deși nu-mi pricep acțiunile, loviturile, deducțiile. Deși mă disprețuiesc. Le-ar face plăcere să mă bage într-o celulă ! Să se răzbune, prin metodele pe care le cunoașteți, pentru tot ce nu reușesc să priceapă. Și încă mai bine, să mă contemple într-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sunt necesar. S-au convins... Deși nu-mi pricep acțiunile, loviturile, deducțiile. Deși mă disprețuiesc. Le-ar face plăcere să mă bage într-o celulă ! Să se răzbune, prin metodele pe care le cunoașteți, pentru tot ce nu reușesc să priceapă. Și încă mai bine, să mă contemple într-un sicriu. — Trec luni și nu mă mai cheamă. Mă lasă în pace, mă dau dracului. Iar când mă cheamă, nu se mai tocmesc. Acceptă ceea ce cer : suma, libertatea de acțiune. Îmi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
au trebuit ani de zile până să-mi recunoască și să învețe a-mi folosi calitățile. Să devină îngăduitori, să-mi asigure condițiile, climatul, capriciile. Protecția necesară acestor calități, poate puține, dar speciale, care-și cer un anume regim. Ca să priceapă că defectele mele deschid un câmp mult mai mare, le-ar trebui un secol ! Să înțeleagă că nici nu pot fi separate, calitățile și defectele pornind din aceeași nebunie, înlocuibile unele prin altele, pentru asta ar fi necesar să se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să urce către cercul mic de conducere, poate și în centru, până la urmă. N-ar bănui plăcerea unui joc atât de rar și delicat. Cu o miză imprevizibilă și pe un câmp încă alb, al viitorului. — Nu te mira, mă pricep mai bine decât brutele care ți-au urlat că n-a mai rămas nimic din subversiune. Pentru unul ca mine, situațiile s-ar putea să nu se schimbe chiar când se schimbă pentru mulți. Excesele intelectualului decis să-și biruie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai nasc. Sunt dedat la asemenea plăceri. Am încercat... — Cărțile te aduc până la urmă acolo. Am avut și eu destulă vreme capul în flăcări. Ard poate și acum, cu un combustibil mai rece, artificial. De-asta mă și consideră ăștia priceput în cazuri speciale. Pentru că și eu am fost și am tot devenit un caz mereu mai special. M-au învins lenea, viciul. Poate și inteligența, nu sunt foarte modest, v-ați convins. Cum s-ar zice, sunt produsul, unii ar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nevoie, n-am profitat de emoțiile pe care le puteam provoca. Artiștii nu pot rămâne, chiar când par, insensibili la ceea ce se spune despre talentul lor. Știu foarte bine, știți și dumneavoastră. V-ați fi convins, de altfel, că mă pricep... n-ați fi rezistat, v-ar fi tulburat, sunt convins, ca pe orice artist, modul cum am receptat adevărul pe care îl promiteți. Încă cețos și aparent haotic. Arta e fundamental ambiguă, cred că știți. Adevărul ? Cuvânt mare, umflat. Adevărul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să bage de seamă. Această așa-zisă timorare, semănând cu respectul, crește, odată cu ura împotriva mea, a dumitale, a oricui are legături sau crede în cărți. Ura și disprețul împotriva cărților, reale sau inventate ! N-ar fi în stare să priceapă cât de ireală este o carte reală. Cât de reală poate fi o carte încă nescrisă, din momentul când conținutul ei, chiar dacă imaginar, se află în mintea unui om. În sfârșit, speculațiile mele v-au tulburat, oricum, prea puțin. — În
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care nu-și făcuseră datoria cum trebuia ? Lăsând amprente, la rând, pe fiecare pieptar scrobit al acestor femei supuse, leneșe și viclene, înșiruite în fața ușii ei. O astfel de vrăjitoare ar mai fi fost în stare să simtă și să priceapă ceva ? S-au dat atâtea exemple, atâtea ! Dacă ar fi putut procura desenele de demult, le-ar fi întins în fața lor. Ar fi de imaginat privirile cu care o țintuiseră când au prins, în sfârșit, prilejul de a vorbi. Le
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se dezvăluie. Reveniți în fața institutului, au văzut-o pe Vera Manole, venită să-și conducă soțul sau pur și simplu să mai sporovăiască cu unul sau altul înainte de încolonarea manifestanților. Lucian se bâlbâi, crispat, când o văzu ; înțelese că ea pricepuse pericolul, poate și presimțise. Nu venise să-și conducă soțul, încerca doar ultima săritură în fața primejdiei și ajunsese prea târziu, înțepenită acum și învinsă, ca și cei doi care nu mai reușeau să parcurgă ultimul pas până în dreptul ei. Vera
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a zis Încet, blând, astfel Încât Siloa să-l audă În mintea ei fără să se sperie. Of, of, Siloa doar a tresărit. Mă auzise cum Îi spun: frumoasă, dar n-a știut ce să facă dacă aude ceva ce nu pricepe. Prin urmare, s-a repezit la oameni și a Început să arate În sus, spre cer, iar ei s-au trântit În țărâna dintre găurile la care tu nici nu te gândești că, odată, Înainte de a pleca eu la drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că se limpezesc cu o lovitură de piatră sau de bâtă. Mă gândeam că și ceilalți făceau la fel și eram Împăcat. Tare mult m-am mirat Însă când am auzit că ceilalți vor să mă ucidă din cauza asta. Nu pricepeam de ce vor așa ceva, iar Moru nu-mi spunea mai nimic, dar așa a fost el mereu: un hoț nemaipomenit care așteaptă să vadă Încotro o iau lucrurile. Între timp, am devenit și eu la fel, Însă pe vremea aceea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vroiam să fug, se repezeau din nou la mine și atunci iar Începeam cu vorbe spuse În minte, de parcă eram Tatăl, iar ei iarăși se opreau. Am tot făcut așa, și unii și alții, o zi Întreagă, până ce Moru a priceput ce se petrece. - Din ziua aceea, eu nu l-a mai cinstit deloc pe Tatăl! - Îmi spusese el mai târziu. Atunci mi s-a arătat că noi doi, Krog și Moru, suntem ca și Tatăl. Atunci am priceput că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Moru a priceput ce se petrece. - Din ziua aceea, eu nu l-a mai cinstit deloc pe Tatăl! - Îmi spusese el mai târziu. Atunci mi s-a arătat că noi doi, Krog și Moru, suntem ca și Tatăl. Atunci am priceput că pentru asta a venit maică-mea aici și că tot pentru asta ți-ai ucis fratele geamăn de la bun Început. Așa că, Moru mă scosese din mâinile lor. Pricepuse ce rost avea Krog și, din cauza asta, i-a pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]