14,124 matches
-
că înainte să fi privit vreodată așa. Rânjea, spun bine, gura lui era o tăietură adâncă, nu i se vedeau decât dinții, dar era el.(...) Din gură lui ieșea o duhoare grea, dar ochii lui erau necruțători.” Onomastica să este simbolică. După cum observa Cornel Ungureanu, prefixul are două posibile semnificații ,,anti-” însemnând în sanscrita ,,față de”, ,, în prezența” lui iar personajul este dominant - sau o negație, subliniindu-i-se spiritul nonconformist ,,(...) erou al negației, este funcționar al certificatelor de înmormântare, straniu prezicător
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o valoare estetică. Sunt preluate, amalgamat, de acest malaxor al creației, influențe livrești ( Gogol, Dostoievski, Pușkin, Canetti, Alain Robbe-Grillet, Michel Buthor etc.) sau mitice, realitate neprelucrata, fragmente din publicistica socialistă, pagini de jurnal, materialitate transfigurata în vise parabolice, alegorice sau simbolice. Lucian Raicu exagerează când afirmă că în român se prezintă realitatea și conștiința surprinderii acesteia, deoarece accentul cade pe procesul complex și sinuos al ficțiunii, după cum singur recunoaște ,,(...)o creație a cărților, un produs al scrierii, (...)” Chiar Eugen Simion susține
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acestei făgăduințe o importanță deosebită, ea realizându-se în cadrul cultului, separat de taină căsătoriei, fără a se cunoaște însă elementele primare constitutive ale acestei ierurgii, totuși se presupune că și cei doi primeau binecuvântare din partea episcopului sau a preotului. Obiceiul simbolic de veche tradiție la asemenea eveniment este inelul. Semnificația lui variază de la un obiect ce desemnează dragostea la un obiect ce reprezinta infinitatea. Actul că mirele să dea inel de logodnă miresei este străvechi, oriental, întâlnit la majoritatea popoarelor. Acest
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Peisaj”, p. 221). Deși pictorul are o tehnică aparte a portretului surprins în pete de culoare zăgăzuite într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
știu dacă vei avea talent literar, dar ai izbutit să pui flacără de viață în încremenirea mea și a casei tale. Am început să citesc tare și dintr’o poruncă mistică, ca să audă toate: cărți, fotolii, divan, fotografia tatei, colțul simbolic și cu aspecte tragice și tutelare, și pentru ca să descifrez cuvinte și subcuvinte. M’am speriat și sunt încă speriată de peripețiile călătoriei tale. Aproape că necunoașterea lor mă împedică să leg viața ta de aici de cea de dincolo de această
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a transforma Germania (și ulterior toată Europa) Într-un ținut Judenrein („curățat de evrei”) denotă abisale spaime de murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip de semnificații simbolice : evreii erau gazați În camere cu „dușuri” pentru „deparazitare”, iar cadavrele erau incinerate În cuptoare, precum gunoiul. Holocaustul Însuși era denumit În unele documente germane cu eufemismul ausrötung = „curățarea putreziciunii”. În fine, pentru cercetătorul american Alan Dundes, „literaturizarea supremă a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au traversat infernul Holocaustului : „Un calup de apocrif/ Săpun uman, cu marca RIF” <endnote id="(891, p. 80)"/>. Românii și evreii din unele localități au strâns acest săpun, l-au depozitat În sinagogi și, ulterior, l-au depus În morminte simbolice, cu toate onorurile cuvenite unei Înmormântări umane. Și astăzi, la Cimitirul evreiesc din Târgoviște (localitate În care azi mai trăiesc doar câțiva evrei), oamenii Îngrijesc așa- numitul „mormânt al evreului necunoscut”, unde În 1945 a fost Îngropat presupusul săpun făcut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al evreului necunoscut”, unde În 1945 a fost Îngropat presupusul săpun făcut din grăsime umană. Pe lespedea mormântului este săpată următoarea inscripție : „Aici sunt Îngropate victimele barbariei naziste și prefăcute În săpun. Rugați-vă pentru dânșii !” <endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a devenit celebră În Europa prin Legenda Aurea, compilată de dominicanul genovez Jacques de Voragine (Jacopo da Varazze) În secolul al XIII-lea <endnote id="(543, p. 85)"/>. În unele momente tragice ale istoriei antisemitismului european au apărut neașteptate