12,874 matches
-
bucătărie și dă-i Dlui Rădășanu o bucățică de pâne, o bucățică de carne și un pahar de vin. Și ea îmi da o jumatate de pâne 5,6 bucățele de carne și 1 litru vin și zicea: "Te-i pricepe Dta Dle caprar ce să faci cu ele". Într-o duminică am fugit acasă la Bogata. Și sergentu major cum m-a văzut luni dimineața mi-a și spus: Las că te așez eu Dlui căpitan". Eu am fugit tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când veneam de la instrucție la 15 iunie 1907, în ultima zi, eram fudul că-s sănătos și călcam cu toată puterea, că toți căprarii și sergenții erau bolnavi, și cari parcă ar fi vrut să mă mănânce pe mine, nu pricep de ce, am simțit o mare durere în partea dreaptă în pântece. Am amețit și m-am dus la infirmerie unde era un doctor cu gradul de căpitan și-l chema Rizescu, și cu suflet de înger. Foarte de treabă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol. Și în dragostea pentru pomicultură am comandat și un tratat de pomicultură în limba franceză. Și cu dicționarul am tradus vreo 200 de pagini. Și m-am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea a fost premiată la un congres internațional cu cea mai mare distincție. Și in timpul refugiului, soldații români, aprindeau focul în bucătărie cu file din acel odor de carte, scrisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Labiș, că-i ducea la Stoleriu o blană și haine și Stoleriu era mort. Și am scris o carte poștală soției, că nașu e mort, îngroșând diferite litere, pentru a păcăli cenzura armatei, a cetit și nașa dar n-a priceput. Eu am avut mare noroc că n-am fost la front ci la coloană. La coloană era mare batae de cap că nu era mâncare pentru cai. Și s-au făcut greșeli enorme. Cât a fost iarbă și otavă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
primul între studenții francezi, și care azi doarme somnul de veci în dreptul altarului în partea dinspre miază zi. În sara când a dormit doctorul Lateș la noi, eu citeam "Emil"a lui Russo [68], și tare mă strâmbam unde nu pricepeam. Și el a zis: "Tare-i greu să înveți când ești bătrân!". Cartea mi-a împrumutat-o doamna institutoare, soția doctorului Petru Vrânceanu pe care o chema Ana. Și care era și voinică și frumoasă și f. deșteaptă și dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am dus și pe la un preot Suceveanu care avea o domnișoară voinică și frumoasă și apoi prin Antoceni pe la Gh.Grigoriu, coleg de clasă cu noi și suflet ales. Părinții lui erau gospodari bunișori și ordonați dar foarte năcăjiți. Nu pricep de ce nu ne-am dus și pe la Tolești la colegul Ioan V.Balan care era al 2-lea din clasă dintr-o sută de elevi și cu suflet foarte nobil, era și foarte deștept și foarte bun la inimă. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încăpățânează să trăiască. Alegoric, sunt ca acele persoane care trăiesc la limita existenței, îmbrăcate sărăcăcios, neluate în seamă de nimeni, care nu cer nimic și nu au nimic de oferit, dar care trăiesc și ele, sărăcăcios și cenușiu. Cine însă pricepe sufletul lor, dincolo de cenușiul vieții?! Din gândurile mele mă trezește însă imaginea unor terenuri mari cu porumb peste care cade zglobie apa din furtunele și țevile sistemelor de irigație. Oare așa analizau zona și pelerinii de odinioară? Nu știu. Poate
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
înțeleg spusele altora ,, camino te ajută să te cunoști mai bine pe tine însuți”. Bună lecție! La ora 19 am participat la Sf. Liturghie în biserica Sf. Miguel. Stând mai în spate, într-o bancă, după rugăciunea Rozariului (nu am priceput graba asta la rugaciune, unii suprapunându-se peste alțiiî, deodată m-a speriat cântecul - preotului celebrant ce a apărut în viteză, însoțit de trei ministranți, ce aproape alergau spre altar împreună cu el, prin mijlocul bisericii. Liturghia s-a desfășurat în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
