14,383 matches
-
percepte morale, știe să găsească în modalitățile satirei, ale absurdului și ale viziunii pseudoinfantile deschideri notabile către o afirmare surprinzătoare. Același lucru e vizibil și în volumul Un abecedar bizar... (de purtat în buzunar) (1997), în care, sub aparența jocului, tinde la încifrarea unor „tâlcuri” adânci. În genere, datorită acestor cărți, încadrate de critică postmodernismului, autorul a fost văzut ca un poet al „crizei de ideal”, reflectând zbuciumul stării de tranziție, ori ca un poet al aspirației și al tăgadei, în
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
fie și umorul. Dar incidentele ce se vor comice nu au nici un haz. Alte cărți ale lui T.-R., cele despre Spania (Nopți barceloneze, diferită ca factură, are iz de roman polițist), Abisinia, Argentina, sunt masiv descriptive, de configurație monografică, tinzând să servească eventual de „călăuz”. Transformat în ghid, globe-trotterul vrea să vorbească despre tot și toate - străzi, monumente, muzee, felul îmbrăcăminții, distracții (corida), moravuri, „sufletul”oamenilor locului, grupați, când e cazul, în „tipuri”. Ariditatea nu e compensată, decât rareori, de
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Perpessicius, Un romancier în proiect, Critica literară în viziunea lui Perpessicius), acestor investigații li se alătură câteva studii dense dedicate lui Eminescu, Ion Creangă, Liviu Rebreanu, V. Voiculescu, Tudor Vianu, Radu Stanca ș.a. Criticul propune și aici o lectură personală, tinzând să fixeze dimensiuni mai rar cercetate sau chiar aspecte inedite ori controversate (în cazul lui Rebreanu, de exemplu). Cu Ora cărților deschise (2003), volum purtând un titlu de inspirație lovinesciană, T. recuperează, fără a o epuiza, foiletonistica sa din anii
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
explicației. Cei din urmă, de pildă, susțin că toate statele, fie ele democratice sau nu, alocă resurse semnificative pentru domeniul militar, și că există o regulă generală a sistemului internațional de formare a unei balanțe de putere atunci când un stat tinde spre hegemonie, fapt independent și inexplicabil prin recursul la variabilele interne, naționale. În acest spirit, Waltz, de pildă, contestă în Omul, statul și războiul utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care le guvernează, dintre legitimarea internă și cea internațională și autoritatea
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
să nu doarmă în paturi înalte și moi și să nu atingă absolut deloc aurul și argintul. „Decalogul” buddhist nu cuprinde de fapt porunci, ci mai degrabă îndemnuri sau recomandări pentru un mod de viață corespunzător eliberării spre care se tinde. Atunci când discipolul se supune, prin aplicarea sau respectarea lor, autocontrolului moral, el nu face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
armate capabile să se confrunte de la egal la egal într un război convențional împotriva celui mai puternic stat din lume. Cum în era nucleară șansele de hegemonie globală sunt reduse, statul s-ar putea mulțumi cu postura de hegemon regional, tinzând să devină o putere de statu-quo. Tipurile de structură internațională sunt definite pe baza a două criterii: distribuția capacităților prezente sau latente din sistem (bipolarism, multipolarism) și decalajul dintre primele două state (echilibrat, neechilibrat). Rezultă, în principiu, patru posibilități, dintre
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
astfel de confruntare i-ar putea uza pe ambii combatanți, astfel că statul poate câștiga putere relativă în raport cu ei. În fine, statul poate recurge la această strategie pentru a evita lupta cu mai mulți adversari coalizați. Aflate în defensivă, statele tind de cele mai multe ori să aleagă pasarea responsabilității. De obicei, aceasta se dovedește o strategie perdantă pe termen lung: statul care o aplică poate obține câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de statul agresor. Mearsheimer oferă, în fine
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