simetrii simbolice. Dacă pentru creștini botezul era un ritual de „curățire”, evreii Îl receptau uneori ca pe un act de „murdărire” teologică și fiziologică. Aceasta se Întâmpla mai ales În epocile posttraumatice, după mari expulzări sau pogromuri. În acest sens, sunt interesante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Champs- Élysées cu steaua galbenă În piept. O acțiune gratuită, a crezut Ernst Jünger, pentru că tinerii au presupus „că adversarul are umor”. Au fost imediat arestați <endnote id="(565, p. 125)"/>. Astfel de gesturi au fost superbe acte de solidaritate simbolică. O obligație a minorității (afișarea stigmatului) a fost transformată Într-un drept al majorității ; un semn al infamiei a fost transformat Într-un semn al mândriei. Când toată lumea poartă un semn distinctiv, dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Ungaria În 1995, mare parte dintre subiecți au fost de acord că „aproape toți evreii sunt la fel” <endnote id=" (496, p. 10)"/>. Leon Volovici a atins această problemă delicată, vorbind despre „stereotipul evreului-exponent”, ca fiind „o străveche creație simbolică a culturii europene”, și despre gradul mare de „reprezentativitate” a evreului. „Un evreu Încetează de a mai fi un individ - observă Volovici - ; orice ar face el, el «semnifică», reprezintă «evreitatea», are un «rol» În diverse scenarii, filo sau anti, impus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
153)"/>. Hasdeu are unele circumstanțe atenuante, având În vedere faptul că el a publicat și comentat textul În anul 1879, la doar câteva luni după obținerea Independenței de Stat a României. Evreului (În text, evreanin) Îi este asociat În mod simbolic viezurele. Nici În acest caz nu putem ști care au fost - cu aproape jumătate de mileniu În urmă - cauzele acestei asocieri atipice. Poate pentru că omului retras, izolat și ursuz (cum este receptat „evreul imaginar”) i se spune „viezure” sau „bursuc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să Întoarcă măcar capul”. „Dacă cineva s-ar instala În mijlocul drumului - scrie M. Sebastian - pentru ca să ceară (știu eu ?) «moartea viezurilor», cred că tot ar deștepta oarecare uimire printre trecători” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Sugerează aici autorul existența unei relații simbolice și semnificative dintre evreu și viezure ? Sau este vorba, mai degrabă, de o asociere gratuită și Întâmplătoare ? Una menită să demonstreze tocmai absurdul acestui tip de gândire : puțin Îmi pasă că strigați „Moarte jidanilor !”, dar cu bieții viezuri ce aveți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(96, p. 341)"/>. În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea largă. Este o mitologie diferită de cea a „evreului rătăcitor” și paralelă cu ea (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Este vorba de o rătăcire simbolică, sufletească. O veche zicală populară germană surprinde această metaforă : Verloren, wie’ne Juden- Seele („Rătăcit, ca un suflet de evreu”) <endnote id="(177, nr. 1680 ; cf. 3, p. 62)"/>. Fără discuție, din această perspectivă, singura lui salvare rămâne convertirea. Recăpătarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu arcul <endnote id="(63, pp. 119-122 ; 136, pp. 106 și 109)"/>. Unii cercetători imagologi au observat corect că, În arta bizantină, În cadrul reprezentărilor alegorice ale opoziției teologice dintre Biserică și Sinagogă, aceasta din urmă nu este Înfățișată cu elemente simbolice degradante, așa cum se Întâmplă În spațiul catolic <endnote id="(136, p. 109)"/>. Totuși, cel puțin un element - cu siguranță, cel mai expresiv și mai puternic din punct de vedere simbolic - Îl regăsim și În spațiul creștin-ortodox : femeia care personifică Sinagoga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Sinagogă, aceasta din urmă nu este Înfățișată cu elemente simbolice degradante, așa cum se Întâmplă În spațiul catolic <endnote id="(136, p. 109)"/>. Totuși, cel puțin un element - cu siguranță, cel mai expresiv și mai puternic din punct de vedere simbolic - Îl regăsim și În spațiul creștin-ortodox : femeia care personifică Sinagoga are ochii legați cu o năframă. De data aceasta Însă, cauza cecității nu mai este, În mod explicit, Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedere simbolic - Îl regăsim și În spațiul creștin-ortodox : femeia