țineți cât puteți de mult starea respectivă și eventual o repetați, până simțiți că inima și-a reluat ritmul normal. Dacă nu cedează apelați la pastilele de Izoptin, dacă nici ele nu au efect, atunci apelați la Izoptin injectabil. Nu pricep, cum m-am pricopsit cu tahicardia asta paroxistică? Este exact ceea ce voiam să vă întreb. Ați avut o emoție puternică? O stare de tensiune prelungită, pe care nu ați putut-o controla? Da, am avut o situație foarte neplăcută, trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în Peru? Am fost trimis pentru trei luni să-l ajut pe ambasador, care, probabil știți, este proaspăt intrat în meseria noastră și are nevoie de sprijin pentru a intra în ritmul normal de activitate. Ingrată misiune ai. Nu pot pricepe de ce șefii voștri trimit asemenea exemplare umane, când eu personal am cunoscut zeci de diplomați de excepție în ministerul vostru de externe, iscusiți, vorbitori a câte două, trei, chiar patru limbi străine, care știu să apere cu demnitate și convingere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și a dispozițiilor primite de la instituția care i-a trimis; personalul tehnico-administrativ, aparține numai de M.A.E. și are obligații precise, tot în funcție de fișa postului. În cazul ambasadei noastre, Dobre este șofer, administrator, magazioner, portar și, eventual, dacă se pricepe, instalator, electrician etc. Deci, în concepția ministerului, dacă i se va aduce la cunoștință cazul pe care îl dezbatem acum, singurul responsabil de cele întâmplate, de posibilul pericol în care a fost pusă clădirea ambasadei pentru un interval limitat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
orașul să ajungă la statutul de primul oraș al Americii de Sud și al doilea în întregul teritoriu al întinsului imperiu spaniol. Ceea ce m-a uimit în Lima a fost mulțimea de mănăstiri. Aproape la fiecare pas întâlneam un "convento", și nu pricepeam, nu aveam nici de la cine să culeg o informație, atunci era și delicat să pui vreunui român o astfel de întrebare. Soluția mi-a venit duminică, 22 ianuarie, când am găsit prin oraș, la un chioșc de presă, un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu atâta insistență că trebuie să discutăm chestiunile Basarabiei și a minorităților în viitoarea conferință - a zis Karahan - o fac nu atâta pentru guvernul din Moscova, cât pentru cel din Harkov. Ucraina e vecina Basarabiei și la Harkov e Rakovski, pricepeți deci că chestia Basarabiei nu poate să nu-i intereseze. Noi suntem reprezentanții maselor, trăim prin ele și lor le datorim de a ne menține la putere (!!). De 3 ani de zile ni se anunță moartea și suntem astăzi mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în această privință, îmi pare de prisos. Vom apăra această provincie românească cu toate forțele noastre și vom pieri sau birui cu dânsa, dar nu o vom abandona niciodată.” Văzând energia cu care îi făcusem această declarație, Karahan a reluat: „Pricep foarte bine situația D-voastră și tocmai de aceea m-am gândit dacă n-am găsi un mijloc de conciliere. Am găsit unul care e al meu, și nici nu știu dacă va fi admis de Moscova (vorbă să fie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
viitoarei conferințe Basarabia și minoritățile și ca [o] compensație să consimțiți a nu se trece nici aceea a socotelilor dintre noi. Cu chipul acesta am putea explica maselor — tot bietele mase — că aceste chestiuni au rămas în suspensie“. —„Dacă am priceput bine ne propuneți o târguială. Doriți să faceți din Basarabia o monedă de schimb, să renunțați la dânsa, dar să scăpați și de darea socotelilor ?" —„Da, așa este, a zis Karahan, această chestiune a socotelilor este din cele mai plicticoase
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cel mai mare respect. În fine, am fost conduși în grefa Pavilionului Trubețkoi. Șeful Pavilionului era un tânăr inginer curtenitor și instruit, însoțit de un marinar cu figură de brută care nu știa să scrie și să citească și nu pricepea nimic. După câteva minute a venit acolo dl. Diamandi care mi-a spus: „Veniți, veniți, domnule ambasador, să vedeți în ce fel trateză Comisarii Poporului pe un reprezentant al unei puteri străine !” M-a condus într-un reduit unde stătuse
