15,319 matches
-
cu acel punct pe care misticii îl numesc prin expresia "dincolo de orice". El, împreună cu buclele de informație și conștiință, definește al treilea termen al cunoașterii transdisciplinare Interacțiunea dintre Subiect și Obiect 669. O experiență ireductibilă la orice teoretizare este percepția sacrului, adică a spațiului dintre nivelurile de Realitate și percepție. Acest spațiu este resimțit ca vid, interior și exterior, fapt ce se traduce în tăcerea de dincolo de cuvinte, pe care o regăsim și în scrierile mistice. S-ar putea vorbi și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das Heilige (Sacrul, în traducere românească), apărută în 1917. Cum bine se știe, subtitlul acestei lucrări este Despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu raționalul 686. În consonanță cu tendința epocii 687, teologul german lasă deoparte partea rațională și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
domeniu al purei clarități se află o profunzime obscură ce scapă nu sentimentului, ci conceptelor noastre și pe care, din acest motiv, o numim "irațional""690. Cartea sa este o încercare de demonstrare a acestei idei, cu referire la categoria sacrului. Teologul german susține că, în cazul tuturor elementelor (misterium, majestas, augustum, fascinans etc.), prin care a încercat să definească sacrul (numinosul, cum îl numește), se manifestă iraționalul. Spre deosebire de sentimentele obișnuite (o bucurie profundă, de exemplu), care pot la un moment
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest motiv, o numim "irațional""690. Cartea sa este o încercare de demonstrare a acestei idei, cu referire la categoria sacrului. Teologul german susține că, în cazul tuturor elementelor (misterium, majestas, augustum, fascinans etc.), prin care a încercat să definească sacrul (numinosul, cum îl numește), se manifestă iraționalul. Spre deosebire de sentimentele obișnuite (o bucurie profundă, de exemplu), care pot la un moment dat să pară inexplicabile dar să devină clare în privința motivelor lor, după un efort de concentrare, sentimentele pe care sacrul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sacrul (numinosul, cum îl numește), se manifestă iraționalul. Spre deosebire de sentimentele obișnuite (o bucurie profundă, de exemplu), care pot la un moment dat să pară inexplicabile dar să devină clare în privința motivelor lor, după un efort de concentrare, sentimentele pe care sacrul le provoacă rămân, cu toate eforturile, în afara înțelegerii conceptuale. În cazul lor, "nici cea mai mare încordare a atenției nu reușește să aducă ce-ul și cum-ul obiectului din zona obscură a sentimentului în aceea a înțelegerii conceptuale. El
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar să alunece ele însele în violente antinomii și să reprezinte iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998. Da Costa, Newton, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Daba, Dumitru, Dialectica naturii și gândirea teoretică modernă, Editura Facla, Timișoara, 1981. Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade. Definitio Sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998. Dancy, Jonathan; Sosa, Ernest (eds.), Dicționar de filosofia cunoașterii, vol. I, Editura TREI, București, 1999. De Broglie, Louis, Certitudinile și incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980. De Souzenelle, Annick, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1986. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii, Editura Nemira, București, 1999. Dutilh Novaes, Catarina, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, "Satana și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică, București, 1980. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992. Enescu, Gheorghe, Dicționar de logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Otto, Rudolf, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Pais, Abraham, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. Pârvu, Ilie, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 113. 306 Ibidem, p. 116. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 240. 310 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 39. 311 Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995, pp. 22-23. 312 Cf. Mihail Grădinaru, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993, p. VI. 313 Rudolf Otto
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2005, pp. 61-65. 540 Alexandru Surdu, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002, p. 185. 541 Sergiu Al-George, Arhaic și universal, p. 201. 542 Ibidem, p. 202. 543 Ibidem, p. 203. 544 Wilhelm Dancă, Mircea Eliade. Definitio Sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998, p. 264. 545 Sergiu Al-George, op. cit., p. 204. 546 Ibidem, p. 205. 547 Ibidem. 548 Ibidem, p. 206. 549 Ibidem. 550 Ștefan Afloroaei, "Mircea Eliade. Disponibilitatea pentru interpretări alternative", în Analele Științifice ale Universității "Al.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
130. 554 Ibidem, p. 129. 555 Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 131. 556 Ibidem, p. 154. 557 Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 325. 558 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 13. 559 Ibidem. 560 Ibidem, p. 14. 561 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 45. 562 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, p. 9. 563 Mircea Eliade, Tratat de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Enciclopedică, București, 1989, p. 325. 558 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 13. 559 Ibidem. 560 Ibidem, p. 14. 561 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 45. 562 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, p. 9. 563 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, p. 44. 564 Adrian Marino, op. cit., p. 154. 565 Cf. Sergiu Al-George, op. cit., pp. 182-187. 566 Adrian Marino, op. cit., p. 182. 567 Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
