12,674 matches
-
din Deal" și apoi Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara (azi Liceul Teoretic Josef Haltrich), pe care l-a terminat cu examen de bacalaureat (Maturitätsprüfung) la 31 iulie/1 august 1837. În toamna aceluiași an a început studii universitare de istorie și teologie evanghelică la Viena, pe care le-a continuat în anul următor de studiu la Berlin, fiind nemulțumit de calitatea învățământului protestant din Viena. După terminarea celui de-al doilea an de studiu, a revenit în Sighișoara terminându-și studiile ca
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
în Alba Iulia, și de Biblioteca Brukenthal din Sibiu, ambele bogate în manuscrise și cărți despre istoria Transilvaniei. În 1842 a revenit la Sighișoara, iar la 3-4 ianuarie 1843 și-a finalizat studiile cu disertație susținută în istorie, pedagogie și teologie. A devenit lector la "Școala din Deal" din Sighișoara în 1842, corector în 1845 și rector (director) între anii 1850-1863. În anul 1863 a renunțat la activitatea didactică, fiind ales preot evanghelic în Agnita (comitatul Târnava Mare). A fost ales
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
a recăsătorit apoi cu sora primei soții, Wilhelmine. (Friedrich Teutsch, unul din copiii lor, a fost episcop evanghelic săsesc în perioada 1903-1932.) Școala generală din Agnita îi poartă astăzi numele. Activitatea sa poate fi împărțită în trei domenii mari: învățământ, teologie și politică. Toată activitatea depusă a fost menită să păstreze integritarea culturală, economică și teritorială a "națiunii săsești" (Sachsenvolk). Pentru împlinirea acestui scop s-a folosit deseori de istoria "națiunii săsești" din Transilvania, pe care a studiat-o de-a
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
Seminarul pedagogic de 2 ani este prelungit la trei ani, aici fiind pregătiți educatori și preoți săsești. Reforma școlară a uniformizat învățământul primar, gimnazial și seminariile din școlile săsești. A fost președintele comisiei de examinare pentru candidații din învățământ și teologie. Pentru o pregătire mai bună a viitorilor dascăli, a înființat spre sfârșitul vieții sale (în 1891) seminarul din Sibiu. Nu a uitat nici agricultura pe care a impulsionat-o prin diferite activități organizate cu participarea lui. În perioada Revoluției din
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
aplicare reforma bisericească decisă pentru laicizarea bisericii, hotărâtă în 1861 (pe care a formulat-o ca referent alături de J.A. Zimmermann). A dezvoltat activitățile laice comunitare și a ocupat diferite funcții în conducerea Bisericii Evanghelice din Transilvania. A fost adeptul teologiei istorice, căutând contactul cu moștenirea lui Isus și încercând să înțeleagă drumul creștinismului în contextul istoric de până atunci. A fost adept al dreptului rațiunii de a sta mai presus de dogme neverificabile, în venire în catolicismul celei de-a
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
scenă "Eugen Cicero". Eugen este al doilea fiu al preotului Teodor Ciceu și al soției acestuia, Livia. Primul lor fiu este percuționistul Adrian Ciceu. În 1943, Teodor Ciceu este numit preot la Catedrala din Cluj și profesor la Facultatea de Teologie. Eugen vede pentru prima dată un pian în 1944 și începe să cânte corect ritmic, melodic și armonic o piesă pe care a auzit-o la radio. Urmează lecții de pian cu Aurelia Cionca. În 1949 familia se mută la
Eugen Ciceu () [Corola-website/Science/304876_a_306205]
-
Heinrich Kramer au publicat în 1486, cartea "Malleus maleficarum" (Lovituri împotriva vrăjitoarelor), care până anul 1520 s-a publicat de 13 ori. Acesta carte timp de trei secole, a rămas manualul urmăririi, torturării și judecării vrăjitoarelor. În 1491 Facultatea de Teologie din Universitatea din Köln, a avertizat societatea credincioșilor că oricine îndrăznește să pună la îndoială existența vrăjitoarelor, implicit atrage amenințarea inchiziției în sine. Din anii 1520 isteria vrăjitoarelor făcea ravagii în toată Europa. La mijlocul secolului, catolicii și protestanții au ars
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
esență. Fiul este generat ca persoană, deci nu ca esență. Grigore de Nazianz (330-389/390) s-a distins prin viziunea sa trinitaristă, opoziția față de arianism, prin modul în care a gândit imposibilitatea de a cunoaște substanța sau esența lui Dumnezeu. Teologia lui Grigorie de Nissa (335-395), fratele lui Vasile cel Mare, este îndreptată, și ea, împotriva arianismului. Și el deosebea între credință și cunoștințe, subordonând-o pe cea din urmă celei dintâi. Dumnezeu este unic, perfect, o ființă în trei persoane
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
al VIII-lea), aceasta a fost reprezentată de Nemesius, de Procopius (465-528), Enea, Zacharia (mort la 533) ultimii (sec. VI) trei făceau parte din școala sirienii din Gaza - Leontius din Bizanț (475-543) și cei care au făcut carieră deosebită în teologie și filosofie creștinii, Pseudo-Dionisie Areopagitul (nu se știe exact când a trăit), Maxim Confesorul (580-662), Ioan Damaschinul (nu se știe anul nașterii, se cunoaște că pe la 754 când a fost condamnat la Constantinopol de un consiliu nu mai era în
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