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de medicină veterinară. Institutul Național de Diagnostic are profesioniști care se autoformează la locul de muncă, mai mult “după ureche” decât prin preluarea unor aspecte de la Înaintași. Morfopatologia nu se Învață din cărți. Ea se preia de la Înaintași. Oricât de priceput În arta scrierii ar fi un morfopatolog, el nu poate descrie niciodată marea diversitate a exteriorizărilor unui proces patologic. Dar, să revin la problemele proprii. În 1973, prin Decretul 356 al Consiliului de Stat, mi s-a conferit Medalia Meritul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acest dialog, nu vreau să mă sustrag de la niciuna din probele la care mă supui, așa încât caut un răspuns la întrebarea ce altceva aș fi putut face în viață. Cred că mi-ar plăcea să călătoresc, la asta m-aș pricepe foarte bine. Și verbul corect nu e să călătoresc, ci să hoinăresc, de colo colo, din lume-n lume, din om în om. E posibil ca această ocupație să-mi aducă o stare de bucurie împlinitoare cum mi se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
deja unele definiții neiscusite. Culege-le din convorbire pe acelea și consideră că n-am trecut proba. Nici n-aș vrea s-o trec. Rămână teritoriul acesta într-o eternă penumbră, atât de luminescentă! Mereu greșesc. Într-un târziu am priceput că greșeala e sădită în mine, face parte din proiectul originar... Cum va arăta poezia la jumătatea secolului în curs? Va mai exista poezie? Poți să propui un text în maniera în care îți imaginezi poezia viitorului? Va influența dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
caută, ucenicul, omul de încercare. În schimb, mie mereu îmi dau povețe, fă așa că așa e bine! și, vai, deși cu convingere, cu ardoare îmi propun să mă țin de calea trasată, mereu greșesc. Mereu greșesc. Într-un târziu am priceput că greșeala e sădită în mine, face parte din proiectul originar pe care l-a urmat făptura mea când s-a constituit și de care ascultă și acum irecuzabil, până la sfârșit. Care este relația ta cu critica literară? Te-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
apăreți în public între atâția domni responsabili?.... Poetul s-a ascuns după o perdea. Mai departe doamna a continuat să "cotcodăcească" pe această temă, cea a inutilității poeziei și a meseriei de poet, toți și-au dat cu presupusul, fiecare "pricepându-se" bine la acest lucru, iar în final l-au izolat pe "inutil" într-un beci... Vă închipuiți, dacă "meseria" de poet e inutilă, cât de inutilă e cea de critic de poezie...! Adică cum să critici o frumoasă inutilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fel care e greu de echivalat cu altă profesiune să fiu eu însumi, fără a-mi expune natura interiorizată, cu acea detașare față de lume în timp ce trăiești în lume. Avem de plătit un preț pentru existență și o facem cum ne pricepem mai bine. Ca ins cu responsabilități sociale minimale, nu știu să fac ceva special cu mâinile, nu am acea ingeniozitate care începe în cap și se termină în spațiu, sunt de-bil (reversul ar fi abil) și non-tehnic. Nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poemele) mele sunt de la om la om. Aș fi vrut să lucrez în lemn, dar nu mi-a arătat nimeni cum. Ai văzut vreodată lemn proaspăt tras la rindea, care-ți vorbește în șoaptă, iar nodurile îți fac semne? Mă pricep doar să lucrez pământul în grădina mea de la Osica, să ud plantele pe care le semăn și să smulg buruienile care le amenință. Și buruienile au rostul lor, știi doar. Mâinile mele sunt naturale, mă simt vizat direct de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
arăta fără pielea ce-i ține oasele și mușchii laolaltă: ecorșeu și ființă autonomă în care se contopesc lumina, întunericul și un sentiment despre cum poate lumea sfârși. Un străin pe care ne căznim să-l iubim. Cei vechi se pricepeau la om, deci și la poezie, când au lăsat asta: "Iar Dumnezeu a creat omul [pentru ca el] să crească și să stăpânească lumea și a pus în el două duhuri după a căror călăuzire trebuie să meargă până la judecata de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lucrurilor pe nume, așa cum a procedat când a ironizat faptul că atunci când ungurii au publicat o istorie a Ardealului, în trei volume de lux, la Paris, propaganda ceaușistă dădea replica prin... Titus Popovici în "România literară"! Titus Popovici ăsta se pricepea la toate, inclusiv la istoria Ardealului, era portavocea partidului, în absența istoricilor competenți. "Ramuri" a fost ea însăși în epoca Sorescu o oază de liberalism de unde am avut ce învăța, iar scriitori enunțați m-au susținut și, unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]