12,184 matches
-
să se redea forma românească, Pentru Pace Trainică, pentru Democrație Populară. Diverse completări la text sînt expediate În note, Însă fără a se cita vreo sursă (cazul notei 25, p. 65). Autorul scrie că la mijlocul lunii ianuarie 1958 au izbucnit revolte țărănești În sudul Moldovei (nota 17, p. 219). Deși nu se neprecizează, este vorba În principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca, lîngă Focșani. Ele au Început Însă În noiembrie 1957 (Suraia), au continuat În decembrie 1957
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Alexoaie din Roma (Botoșani)”, România liberă, nr. 1238, 23 aprilie 1994, p. 7; Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, Mărturii ale supraviețuitorilor consemnate de Dumitru Ignat, Botoșani, Inspectoratul pentru cultură al județului Botoșani, 1997, pp. 8-11, 120-122. Dorin Dobrincu, „Colectivizarea, cote și revolte țărănești În vestul României (1949)”, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. I, 2002, p. 310. Au fost două grupuri, unul condus de Arsenescu și unul de Arnăuțoiu. Vezi, În acest sens, Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dețin certificate doveditoare ale calității de revoluționar eliberate în baza Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Vârsta maximă a copiilor mai sus menționați pentru participare în tabără este de 26 de ani. ... Articolul 2 (1) ANST, prin DJST, va asigura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233949_a_235278]
-
dețin certificate doveditoare ale calității de revoluționar eliberate în baza Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Vârsta maximă a copiilor mai sus menționați pentru participare în tabără este de 26 de ani. ... Articolul 2 (1) ANST, prin DJST, va asigura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233948_a_235277]
-
dar în același timp le creează și un anumit disconfort. Îmbulzeala în locuri publice puțin aerisite unde oamenii merg pentru a consuma băuturi alcoolice devine în mod cert contextul cel mai probabil de declanșare a comportamentelor agresive. Analiza sistematică a revoltelor sociale din 19 orașe americane declanșate între 1967 și 1971 din cauza unor probleme politice și economice scoate la iveală faptul că numărul cel mai mare de revolte s-a produs în perioadele caniculare (Carlsmith și Anderson, 1979 citat de Anderson
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cert contextul cel mai probabil de declanșare a comportamentelor agresive. Analiza sistematică a revoltelor sociale din 19 orașe americane declanșate între 1967 și 1971 din cauza unor probleme politice și economice scoate la iveală faptul că numărul cel mai mare de revolte s-a produs în perioadele caniculare (Carlsmith și Anderson, 1979 citat de Anderson și Anderson, 1998). Statisticile arată de asemenea că numărul de crime violente comise în orașele americane crește în aceleași perioade (Anderson și Anderson, 1998; Rotton și Frex
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
disponibil, percepția densității spațiale poate provoca un comportament agresiv indiferent de cât de puțin intervine prezența unui alt declanșator precum competiția, pierderea intimității, constrângerile comportamentale sau oricare alt factor ce-i poate crea individului impresia pierderii controlului asupra situației. Studiul revoltelor este destul de dificil ținând cont de faptul că este foarte greu de prevăzut momentul declanșării. Considerându-se a fi nedreptățiți, participanții nu vor să colaboreze. Cercetările recente au încercat să depășească aceste probleme, chestionând spectatorii competițiilor sportive și, în particular
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
greu de prevăzut momentul declanșării. Considerându-se a fi nedreptățiți, participanții nu vor să colaboreze. Cercetările recente au încercat să depășească aceste probleme, chestionând spectatorii competițiilor sportive și, în particular, minoritatea care ar fi putut eventual să participe la o revoltă. Studiile europene asupra violenței realizate cu ocazia matchurilor de fotbal arată că această minoritate este reprezentată de tineri celibatari de sex masculin (Russell și Arms, 1998). Cercetările asupra spectatorilor de hockey au demonstrat că cei care participă la revolte au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o revoltă. Studiile europene asupra violenței realizate cu ocazia matchurilor de fotbal arată că această minoritate este reprezentată de tineri celibatari de sex masculin (Russell și Arms, 1998). Cercetările asupra spectatorilor de hockey au demonstrat că cei care participă la revolte au de cele mai multe ori o istorie individuală marcată de violențe comise mai ales în urma actelor de violență ale jucătorilor (Arms și Russell, 1997 citat de Russell et al., 1998). Huliganii nu-și asumă niciodată responsabilitatea actelor săvârșite, atribuindu-le factorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
celorlalți (sinele public). Ei au de cele mai multe ori antecedente psihopatologice, sunt impulsivi și caută senzații tari (Arms et al., 1997; Mustonen, Arms și Russell, 1996 citați de Russell et al., 1998). Există chiar și cercetări asupra factorilor implicați în declanșarea revoltelor, doar că studiile empirice sunt rare. Revoltele pe stadioane sunt adesea declanșate de grupuri de indivizi și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ori antecedente psihopatologice, sunt impulsivi și caută senzații tari (Arms et al., 1997; Mustonen, Arms și Russell, 1996 citați de Russell et al., 1998). Există chiar și cercetări asupra factorilor implicați în declanșarea revoltelor, doar că studiile empirice sunt rare. Revoltele pe stadioane sunt adesea declanșate de grupuri de indivizi și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională cu mărimea grupului. Russell și Arms (1998