care personifică Sinagoga are ochii legați cu o năframă. De data aceasta Însă, cauza cecității nu mai este, În mod explicit, Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a evreului. Ca atare, remediul ei nu poate fi căutat decât la Dumnezeu. El este cel care ridică vălul de pe ochii femeii ce Întruchipează Sinagoga cieca, precum Într-o miniatură dintr-un manuscris francez din secolul al XII-lea <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidov” (Iosif din Arimateea, conform legendei ; vezi și Matei 27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har” (potirul Sfântului Graal, conform legendei medievale), dar toți „jidovii” care beau din acest sânge Înnebunesc. Anume În acest caz, motivului simbolic „orbirea/asurzirea evreului” i s-a suprapus motivul legendar „evreul hemofag” (vezi capitolul „Infanticid ritual”) : Câți din sânge bea, Toți Își bolunzea, Câți Îl auzea [pe Isus], Toți Își asurzea, Câți Îl și vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puterea sa cea dumnezăiască și nu putea[u] să-l cunoască, ci Îmbla[u] ca nește orbi ce nu văd” <endnote id="(96, p. 76)"/>. Un astfel de episod nu există În evanghelii, În schimb există altul cu o Încărcătură simbolică asemănătoare. Tot În scena arestării din grădina Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu sabia urechea unuia dintre iudeii veniți să-l prindă pe Isus. Nu este vorba, cum afirmă unii comentatori, de un soldat roman, ci de „servitorul arhiereului” (Ioan 18
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
violent pe care evangheliile Îl Înregistrează În această scenă extrem de importantă (gest pe care Isus Îl dezaprobă : „Toți cei ce ridică sabia - spune El - de sabie vor pieri” ; cf. Matei 26, 52), putem bănui că este vorba de un act simbolic de „asurzire” a agresorilor iudei, așa cum mai sus am prezentat unul de „orbire” a acestora. De altfel, această teorie pare a fi confirmată de faptul că Isus - conform modelului cunoscut - Îl vindecă pe păgân, care ulterior se convertește : „Și atingându
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii și gradul de credință, „jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai nainte” <endnote id="(22, pp. 302-312)"/>. Este o metaforă tipică a inițierii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu oameni infiltrați În toate structurile de vârf ale statului [...] și care are În posturile cele mai importante numai evrei” (România Mare, nr. 437, noiembrie 1998) ; sau : „Apocalipsa și venirea lui Satan la conducerea lumii este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fapt, deruta creștinilor În fața acestei prohibiții și neputința lor de a motiva un tabu alimentar inexplicabil pentru ei. Pentru a Înțelege stupoarea lor În această privință, trebuie să ținem cont de imensul rol, nu numai economic și alimentar, dar și simbolic și ritual, pe care Îl juca porcul În cadrul societății tradiționale. Tăierea porcului În preajma solstițiului de iarnă reprezenta supraviețuirea unui străvechi ritual agrar de sacrificiu <endnote id="(90)"/>. În aceste condiții, pentru a „legitima” interdicția, pentru a-i da totuși un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuit să treacă două secole și jumătate de la interogația, mai mult sau mai puțin retorică, a preotului J. Bosnage pentru ca Biserica - principala acuzatoare a evreilor ca „popor deicid” - să facă și ea un pas istoric, un gest cu uriașă valoare simbolică. În documentul (Nostra Actate) adoptat de Al doilea Conciliu ecumenic de la Vatican (1962-1965), principalul cap de acuzare rămâne ca atare : „autoritățile iudeilor și adepții lor L-au dus pe Cristos la moarte”, dar se admite că „totuși, cele săvârșite În timpul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt evreii din „Cetatea Irodului”, care „nu s-a dat botezului” <endnote id="(20, pp. 255-256)"/>. 3. Iconocid Profanarea ostiei, a crucii și a bisericii Una dintre metodele sigure de reactualizare a deicidului era inculparea evreilor pentru „uciderea” unui substitut simbolic al lui Isus : fie profanarea ostiei (Învinuire tipică adusă evreilor din Occidentul medieval), fie profanarea reprezentării iconografice a lui Isus. În ambele cazuri se considera că este vorba de ipostaze ale deicidului, pentru că - din punctul de vedere al dogmei creștine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]