de săracă și cu toate acestea atât de cu îmbelșugare dotată de natură. Și când îmi întorc privirea către acest period ce s-a scurs, scurt în viața unui popor, dar lung în aceea a unui om ale cărui aspirațiuni tind neîncetat spre progres, trebuie să-mi zic că n-am putut face decât prea puțin pentru această frumoasă țară. Mă întreb adesea a cui e vina? A mea care nu am cunoscut caracterul poporului, sau a lui care nu voiește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statul român. În cele din urmă, linia ferată Ploiești-Predeal va fi construită de un capitalist francez (va fi dată în folosință la sfârșitul anului 1879), costurile totale fiind de 34 350 351 lei (în loc de 42 500 000 lei, cât pre tinsese Crawley, adică 500 000 lei pentru fiecare kilometru) (v. Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1913, p. 152). 62. „Astăzi d. Nicolae Fleva, împreună cu d-nii Nae Ionescu, blănar și Toma Anghel au fost liberați din temniță în urma unei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clerului și profesiunilor libere, la aplicarea consecventă a principiului descentralizării și a încurajării - în spirit practic burghez - a inițiativei private („Activitatea cetățenilor, forțele și inteligența țării și chiar a individului sunt restrânse într-un cerc de fier și puterea centrală tinde din ce în ce mai mult d a cugeta ș-a viețui singură pentru toți. O asemenea stare de lucruri prelungindu-se, va avea de efect a înjosi caracterele, a corupe conștiința umană, a înăbuși în țară orice independență, orice activitate, orice viață“ etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la modul vechi, afectînd o atitudine neaoșă, mimînd adică un limbaj inexistent azi, sau, pe de altă parte, supralicitarea elementului folcloric și etnografic în acțiunea educativă și în manifestările culturale ale țăranilor. Într-un moment în care munca în agricultură tinde să devină o «variantă a muncii industriale», fapt ce pretinde policalificarea, țăranul se profesionalizează, asimilează o terminologie adecvată, pe scurt, își dobîndește o nouă identitate. Aceasta impune reconsiderarea felului de a privi și de a gîndi nevoile sale sociale și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care au fost modelele sale intelectuale (învățători, profesori), i le cunosc doar pe cele alese din istoria filologiei, a lingvisticii, a literaturii. Admirabilă, caligrafia lui o imită fidel pe cea a lui Eminescu din perioada 1876-1883. Scrupulozitatea în alcătuirea cursurilor tinde s-o egaleze pe cea dedusă din exemplul lui A. Philippide. Pentru concizia stilului, modelul e Al. Rosetti, a cărui Istorie a limbii române o consideră o capodoperă. „Boierul” la care s-a gîndit atunci cînd mi-a declarat dorința
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mormîntul, viu fiind încă”, mi-a spus în chip de concluzie. Dramatismul afirmației lui vine din faptul că e singur atît acasă, cît și la „școală”, unde, de mai mulți ani, numărul celor cărora le-ar putea încredința o confidență tinde spre zero. Mi-a dat mai multe exemple de „om pățit”, ultima decepție venindu-i din partea unei doamne, fostă colegă, pe care o stimăm amîndoi, lucru ce face ca amărăciunea să-i fie și mai mare. *Am refuzat să semnez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și, prin urmare, plictisitor. Deși nu sună prea avantajos, sînt o natură pedagogică. De altfel, chiar și anamneza pe care mi-o fac aci are, în ciuda aspectelor dezagreabile (cine nu le-a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de doctorat), a ajuns de nevoie profesor de rusă. În critica de artă, maestru i-a fost Tonitza. Învățase de la acesta cum se face o apreciere corectă a unei expoziții, pornind de la cea mai bună lucrare din ea. Cronicile sale tindeau adesea să fie niște portrete ale artiștilor, deduse din totalitatea manifestărilor lor. Prețuia exactitatea, atît în privința datelor biografice, cît și a caracterizărilor. Grigore V. Coban a fost (termenul franțuzesc mi se pare mai potrivit) un bon viveur, spre disperarea nevesti-sii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Al. Philippide sînt iarăși actuale: „(Literatura noastră) nu mai este o literatură țîșnită dintr-un conflict între scriitor și societate, ci de cele mai multe ori un comod oportunism. O perfectă adaptabilitate la mediu și absența oricărui spirit critic serios și cinstit tinde să devină caracteristic literaturii române contemporane. Cauza acestui oportunism o văd în bună parte și într-o greșită interpretare a gustului public” (despre care autorul crede că e mediocru și facil). Acum, odată încheiată răfuiala cu „obsedantul deceniu”, alte mari