a stabilit în municipiul Făgăraș. A încercat în 1968 să se înscrie la Facultatea de Filosofie din București, dar, deși a trecut baremurile, a fost refuzat din cauza „originii nesănătoase” (fost deținut politic). După un an a încercat la Facultatea de Teologie din Sibiu, dar a fost respins de mitropolitul de atunci pe același motiv. A început să scrie atât proză cât si poezie. A încercat să publice câteva poezii fără nici o tentă politică în ziarele vremii, dar a fost refuzat. De la
Ioan Victor Pica () [Corola-website/Science/305477_a_306806]
-
demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe propoziții biblice, întâlnite de exemplu în lucrări ca "Sic et non" a lui Abélard
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
ortodoxiei, datorită implicării sale polemice împotriva lui Varlaam Calabrezul pentru a apăra Isihasmul (de la grecescul "hesychia" care înseamnă calm și liniște). Datorită acestei implicări, Isihasmul mai poartă numele de Palamism. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană dar și implicații filozofice și antropologice profunde. Părintele Grigore Palamas a fost desemnat de către comunitatea de călugări din Athos să apere Isihasmul de atacurile lui Varlaam Calabrezul, care considera practica lor o pierdere de timp. S-a născut la
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
decât aparentă, adică ceea ne apare nouă, în calitate de creaturi. În 1334, Palamas îi scrie lui Akindinos, un prieten comun, spunând că teza lui Varlaam cu privire la demonstrație conține o eroare de fond: este greșit să se opună demonstrația aristotelică celei teologice. Teologia are tot dreptul să uzeze de logica aristotelică formală, după cum demonstrația de tip aristotelic se poate aplica în mod corect lucrurilor divine. Latinii, scrie Palamas, nu gândesc nici în manieră apodictică și nici în manieră dialectică. Nu gândesc apodictic pentru că
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
matematica, astronomia, medicina, se studiază foarte puțin. Între secolele al IX-lea și al XV-lea, filosofia ca disciplină era știința adevărurilor fundamentale privind ființa umană și lumea. Se făcea distincția între "Filosofia din exterior" și "Filosofia din interior" sau Teologia. Cele mai timpurii manifestări de gândire filosofică autonomă în Bizanț apar în secolul IX, odată cu "Umaniștii creștini" cum ar fi Fotie Patriarhul Constantinopolului (cca.820- cca.897), Arethas din Patras (cca. 860 -cca. 932), episcop al Cezareei și Leon al
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
ultimul mare filosof bizantin, Georgios Gemistos Plethon. În opinia K. Ierodiakonou, Filosofia bizantină s-a dezvoltat de la sfârșitul secolului al IX-lea (cu Fotie și Arethas) până la căderea Constantinopolului. Perioada premergătoare este considerată ca fiind dominată de patristică, adică de teologia și filozofia Părinților Bisericii, dintre care o bună proveneau din provinciile orientale ale Imperiului Roman. K. Ierodiakonou și alți autori subliniază faptul că filozofia Părinților Bisericii constituie o premisă necesară pentru studiul gândirii bizantine având în vedere influența religioasă, conceptuală
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
Mănăstirea Sf. Sava", la 4 decembrie 749, unde se află și azi chilia și mormântul său. Are o operă bogată și variată. Conține tratate filosofice, dogmatice, polemice, exegetice, morale, ascetice, omiletice și imnologie. În scrierile sale a înfruntat toate ramurile teologiei. Cea mai cunoscută operă a sa este Izvorul gnozei, care are trei părți: Capitula philosophica, un fel de propedeutică a credinței, apoi Liber de haeresibus, unele informații despre erezii, și Expositio fidei; a mai scris și: Contra Jacobitas, De duabus
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
compilator, întrucât nu doar că reia terminologia dialectică și teologică a Părinților Bisericii, dar îi și citează in extenso, fapt care deși evidențiază lipsa-i originalitate, în același timp ne arată cunoașterea sa profundă asupra acestei materii. A introdus în teologie tratarea amplă a problemelor cosmologice, antropologice și clarificarea anumitor noțiuni trinitare, și termeni noi precum: físis (natura), hìpóstasis (persoana) și perikóresis (perihoreza) (*unirea hipostatică în Cristos), anumite considerații despre cultul imaginilor. Doctrina sa spirituală, care a avut o foarte mare
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
, Nicephorus Gregoras,() cca.(1295-1360), istoric bizantin, învățat și polemist. s-a născut la Heraclea din Pont, în Paflagonia. Unchiul său, Ion Metropolitul Heraclei din Pont, l-a îndrumat spre studiile de filozofie greacă și teologie creștină. Nichifor Gregoras l-a admirat pe unchiul său și i-a dedicat o biografie. La vârsta de circa 20 de ani s-a mutat la Constantinopol, unde a studiat logica și retorica la Ion Glycus, Patriarh în anii 1315-1319
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
umanismului bizantin, retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică, gramatică și astronomie. Lucrarea sa majoră este "Istoria romană", în 37 de cărți, care tratează perioada 1204-1359 din diverse perspective, inclusiv controversa teologică cu Palamas.