21-27. 633 Ibidem, p. 27. 634 Ibidem, p. 28. 635 Ibidem, p. 29. 636 Ibidem, p. 31. 637 Ibidem, p. 34. 638 Ibidem, p. 36. 639 Ibidem, pp. 36-37. 640 Ibidem, p. 38. 641 Basarb Nicolescu, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, pp. 42-43. 642 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p. 39. 643 Lucru subliniat de către Gaston Bachelard încă din deceniul patru al secolului trecut. A
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumea, p. 234. 654 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p. 53. 655 Ibidem, p. 54. 656 Ibidem, p. 58. 657 Ibidem, p. 60. 658 Ibidem, p. 62. 659 Ibidem, p. 65. 660 Ibidem, p. 64. 661 Basarab Nicolescu, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în op. cit., p. 39. 662 Ibidem, p. 44. 663 Ibidem, p. 45. 664 Ibidem. 665 Ibidem, p. 44. 666 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p. 65. 667 Ibidem, p. 66. 668 Ibidem. 669 Basarab Nicolescu, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în op. cit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Realitate și sacrul", în op. cit., p. 39. 662 Ibidem, p. 44. 663 Ibidem, p. 45. 664 Ibidem. 665 Ibidem, p. 44. 666 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p. 65. 667 Ibidem, p. 66. 668 Ibidem. 669 Basarab Nicolescu, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în op. cit., p. 46. 670 Ibidem, p. 47. 671 Ibidem, p. 49. 672 Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu un model de gândire, un premergător. Basarab Nicolescu de vorbă cu Horia Bădescu", în op. cit.. 673 Traian Pop, Lucian Blaga. Sistemul cunoașterii, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Teodor Dima ș.a., Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 49. 683 Ibidem, p. 50. 684 Émile Meyerson, De l'explication dans les sciences, Payot, Paris, 1927, p. 187. 685 Ibidem, pp. 229-230. 686 Rudolf Otto, Sacrul. Despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 687 În acest sens, Rudolf Otto spune: "A te ocupa de irațional este astăzi aproape un sport" (Ibidem, p. 73). 688 Ibidem, p. 10
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
necesității de a ne raporta cu venerație la propria viață și la viețile celorlalți. De aici rezultă principiul fundamental al moralității, și anume, că este bine să prețuiești și să conservi viața și este rău să o distrugi. Viața este sacră, iar natura este frumoasă. Problema relației dintre știință și etică, a derivării unor consecințe morale din felul de a fi al lumii fizice sau biologice a fost pusă în discuție în sens strict de unii autori pornind de la ipoteza că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omul trebuie să stăpânească și să transforme natura. Dimpotrivă, Dumnezeu știe de ce avem nevoie și ne oferă toate cele necesare. A încerca să transformi natura, adică ceea ce a creat Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o susținere comună filosofiei vechilor greci și teologiei creștine. Bacon a propus transformarea naturii, a Grădinii Edenului, nu pentru că viza subminarea ideii că natura este prea sacră pentru fi atinsă, ci pentru că omul este prea corupt pentru a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o susținere comună filosofiei vechilor greci și teologiei creștine. Bacon a propus transformarea naturii, a Grădinii Edenului, nu pentru că viza subminarea ideii că natura este prea sacră pentru fi atinsă, ci pentru că omul este prea corupt pentru a-și asuma o asemenea sarcină. Știința și tehnologia sunt produse ale civilizației creștine și, în acest sens, nu se consideră a fi un sacrilegiu transformarea naturii. Dar pentru a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ne-o oferă poemul e transparența prin care se vede altceva, rana străpunsă prin care lumina trece sângerie. Figura imaginală este văzută de pe țărmul dintre ape și câmpii, transpare între cer și mare. Apariție intermediară, mijlocind între om și absolutul sacru, arătându-se pe fundalul mișcat al limpezimii din albastrul adânc; nu e acesta zeul? Deodată se opri stingher și mare,/ Atât de singur că părea un zeu". Nu suntem oare martorii epifaniei, ai luminii care aduce în lume chipul nevăzut
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-se pe fundalul mișcat al limpezimii din albastrul adânc; nu e acesta zeul? Deodată se opri stingher și mare,/ Atât de singur că părea un zeu". Nu suntem oare martorii epifaniei, ai luminii care aduce în lume chipul nevăzut al sacrului?28 Dar imaginea apariției diafanului nu e limpede; este chiar clar-obscurul ce joacă în privire și îi dejoacă perspectiva. Nici nor, nici zeu, sau poate ambele, în imaginea dublă a unei tainice intricări, în țesătura căreia norul pare un zeu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și îi dejoacă perspectiva. Nici nor, nici zeu, sau poate ambele, în imaginea dublă a unei tainice intricări, în țesătura căreia norul pare un zeu iar zeul apare în chip de nor29. Nu mai suntem obișnuiți cu semnele pe care sacrul le aruncă în lume, și atunci când le vedem - din întâmplare, în închipuire sau din iluzorie chemare - le considerăm imaginare, neobișnuite 30. Într-adevăr, zeul e neobișnuitul pentru că neobișnuitul e necunoscutul 31, cel pe care nu-l recunoaștem și prin care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dorurilor "nebune") este mania, considerată de Platon 36 ca o artă a profeției, "arta nebuniei" (manike) fiind echivalată cu "arta de a vedea cu duhul" (mantike)37. Nebunia transmisă prin har divin este profetică, "în stare să străvadă viitorul", nebunia sacră care vizitează, în stare de extaz, un mediu uman ales, sufletul devenind "izvor sau canal al unei înțelegeri intuitive"38. A vedea cu duhul ori a străvedea reprezintă puterea de a face invizibilul vizibil, nu a-l aduce în câmpul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]