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională cu mărimea grupului. Russell și Arms (1998) au constatat că persoanele cu o anumită tendință de revoltă își imaginează că mulți alți spectatori împărtășesc aceeași tendință. O mulțime nu provoacă în mod sistematic acte de violență. Acestea din urmă depind de contextul social sau economic specific. Mulțimea poate însă să inducă o stare emoțională negativă și să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi. În experimentele de mai sus, copii aveau toate motivele să-și dorească să se joace cu jucăriile, să privească filmul sau să câștige recompensa. Blocarea acestor așteptări i-a făcut să distrugă jucăriile și să fie agresivi. Observațiile asupra revoltelor istorice demonstrează că agresiunile se produc numai dacă măsurile sociale nu corespund așteptărilor diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens absolut, ci privarea relativă, legată de așteptările ce apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
le respectau drepturile de a merge la toaletă pe timp de noapte, obligându-i să folosească oala în celulă și aplicându-le pedepse fizice foarte dure pentru infracțiuni banale. Unul dintre deținuți a făcut greva foamei pentru a-și exprima revolta, iar gardienii au încercat să-l forțeze să mănânce. Ce s-a întâmplat, de fapt? În opinia lui Zimbardo, trei factori sunt responsabili de această evoluție îngrozitoare a brutalității instituționalizate. Mai întâi de toate, concepția vizând comportamentul gardienilor față de deținuți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1896 Le Bon (citat de Moser, 1997) atrăgea atenția asupra faptului că mulțimea exercită o influență majoră asupra dezinhibării agresivității. Secolul XX a fost martorul acestor forme de violență a maselor, surprinse în timpul unor conflicte istorice majore, dar și în revoltele mulțimii. Festinger, Pepitone și Newcomb (1952) au introdus noțiunea de "dezindividualizare" (individul confundat cu grupul) unul dintre procesele de bază ale efectului mulțimii asupra comportamentului agresiv. Autorii avansează ideea conform căreia cheia dezindividualizării o reprezintă anonimatul. Ceea ce ne împiedică să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
actului agresiv. Acest gen de abordare a comportamentului agresiv s-a dovedit a fi foarte util, contribuind substanțial la înțelegerea agresivității. Abordarea non experimentală este de cele mai multe ori singura metodă adaptată din punct de vedere etic. Studiul evenimentelor de genul revoltelor, maltratării din partea părinților etc., nu este posibil decât prin intermediul observației indirecte sau a interogării martorilor. Deși procedura invocată oferă numeroase avantaje, există un neajuns major ce nu poate fi ignorat: datele astfel obținute sunt adesea ambigui în ceea ce privește eventualele relații cauzale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere, crime, divorțuri pot fi folosite ca surse de informare despre diferitele comportamente sociale. Cercetările cu privire la efectele căldurii, revoltelor și crimelor violente au fost de cele mai multe ori realizate cu ajutorul analizării acestui tip de informație. În toate cazurile este vorba despre o tehnică care pare să nu prezinte defecte cauzate de ipotezele cercetării. Totuși identificarea informațiilor de arhivă pertinente întrebărilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
resemnarea Creștinii călătoresc spre viața veșnică și în tovărășia suferinței<footnote MARC BOEGNER, op. cit., p. 36. footnote>. Ar fi imposibil să eliminăm întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta împotriva eșecurilor noastre, a descurajărilor noastre, a revoltei, iar victoria va fi acceptarea. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini înseamnă a ne îmbrăca în Hristos nu doar în viața, ci Și în moartea Sa, în ascultare
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Blaga), poetul apărând drept un „băutor de imagini tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau satanice. În Careul cu raci (2003), cea mai importantă carte de versuri a sa, P. se dezvăluie un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este însă un poet social, al „vinei” tragice de a se fi născut basarabean: „Cărări de câini se adâncesc în ploaie,/ cărări mereu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
faptul că aceștia Îcopiii) nu pot să-și împărtășească sentimentele sau să primească sprijinul necesar atunci când au nevoie, îi doare, îi face să-și piardă încrederea în adulți, să se retragă și să se închidă într-o lume a lor. Revolta copilului, senzația că nu este înțeles ci ignorat cu bună știință, că nu este apreciat și iubit, duc adesea și la scăderea interesului pentru învățătură, o pedeapsă involuntară pe care copilul o aplică părintelui prea ocupat. „Copilul ajunge pentru părinții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene de istorie social-politică privind sexualitatea nu s-au putut dezvolta fără mijloace
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcționeze pe baza principiului reprezentării. Cât despre "intermediari", ei sunt intelectualii și birocrații puterii-cunoaștere. Ce se întâmplă când principiul reprezentării nu funcționează corect, sau a funcționat el vreodată eficient în toată istoria modernă? Atunci când acest principiu nu funcționează, avem clasicele revolte și revoluții social-politice, avem lovituri de stat și regimuri dictatoriale, avem războaie civile, devenite niște... "greșeli" ale politicienilor și ale intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul istoriei moderne. Vom înțelege de ce "lovitura de stat este automanifestarea statului însuși"127. De fapt, lovitura de stat, revoltele anti-stat și revoluțiile nu sunt altceva decât manifestarea cetățenilor nu atât împotriva statului și a ideii de stat, cât împotriva principiului reprezentării, a funcționalității sale în politica modernă de la 1600 până în prezent. Schimbarea regimului politic nu se face decât atunci când
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
îi ai în buzunar? Despre ce libertate vorbim? Un sistem social-politic coerent, echilibrat și prosper nu ar trebui "să lege" libertatea de acțiune de numărul de bani. Condiționarea omului față de material are derivatele ei negative: constrângerile, sclavia, inegalitatea, atotputernicia patronatelor, revoltele și luptele anti-capitalism sunt efectele concrete ale năzuinței omului modern spre un soi de libertate "capitalistă", acea libertate a banului; 5) năzuința modernă spre libertate prin capital este, în fond, năzuința spre egalitate cu bogații zilei, cu privilegiații sistemului, cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]