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
fi tipărit la Paris , o a doua ediție fiindu-i sortită abia în secolul al XIX-lea. Nu va scăpa, însă, niciodată de epitetele de „elucubrații cu tendințe pelagiene, naturaliste și panteiste”, pe care i le atribuia un dicționar de teologie. Rămas fără protecție, Eriugena este condamnat de conciliile regionale de la Valencia (855) și Langres (859). Înainte de venirea la Paris și, ulterior, după moartea lui Carol, biografia sa nu este foarte cunoscută, nici măcar povestea morții sale nefiind fără echivoc. Se spune
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Seminarul Teologic din Kostroma, fiind numit ca profesor la Școala parohială. Din data de 25 februarie 1890 slujește ca preot al Bisericii "Sf. Petru și Pavel" din satul Tezino, raionul Kineshemsk. A adus în biserica parohială lecturile din lucrările de teologie ale vremii, înainte de a citi acatistele. Era o persoană foarte talentată pe plan muzical. După moartea copilului și apoi al soției sale, Nikolai Krotkov s-a înscris în anul 1896 la Academia Teologică din Kiev. La 13 august 1899, fiind
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
înscris în anul 1896 la Academia Teologică din Kiev. La 13 august 1899, fiind în anul IV de studiu, a fost tuns în monahism, devenind ieromonah. În anul 1900 a absolvit Academia Teologică din Kiev cu titlul de candidat în teologie și a fost numit ca supervizor al Școlii Teologice din Vladikavkaz. În anul 1902 este ridicat la rangul de arhimandrit, fiind numit ca rector al Seminarului misionar Sf. Alexandru din Ardonskoy (din Osetia). În anul 1905 devine rector al Seminarului
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
a mai instituit și cea de ebraică. După doi ani de la înființare Colegiul Roman număra deja 250 de elevi. Papa Paul al IV-lea, în 17 ianuarie 1556, a dat dreptul institutului de a acorda grade academice în filozofie și teologie, și să ajungă astfel la rangul de universitate. În 1557, datorită numărului tot mai mare de studenți, colegiul a fost transferat în palatul Salviati, unde a rămas până în 1560, când iezuiții au primit în dar de la Victoria della Tolfa, marchiza
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
la „Istituto Massimo”. Între timp papa Pius al IX-lea, cu Rescripum din 4 decembrie 1873, a conferit universității iezuite titlul de „Pontificia Università Gregriana del Collegio Romano”. Cu toate acestea, din cauza reducerii disciplinelor predate (au rămas doar filosofia și teologia) și din a puținelor spații disponibile, numărul studenților, în 1875, nu era mi mare de 250. Anul următor, facultatea de Drept Canonic, a fost transferată la „Gregoriană”, din cauza secularizării Universității „La Sapienza”. Doar începând din 1886, când Colegiul Germanicum-Hungaricum a
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
Nicolae (n. 27 septembrie 1971, orașul Cugir, județul Alba) este un teolog român, care a îndeplinit funcția de Secretar de Stat pentru Culte în perioada 2005-2007 precum și din 2009 până în prezent. Doctor în teologie, este lector universitar la disciplinele de Teologie dogmatică și Teologie fundamentală din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Nicolae Adrian Lemeni s-a născut la data de 27 septembrie 1971 în orașul Cugir (județul Alba). A absolvit cursurile
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]