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despot oriental, obișnuit să-și vadă zilnic supușii la picioare, decât proiectul de sistematizare a unei capitale europene. Dar, pe măsură ce arhitecții dezvăluiau în fața ochilor rezidențiali, incapabili să citească abstracția unui proiect, machetele lor artizanale din poliester expandat, incredibilul, demonstrația inutilității tindea să îmbrace veșmântul absurdului. Pe cea mai înaltă cotă a Bucureștiului urma să se înalțe Casa Republicii, viitorul adăpost al Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al Guvernului pentru a conferi demnitate și măreție capitalei țării, patriei noastre socialiste
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În scrisoarea dumitale sensibilitate, sunt sigur că plângi și pentru toți ceilalți”. Am evocat și studenții clasei noastre. Magris aprecia, entuziasmat, directitatea Întrebărilor lor, spiritul lor critic și deschis. „Am fost impresionat de relația lor directă cu textul. Studenții italieni tind să aibă mai multe filtre, datorită, probabil, unei mai bune pregătiri de liceu. Am fost mișcat, Însă, aici de directitatea relației cu textul. În definitiv, citești Odiseea ca să Înțelegi ce Înseamnă iubirea, ce Înseamnă să iubești o femeie. Asta este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Guvern? Martorul Iuliu Maniu: într-adevăr am avut plăcerea să stau de vorbă cu Domnul Codreanu mai mult timp, discutând campania electorală și niciodată nu am văzut vreun gest al Domniei sale care să fi denotat vreo grabă. Din contra, noi tindeam să venim la Guvern, aveam dreptul să venim, Dumnealui totdeauna arăta că nu are intențiunea de a veni la Guvern deocamdată, pentru că Dumnealui lucrează mai mult pentru viitor, așa încât nu avea nici o grabă în această privință. Președintele: O altă întrebare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră trebuie să tindeți. Martorul Iuliu Maniu: Eu voiesc să vină partidul nostru la putere și atunci natural că nu voiesc să vină alt partid la putere. Domnule Președinte, aș avea o rugăminte: vreau în primul rând să văd stenogramele. În al doilea rând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Guvern? Martorul Iuliu Maniu: întradevăr am avut plăcerea să stau de vorbă cu Domnul Codreanu mai mult timp, discutând campania electorală și niciodată nu am văzut vreun gest al Domniei sale care să fi denotat vreo grabă. Din contra, noi tindeam să venim la Guvern, aveam dreptul să venim, Dumnealui totdeauna arăta că nu are intențiunea de a veni la Guvern deocamdată, pentru că Dumnealui lucrează mai mult pentru viitor, așa încât nu avea nici o grabă în această privință. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin voința din afară de opinia publică. Procurorul: După părerea Domnului Maniu, venirea la putere a partidului „Totul pentru țară”, după părerea D-voastră și potrivit ideologiei D-voastră, desigur n-ar fi avut consecințele acelea la care Dvoastră trebuie să tindeți. Martorul Iuliu Maniu: Eu voiesc să vină partidul nostru la putere și atunci natural că nu voiesc să vină alt partid la putere. Domnule Președinte, aș avea o rugăminte: vreau în primul rând să văd stenogramele. În al doilea rând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de a fi revăzute măsurile împotriva evreilor a fost Pogromul de la Iași de la sfârșitul lunii iunie și intrarea Holocaustului în etapa finală, deportarea și exterminarea. În contextul situației de război, al unei economii și societăți mobilizate, discursul sau mesajul politic tinde să se modifice și să devină mai imperativ. Astfel, din noiembrie 1941 munca nu va mai fi de „folos obștesc” în sistemul muncii naționale. Ea se instituționalizează prin Ministerul Muncii și se va desfășura prin „taberele sau coloanele de muncă organizate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
definitiv decât dacă, la momentul oportun, - adică atunci când se va cuceri suficient spațiu în Rusia, toți evreii din țară vor fi trecuți pestre Nistru și Bug spre a fi împinși și așezați într’o parte îndepărtată din Rusia, către care tind și în a cărei aspirații și politică s-au înglobat. (doc. nr. 25) Raportul consemna de asemenea numărul mare al celor inapți de muncă (mai mult de jumătate din efectiv), faptul că femeile nu sunt obligate la muncă, problema neclarificată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]